TABLETA CU ŞTIRI NECONVENŢIONALE 17

Aspiranta la titlul de "cea mai grasă femeie din lume" se va căsători cu un bucătar.

Susanne Eman, o americancă în vârstă de 33 de ani, care visează să câştige titlul de cea mai grasă femeie din lume, şi-a găsit jumătatea şi urmează să se căsătorească. Ea cântăreşte doar 340 de kilograme şi nu este mulţumită de loc de greutatea sa.

Ar dori să se mai îngraşe cu înca 400 de kilograme, pentru a doborî actualul record de 730 de kilograme. Şi-a propus să atinga acest record după împlinirea vârstei de 40 de ani, aşa că deocamdată se preocupă de viaţa personală.

Se pare ca şi-a găsit jumătatea pe Internet. Proaspatul logodnic, de 38 de ani, declară că o iubeşte la nebunie pe Susanne şi ar face orice ca ea sa fie fericită. Recent s-a mutat în casa acesteia. Meseria lui este acea de bucatar şi adoră să gătească pentru viitoarea sa soţie. Este chiar bucuros că o poate “ajuta” să lupte pentru titlul la care aspiră.

Rămâne de văzut până unde va merge doamnişoara cu obsesia ei de a se îngrăşa.

Carol Ann Yager, cea care este considerată la ora actuală cea mai grasă femeie din lume, a decedat din cauza obezităţii morbide la vârsta de 34 de ani. Se crede că avea o greutate de 727 kilograme.

Iată unde duce dorinţa de celebritatate!

Campionul a împlinit 100 de ani

Se numeşte Manohar Aich şi locuişte în localitatea Kolkata din estul Indiei.

Ce îl deosebeşte de ceilalţi semeni?

Aproape nimic şi totuşi....

Nu a băut, nu a fumat niciodată, a avut un stil de viaţă sănătos bazat pe reducerea stresului şi concentrare asupra fericirii.

Recent, şi-a sărbătorit 100 de ani de la naştere, înconjurat de copii, nepoţi şi strănepoţi.

În anul anul 1952 a câştigat titlul de Mister Univers la Campionat internaţional de culturism. Dieta sa s-a bazat pe lapte, fructe, legume, orez, şi linte.

Idolul său este fostul guvernator al Californiei, actorul şi campionul de culturism, Arnold Schwarzenegger.

Învăţăm şi noi ceva din asta?

Banii pe cale de dispariţie

Chiar prima ţară europeană care introdus în circulaţie bancnotele vrea să renunţe total la numerar.

Suedia a fost prima tara din Europa care a introdus in circulatie bancnotele, in anul 1661.

Acum aproape ca nu le mai foloseste. O societate fara bani in forma fizica incepe sa prinda contur din ce in ce mai mult, intr-o tara cu un nivel ridicat de tehnologizare, in care cei care prefera monedele sau bancnotele sunt din ce in ce mai putini.

“Nu inteleg de ce trebuie sa mai tiparim banknote!”, spune Bjoern Ulvaeus, fost membru al formatiei pop ABBA, acum in varsta de 66 de ani. Trebuie totusi precizat ca fiul lui Bjoern Ulvaeus a fost jefuit de mari sume de bani, in trei randuri, si asta poate sustine mirarea muzicianului,

In majoritatea oraselor din Suedia, nici pentru un bilet de autobuz nu se mai accepta plata cash, acestea fiind achizitionate printr-un simplu SMS.

O foarte mica parte dintre magazine mai accepta plata cu cardul, iar multe banci nu mai folosesc numerarul absolut de loc.

Banii in forma fizica nu se mai folosesc nici macar la biserica. De exemplu, la biserica Carl Gustaf din Karlshamn, in sudul Suediei, vicarul Johan Tyrberg a instalat recent un bancomat, pentru a le fi mai usor credinciosilor sa faca donatii. “Oamenii mi s-a plans de multe ori ca ar dona bani bisericii, dar ca nu au numerar”, spune parintele.

Bancnotele si monedele mai reprezinta in Suedia doar 3% din economie, comparativ cu 9%, in zona euro si 7%, in SUA.

Chiar daca nu vor mai circula bancnote eu le voi studia şi colecţiona pe cele vechi.

***

Câteva vignete de pe bonduri americane

Această monedă a fost emisă în anul 2004 pentru a marca trecerea a 140 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti. Pe aversul acesteia este reprezentată sigla instituţiei, iar pe revers stema României, la timpul acela, şi chipul domnitorului român Alexandru Ioan Cuza. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 800 ron.

Universitatea din Bucureşti (fondată în anul 1864) este o instituție de invățământ superior de stat din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membrii ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, preşedinți), diplomați etc.

Universitatea din București oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile și formele de pregătire universitară: 22 programe de scurtă durată, peste 75 de programe de lungă durată, 12 programe în forma de învățământ deschis și la distanță, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de înalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesională și de perfecționare.

Scurt istoric:

• 1864 - Înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin Decretul nr. 765 din 4 /16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694).
  
• 1869 - Se creează Facultatea de Medicină prin transformarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie.
  
• 1884 - Facultatea de Teologie - fondata 1890 - intra sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.
• 1898 - Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Universitar, care continuă activitatea Şcolii Normale Superioare ce a funcţionat între anii 1890-1898.
• 1906 - Crearea Institutului Geologic.
• 1908 - Crearea Observatorului Astronomic.
• 1913 - Crearea Institutului Electrotehnic Universitar.
• 191 - Crearea Institutului de Studii şi Cercetări privitoare la Europa de Sud-Est.
• 1916 - 1918 - Datorită ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.
• 1919 - Înfiinţarea Institutului Social Român.
• 1921 - Înfiinţarea Facultăţii de Medicină Veterinară, fondarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri.
• 1923 - Crearea Facultăţii de Farmacie, care devine a şaptea facultate a Universităţii din Bucureşti.
• 1924 - Crearea Institutului Medico-Legal Mina Minovici.
• 1934 - 1936 - Construirea Palatului Facultăţii de Drept. Se creează Institutul de Statistică şi Actuariat.
• 1942 - Promulgarea Legii învăţământului superior, cel mai modern act legislativ din acest domeniu.
• 1944 - Crearea Institutului de Cercetări Geografice al României. Declanşarea procesului de epurare a corpului universitar după 23 august, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist.
• 1948 - Promulgarea Legii de Reformă a învăţământului, grefarea modelului sovietic de învăţământ superior. Amplă reorganizare a Universităţii din Bucureşti. Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
• 1975 - O serie de institute de cercetare sunt integrate Universităţii din Bucureşti.
• 1989 noiembrie - Universitatea din Bucureşti dispunea de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi.
• 1990 - Debutul unui proces de renaştere a Universităţii din Bucureşti. Se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare, se măreşte semnificativ numărul de studenţi. Creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.
• 1994 - 300 de ani de la înfiinţarea Academiei Domneşti şi 130 de ani de la întemeierea structurilor moderne ale Universităţii din Bucureşti.
• 1996 - Adoptarea Cartei Universităţii din Bucureşti.
• 1999 - Adoptarea Planului Strategic al Universităţii din Bucureşti.
• 2000 - Universitatea din Bucureşti are un număr de 18 facultăţi cu un număr de peste 20.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.
• 2004 - Se înfiinţează cea de a 19-a facultate - Facultatea de Administraţie şi Afaceri. Universitatea din Bucureşti are peste 30.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.

con_dorul@yahoo.com