Epaminonda's Blog.....: STATELE AMERICANE

WISCONSIN

Este unul dintre cele 50 de state din componența Statelor Unite Americii, localizat în zona nordică a marelui stat nord american.

Acest stat are o populație de aproximativ 5,4 milioane de locuitori la o suprafață de 169790 kilometri pătrați, capitala funcționează în orașul Madison iar cel mai mare oraș al statului este metropola Milwaukee. Este al treizecelea stat care a aderat la Uniune în data de 29 mai 1848.

Sigiliul statului;

Steagul statului;

Mai jos poți admira câteva monumente inconfundabile de arhitectură și cultură din capitala statului Wisconsin – Madison.

Capitoliul (Sediul guvernului statului)

Sinagoga GATES OF HEAVEN

Arhitectură locală

Dedesubt ai posibilitatea să admiri câteva monumente arhitectonice americane din cel mai mare oraș al statului Wisconsin – metropola Milwaukee.

Biblioteca

Catedrala evanghelică ST.JOHN

Grădina botanică

Muzeul de artă

Primăria

Vila PABST

Mai jos am postat câteva instrumente financiare și piese de medalistică emise de către statul american Wisconsin.

Bancnotă - Wisconsin 5 cenți xxx - Compania The Knapp, Stout & Co

Certificat acțiune - Wisconsin 1913 - Compania Kuryer Publishing

Bond - Wisconsin - 1000 dolari xxx

Compania Madison and Suburban Traction

Cec - Wisconsin - Milwaukee - 1887

Compania Chicago Mailwaukee and St Paul Railway

Câteva vignete de pe certificate sau bonduri

emise de către statul american Wisconsin

Câteva ornamente decorative marginale

de pe certificate sau bonduri

emise de către statul american Wisconsin

Monedă Wisconsin

Set 3 jetoane Wisconsin

Set 2 insigne Wisconsin

Set 2 medalii Wisconsin

Două vignete de pe bancnote emise

de către statul american Wisconsin

***

DIN ÎNȚELEPCIUNEA

POPOARELOR LUMII

PROVERB FRANCEZ;

Masa este mijlocitoare prieteniei.

PROVERB BULGAR;

Ulciorul trebuie umplut cât timp plouă.

PROVERB DANEZ;

Du-ți mâna repede la pălărie și încet la buzunar!

___________xxx___________

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Consilier - Județul Hunedoara

Județul Hunedoara este situat în provincia istorică Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest, iar reședința acestuia este municipiul Deva. De precizat că în acest județ există un municipiu cu numele Hunedoara. Acest județ se întinde pe o suprafață de 7063 km.p. și numără aproximativ 485000 de locuitori. Ca subunități administrativ-teritoriale județul este compus din: 7 municipii - Deva, Hunedoara, Brad, Lupeni, Orăștie, Petroșani și Vulcan; 7 orașe - Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, și Uricani; precum și 55 de comune. Sus am postat stema actuală și harta județului Hunedoara.

Corul căminului cultural Birchiș 1861 - 1971

Birchiș este o comună din județul Arad, România, situată în zona de contact a culoarului râului Mureș cu Dealurile Lipovei, la o distanță de 81 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară a localității Birchiș datează din anul 1596. Economia este predominant agrară, cultura plantelor și creșterea animalelor fiind bine reprezentate aici. Localitatea Birchiș este cunoscută atât în țară cât și în străinătate pentru obiectele de ceramică realizate de meșterii locali cât și de prestațiile interpretative ale corului localității. Sus am postat stema comunei precum și două fotografii cu clădiri importante ale comunei Birchiș - Arad; Primăria și Castelul "Mocioni-Teleki" din satul Căpâlnaș.

Corul căminului cultural Buteni 1887 - 1971

Buteni este o comună din județul Arad, România.Localitatea Buteni este situată în Depresiunea Zarandului , pa malul răului Crișului Alb, la poalele Dealurilor cuiedului, la o distanță de 72 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară datează din anul 1387. Localitatea are o merituoasă tradiție și pe linie muzicală, dispunând de un cor renumit pe plan național, în cei peste 90 ani de activitate caștigând numeroase premii și evidențiindu-se prin calitatea interpretării și repertoriului. Pe lânga Caminul cultural, în afara celor 100 de coriști, mai activează o fanfară compusă din 45 persoane, o orchestră populară, grupuri vocale etc., încat se poate spune că aici toți oamenii cântă. Alături de faima cântecului, a străbătut întreaga țară frumusețea portului popular butincenesc, creație a meșterilor populari locali, care transmit din generație în generație arta țesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor cojoace și șube răspândite în toată valea Crișului Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobită cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei oamenilor față de rodul pământului. Sus am postat stema comunei Buteni și două fotografii cu biserica ortodoxă și Primăria din Buteni - Arad.

Catedra de Medicină legală Iasi 1882 - 1982

Semper Altius (Întotdeauna mai mare)

Medicina legală este o specialitate medicală care aplică principiile și metodologia științelor medicale la domeniul juridic, fiind o specialitate interdisciplinară, situată la granița între științele biologice și cele social-juridice. În interesul justiției, medicina legală urmărește să obiectiveze și să evalueze, la solicitarea organelor de justiție sau a părților implicate, aspectele medicale conținute în spețele juridice cu privire la omul în viață sau cel decedat, oferind un suport probatoriu științific expertal, denumit probațiune biologică.Se pare că primul medic care a folosit denumirea de „medicină legală” a fost italianul Paolo Zacchia, medic al papei Inocenţiu al X-lea, consultant al tribunalului ecleziastic (Rota Romana) şi savant multilateral de vocaţie renascentistă. Cristalizarea medicinei legale ca specialitate medicală de sine stătătoare începe odată cu permanentizarea obiceiului justiţiei de a solicita ajutorul unor persoane cu experienţă (medici, chirurgi, moaşe) pentru judecarea proceselor privind viaţa, integritatea corporală, sănătatea omului și explicarea infracţiunilor. Primele elemente de medicină legală de la noi se regăsesc în codexurile de legiuiri ale lui domnitorilor Matei Basarab şi Vasile Lupu şi anume: „Cartea Românească de Învăţătură de la Pravilele Împărăteşti” tipărită la Iaşi în 1646 şi „Îndreptarea Legii” tiparită la Târgovişte în 1652. Medicina legală ajunge să devină specialitate universitară de sine stătătoare odată cu înfiinţarea în anul 1856 de către Carol Davila a Şcolii de Chirurgie devenită ulterior Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. În 1861, Gheorghe Atanasovici devine primul profesor de medicină legală la Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, pentru ca apoi, acelaşi medic, să devină în anul următor medic legist al capitalei şi membru al Consiliului Sanitar Superior, funcţie pe care o deţine până în 1867, iar între 1869 - 1877 va preda - în continuare - medicina legală la Facultatea de Medicină din Bucureşti, el părăsind ulterior ţara şi stabilindu-se în Bulgaria vecină. În 1862 se înfiinţează pe lângă Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei un laborator de chimie destinat să servească lucrărilor practice ale învăţământului medical şi care să fie în acelaşi timp la dispopziția instanţelor juridiciare pentru cercetări chimico-legale. În anul 1865, prin apariţia Codului Penal şi de Instrucţie Criminală a fost stabilit rolul medicului într-o serie de cauze judiciare. În 1879 a fost numit profesor de psihiatrie şi medicină legală Alexandru Şutzu (1837-1919), acestuia revenindu-i meritul de a fi iniţiat atât învăţământul universitar de psihiatrie clinică la Ospiciul Mărcuţa cât şi lucrările practice de medicină legală - el mergea consecvent cu studenţii din spital în spital, acolo unde se efectau autopsii medico-legale. Medicină legală şi toxicologie au mai predat la Facultatea de Medicină din Bucureşti Dr. N. Negură şi Dr. D. Sergiu. În 1897, catedra de psihiatrie şi medicină legală se scindează, medicina legală fiind preluată de Mina Minovici. În 1899 Mina Minovici este confirmat apoi profesor definitiv la catedra Facultăţii din Bucureşti. Morga din Bucureşti avea să fie înfiinţată în 1892 de Mina Minovici (1958-1933). Facultatea de Medicină din Iaşi a fost înfiinţată oficial în anul 1879. În anul şcolar 1882 - 1883 programa analitică prevedea şi disciplina de medicină legală. Pentru aceasta a fost înfiinţată catedra de medicină legală sub conducerea profesorului Ciurea. El deţine funcţia de profesor al Catedrei de medicină legală până în anul şcolar 1851-1852, când a fost numit ca suplinitor al acestei catedre George Bogdan (1859-1930). Bogdan este iniţiatorul şi organizatorul Şcolii româneşti de Medicină legală din cadrul Facultăţii de medicină din Iaşi. Titular al catedrei de medicină legală de la Universitatea din Iaşi, pe care a condus-o timp de aproape 4 decenii (1891-1930) şi medicul legist al Iaşului, George Bogdan a predat cursul de medicină legală atât la Facultatea de medicină, cât şi la cea juridică. Prin activitatea sa ştiinţifică, didactică şi practică, el a fost pionierul medicinei legale pe aceste meleaguri.