Tezaurul Cloşca cu puii de aur - descoperit la Pietroasa, judeţul Buzău
- un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt în patru bucăți, la puțin timp după descoperire;
- o cană (oenochoe), cu înălțimea de 37 cm; a fost reconstituită, fiind deteriorată după descoperire.
- o pateră (platou mai mic) cu decor în relief și o statuetă în centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezintă un personaj feminin cu un pahar în mâini, asezat pe un tron împodobit cu un vrej de viță de vie.
- un colan cu o inscripție gravată cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiată din întregul tezaur;
- un colan simplu;
iar sapte sunt împodobite si cu pietre prețioase:
- un colan cu balama;
- patru fibule, un fel de brose folosite la prinderea veșmintelor.
- două vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal
Datarea tezaurului si atribuirea sa au pornit atât de la aspectul pieselor, cât si de la inscripția de pe colan. Prima ipoteză atribuie tezaurul vizigotilor, care s-au refugiat pe aici, odată cu apropierea hunilor, tezaurul fiind îngropat cel mai târziu în anul 381. A doua ipoteză îl atribuie ostrogotilor din prima jumătate a secolului al V-lea.
Istoria tezaurului a fost foarte zbuciumată. A fost cumpărat de la tăranii care îl descoperiseră de un antreprenor pe nume Verussi. Acesta a zdrobit cu toporul piesele, pentru a le face mai compacte. A fost apoi recuperat partial de banul Mihalache Ghica, vornic al Departamentului Trebilor Dinăuntru, frate al domnitorului Al.D.Ghica, care l-a adus în atentia lumii stiințifice a vremii. Popularitatea internatională a dobândit-o în urma Marii Expozitii Universale de la Paris, din anul 1867, când a fost restaurat si expus sub supravegherea lui Alexandru Odobescu Ulterior, Odobescu a publicat monumentala monografie Le Trésor de Pétrossa. La sfârsitul lunii noiembrie 1875 a fost furat din Muzeul de Antichităti din Bucuresti. A fost recuperat în 1876, însă colanul cu inscripția a fost deteriorat. În anul 1884 trece printr-un incendiu si pentru a fi salvat a fost aruncat pe fereastră. În toamna aceluiasi an a fost restaurat la Berlin de germanul Paul Telge, capatand aspectul pe care il stim si azi. În 1917 a fost trimis în Rusia împreună cu tot tezaurul național, revenind în 1956. Din 1971 este expus la Muzeul National de Istorie al Romaniei.
Statuia Leu şi căprioară - parcul buzoian Crâng
Statuia Leu şi misteţ - parcul buzoian Crâng
Statuia Calaret atacat de leu - parcul buzoian Crâng
Crangul Buzaului a fost numit ca fiind “locul pe care Dumnezeu l-a harazit pentru ca locuitorii sa poata visa in voie”. Orasul Buzau este recunoscut prin Crang, Balciul Dragaica, Obor, covrigi si tuica. Asa cum ne putem imagina, Crangul inainte era mult mai intins cuprinzand padurile Frasinu si Spataru dar si o mare portiune a orasului Buzau de astazi. Padurea se intindea peste Padina fiind formata din stejar folosit la mosiile Costesti, Moisica, Albesti, Pogoanele, Gheraseni si multe altele. Crangul din Buzau facea parte din Codrii Vlasiei, fiind o padure uriasa ce ocupa aproape tot centrul Munteniei. Iar asa cum am invatat in cartile de istorie, padurile printre care si Crangul erau ocupate de haiducii insetati de dreptate, talhari si hoti. Inainte cand drumul pietruit strabatea codrul, multe pungi ale boierilor erau golite si trasurile jefuite.
Stiati ca poarta intai a Crangului se afla in anul 1969 in fata Prefecturii de azi, iar casa padurarului pe bulevardul Nicolae Balcescu? Pare uimitor cate schimbari a putut aduce urbanizarea. Sa nu uitam ca in Crang se afla si Biserica Sfintii Ingeri ridicata in 1619, pe care locuitorii o numeau “Biserica din padure”, deoarece Crangul se intindea pana la Palatul Comunal din zilele noastre. Foarte mult timp lacul si insulita dinspre Castelul de apa s-a numit “Lacul hotilor”, respectiv “Insula hotilor”. Inainte Crangul era deservit de un maestro gradinar, un gradinar ajutor si doi padurari.
In Crang a mai existat Biserica Sfanta Filofteia pe al carui perete se afla o placa metalica unde se puteau aseza monede de metal, iar daca acestea se lipeau dorinta urma sa se implineasca.
Ne plac clipele de relaxare pe o banca in parcul Crang din Buzau sub un arbore stufos si batran, dar ar fi bine sa stim ca din totalul de 189 ha doar 10 ha este reprezentat de parc.
Stiati ca…
- Incepand cu anul 1828 Crangul este folosit pentru prima data de locuitorii orasului Buzau ca loc de petrecere, afandu-se tot in proprietatea Episcopiei?
- In anul 1850 Barbu Stirbei atribuie o parte din Crang orasului servind drept Gradina Publica?
- In anul 1873 Consiliul Comunal Buzau a hotarat cumpararea a 100 de tei prezenti si astazi pe aleile din Crang?
- In anul 1887 se planteaza 208 mesteceni si 537 castani salbatici de-a lungul bulevardului si in Crang? In aceste timpuri in Crang vietuiai chiar si caprioare.
- Intre anii 1886-1897 a avut loc pietruirea peretilor helesteului, deschiderea soselei din fata Crangului, construirea primului rezervor de apa pentru alimentarea orasului Buzau, construirea pavilionului pentru fanfare, amenajarea singurei insule de atunci-cea de langa rezervorul de apa si podul de legatura cu aceasta?
- In anul 1896 isi fac aparitia in parc primele 3 statui turnate din fonta “Leu si caprioara”, “Leu si mistret”, “Calaret atacat de leu”?
- In anul 1944 restaurantul din Crang ce era folosit de popota pentru subofiterii germane a fost aruncat in aer de trupele germane?
- Intre anii 1956-1958 si 1958-1963 a fost marita suprafata lacului, facandu-si aparitia inca doua insulite si amenajarea unui debarcader?
- Intre anii 1951-1968 cei din regiunea Ploiesti si Valea Prahovei erau preocupati de tinutul Buzaului, iar buzoienii au avut tot timpul o vorba in ceea ce ii priveste pe prahoveni “Daca Crangul ar fi avut roti, il mutau langa Ploiesti”?
- In Crang, Spiru Haret o intalneste pe viitoarea sotie, buzoianca Ana Popescu?
Câteva vignete de pe bonduri americane
România - Moldova Nouă (administraţie austro-ungară) - 3 creiţari 1849
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu