În capitolele următoare doresc să prezint un set de fotografii cu altele din cele mai cunoscute monumente istorice, culturale şi ale naturii din judeţul Buzău.
Gara - Râmnicu Sărat
Biserica Sfântul Andrei - Buzău
Locuinţe rupestre - Fâşici - Bozioru
Teatrul Comunal - Râmnicu Sărat
(Urmarea în cap. 21)
***
Această monedă a fost emisă pentru a marca trecerea a 400 de ani de la săvârşirea primei uniri a ţărilor române sub conducerea marelui voievod Mihai Viteazu. Este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj 1500 exemplare, cu preţul unitar de vânzare de către BNR de 6200 ron.
Pe aversul monedei este reprezentat sigiliul domnesc care conţine stemele celor trei provincii româneşti unite temporar.
Pe revers este reprezentat chipul lui Mihai Viteazu iar în plan secund Mănăstirea Mihai Vodă, din Bucureşti, de pe malurile Dâmboviţei, ctitorită de Mihai Viteazu pe când era mare dregător.
Mihai Viteazu (născut în anul 1558 în localitatea Târgu de Floci şi decedat la 9 august 1604 la Turda) a fost bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, prin forţa armelor şi a diplomaţiei sale, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale româneşti care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Pe aversul monedei este reprezentat sigiliul domnesc care conţine stemele celor trei provincii româneşti unite temporar.
Pe revers este reprezentat chipul lui Mihai Viteazu iar în plan secund Mănăstirea Mihai Vodă, din Bucureşti, de pe malurile Dâmboviţei, ctitorită de Mihai Viteazu pe când era mare dregător.
Mihai Viteazu (născut în anul 1558 în localitatea Târgu de Floci şi decedat la 9 august 1604 la Turda) a fost bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, prin forţa armelor şi a diplomaţiei sale, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale româneşti care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu