- Ortodoxie buzoiană:
- Nicolae Iorga scria: „Istoria Bisercii Ortodoxe Române este însuşi istoria Ţării româneşti”.
- Vechimea creştinismului şi a ortodoxiei buzoiene vine din a doua jumătate a secolului 3 D.Hr.
- „Scrisoarea guvernatorului roman al provinciei Scythia Minor (Dobrogea de astăzi) – Iunnius Soranus către Vasile cel Mare – conducătorul Bisercii creştine din Capadocia”, este un document păstrat la Vatican, care atestă faptul că misionarul capadocian Evtihie (Eutihie) este unul din primii episcopi ai Buzăului, probabil a doua episcopie după cea din Dobrogea “Cazanul popoarelor”. Tot din acest document reiese faptul că pe teritoriul dintre râul Siret şi localitatea Urlaţi exista Biserica din Goţia (episcopie sau mitroplie), al cărei titular a fost Sava Gotul, cel martirizat (prin înecare în apele râului Mousaios – Buzăul de astăzi) în anul 372 pentru că a refuzat să treacă la religia păgână. Deci în secolul 4, la Buzău exista o episcopie.
- În anul 1234 papa Grigoe al IX-lea recunoştea existenţa şi lucrarea într-u convertire la ortodoxie a episcopilor de rit grec, care păstoreau şi făceau apostolat în ţinuturile locuite şi bogat populate cu resurse naturale ale actualelor judeţe Buzău şi Vrancea. Papa se plângea principelui Ungariei Bela al IV-lea că „valahii nu primesc Tainele (împărtăşania) de la episcopul catholic, ci de la nişte pseudo episcopi de rit grec”, care fără îndoială erau episcopi ortodocşi locali.
- 1247 – Diploma cavalerilor ioaniţi atestă că în Oltenia şi Muntenia erau episcope şi arhiepiscopi ortodocşi locali.
- După această dată episcopia a avut o istorie intermitentă, adevărata ei istorie începând în anul 1502 când a fost de dept reînfiinţată pe teritoriile de astăzi ale judeţelor Buzău, Vrancea şi Brăila. Judeţul Brăila a făcut parte din această episcopie până în anul 1990, când a trecut în cadrul episcopiei Dunării de Jos, alături de judeţul Galaţi.
- Oraşul, cu numele actual, este atestat documentar în prima jumătate a secolului 15.
- În anul 1502, Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolelui, şi Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti în perioada anilor 1495 – 1508 hotărăsc reînfiinţarea unor episcopii.
- Până în anul 1502 am fost sub mitropolia ungro-vlahă, conduşi de mitropolitul “vlădicul” Ilarion.
- Radu cel Mare era os de viţă domnească din marele neam de început al Basarabilor:
- Tată – domnitorul Vlad Călugărul
- Bunic – domnitorul Vlad Dracul
- Străbunic – domnitorul Mircea cel Bătrân
- Stră-străbunic – Domnitorul Radu I
- Stră-stră-străbunic – domnitorul Nicoale Alexandru
- Stră-stră-stră-străbunic – domnitorul Basarab I – întemeietorul Ţării Româneşti
- Sfântul Nifon a hirotonit (numit) 2 episcopi cărora le-a dat eparhii (teritorii) distincte “cu hotară cât va birui”
- Episcopia Buzăului, în estul Munteniei, la Buzău – episcop Dositei, timp de vreo 20 de ani
- Episcopia Râmnicului – Noului Severin, la Râmnicu Vâlcea – episcop Brancovici
Tot Nicolae Iorga arăta “În Buzăul foarte bine împoporat (populat), având o clasă de conducători mândră şi dârză, era lucru firesc să se întemeieze o episcopie” - Primul episcop atestat al Buzăului – Paisie – 1525
- 1543 – episcop – Anania
- 4 iulie 1982 – episcop Epifanie, al 35 episcop al Buzăului
- Clădirea vechii episcopii s-a ridicat în anul 1469, iar până atunci episcopii Buzăului stăteau fie la Târgovişte fie la Vintilă Vodă.
***
Şi moneda nefolositoare - 1 ban 2012
Şi moneda nefolositoare - 1 ban 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu