Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO DE COLECȚIE

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează personalitatea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 50 euro, data emiterii – 01.02.2006, seria – Mari compozitori ai Austriei, formă - rotundă, diametru – 22 milimetri, greutate – 10,14 grame, metal – aur pur, calitate – proof şi tiraj – 500000 exemplare. Aversul monedei prezintă casa natală a lui Mozart, din orașul Salzburg, strada Getreidegasse, nr.9. Din data de 27 ianurie 2006 această casă este transformată în muzeu și găzduiește expoziția permanent “Mozart: mit și reverență”. În muzeu pot fi admirate multe obiecte care au aparținut marelui compozitor, parte dintre acestea fiind donate de către cei doi fii ai săi. În contrast cu obiectele vechi expuse, în muzeu există o cameră denumită “Mozart Online” dotată cu computere, unde vizitatorii pot citi manuscrise, pot asculta muzică și se pot pune la curent cu cele mai recente descoperiri despre viața compozitorului. Muzeul are și un stand de unde se pot cumpăra CD-uri și DVD-uri cu muzica lui Mozart, precum și alte suveniruri.

Reversul monedei prezintă chipurile lui Wolfgang Amadeus Mozart (în dreapta) și a tatălui său, Leopold Mozart (în stânga).

Wolfgang Amadeus Mozart, nume real Johannes Chrysostomus Wolfgangus Teophilus Mozart, (1756 - 1791) a fost un compozitor german și austriac, unul din cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii clasice.

Johann Georg Leopold Mozart (1719 - 1787) a fost un compozitor german, dirijor, profesor, și violonist. Leopold Mozart este cel mai bine cunoscut astăzi ca tatal și profesorul de Wolfgang Amadeus Mozart, precum și ca autor de manulae pentru vioară.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează mișcarea artistică Secesiunea vieneză. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 100 euro, data emiterii – 10.11.2004, seria – Art Nouveau, formă - rotundă, diametru – 30 milimetri, greutate – 16,22 grame, metal – aur pur, calitate – proof şi tiraj – 300000 exemplare. Aversul monedei prezintă Clădirea Secession din Viena, iar revesul prezintă o parte din Fresca Friza Beerthoven, opera artistului austriac Gustav Klimt. Secesiunea vieneză a fost o mișcare artistică apărută în anul 1897 la Viena, după modelul "Secesiunii müncheneze" din 1892 și urmată de "Secesiunea berlineză" – 1898. Mișcarea a reunit mai ales artiști plastici, pictori, graficieni și arhitecți, care s-au rupt de tradiția istorică, dominantă în vremea respectivă în Europa și America de Nord, de unde numele de Secesiune. Termenul de "secesiune", o variantă germană a curentului "Art Nouveau" apărut în Europa, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, s-a aplicat în cercurile artistice tuturor eforturilor de desprindere din vechile tipare, căutându-se căi de combatere a sărăcirii și uniformizării comportate de standardele producției industriale. Secesiunea vieneză a luat ființă la data de 3 aprilie 1897, în jurul lui Gustav Klimt (primul președinte al Uniunii).

Asociația își construiește în anul 1898 un palat propriu după planurile lui J. M. Olbrich, “Clădirea Secession” care găzduia expoziții internaționale, editează revista "Ver Sacrum", fondează "Atelierele vieneze" în anul 1903, ce devin un centru al design-ului european pe distanță a trei decenii. În expozițiile organizate, publicul vienez ia contact cu pictura franceză modernă, în special cu operele impresioniștilor. Scopurile secesiunii vieneze erau: reunirea forțelor creatoare din întraga țară, realizarea de contacte permanente cu artiști străini, schimb internațional de idei, să dea impuls artelor aplicate și opunerea unei noi expresii artistice veritabile față de arta învechită a saloanelor oficiale vieneze.

Clădirea Secession este o sală de expoziție construită în anul 1897 de către Joseph Maria Olbirch, ca un manifest arhitectural pentru Secesiunea vieneză. Motto-ul mișcării secesioniste este scris deasupra intrării în pavilion: "Fiecărei epoci arta ei, artei libertatea ei" (în germană Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit). Sub moto este un basorelief al celor trei gorgone (creaturi feminine amenințătoare) reprezentând pictura, sculptura și arhitectura.

Fresca Friza lui Beethoven este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Gustav klimt, realizată în anul 1902 pentru o expoziție a mișcării secesioniste. Întreaga expoziţie a fost concepută ca un omagiu adus lui Ludwig van Beethoven. Monumentala friză a lui Klimt întâmpina vizitatorii chiar din sala pavilionului de intrare, cu o lăţime de 34 de metri şi o înălţime de doi metri. Această frescă imortalizează Simfonia a Noua a lui Beethoven şi alte interpretări ale acestuia din opera lui Richard Wagner. Intenţia iniţială a fost ca această monumentală pictură să fie demontată după închiderea expoziţiei, dar a fost cumpărată de către un colecţionar şi în anul 1903 a fost demontată de pe perete în şapte părţi. Statul austriac a achiziţionat-o în anul 1973, a restaurat-o, şi, în anul 1986, a expus-o publicului larg la Secession, într-o sală special amenajată.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează monumentul arhitectonic River Gate din Viena. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 100 euro, data emiterii – 08.11.2006, seria – Art Nouveau, formă - rotundă, diametru – 30 milimetri, greutate – 16,22 grame, metal – aur pur, calitate – proof şi tiraj – 30000 exemplare. Pe aversul monedei este prezentată poarta propriu-zisă a râului, iar pe revers poarta de intrare în parcul din jurul monumentului.

Obiectivul initial River Gate s-a realizat între anii 1903-1906 și a fost deschis publicului larg pe 15 noiembrie 1906. La celebrarea centenarului, în 2006, poarta în sine, pavilioane sale adiacente si promenada au fost complet renovate și li s-a dat mai multă strălucire.

În toate elementele sale, poarta formeaza una dintre cele mai frumoase obiective Art Nouveau ce pot fi admirate în Viena.

În prezent River Gate este un complex de birouri din Viena situat în imediata apropiere a Turnului Milenium și a fluviului Dunărea, constând în peste 50000 metri pătrați suprafață de închiriat pentru magazine, birouri și depozite. Clădirea a fost realizată în urma unui concurs de arhitectură câștigat de către compania de arhitectură Auer, Weber și asociații. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului au fost de aproximativ 120 de milioane de euro. Construcția înglobează peste 4500 tone de oțel, 37000 metri cubi de beton și 315 de tone de grinzi de oțel.

***

DESPRE

ARTILERIE ȘI ARTILERIȘTI

Generalul TOMA GHENEA a inventat aparatul de ochire pentru obuzierul de câmp calibru 120 mm model 1901 și Goniometrul Ghenea model 1904. Împreună cu alți patru ofițeri de artilerie a realizat o variantă îmbunătățită a Tunului calibru 75 mm sistem Krupp model 1899, care a devenit “Tunul de câmp românesc cu tragere repede, calibru 75 mm, model 1904”

Căpitanul VASILE BUIESCU a inventat în anul 1875 un sistem de revolver și pușcă cu încărcare pe la culată (o îmbunătățire a revolverului belgian Lebeau) care a fost adopat pentru armata română sub numele: Revolverul Buiescu.

Generalul VALERIAN NESTORESCU a realizat tunul antitanc „Reșița”, calibru 75 mm , model 1943, la Uzinele Reșița, ASTRA Brașov și Concordia Ploiești, unul din cele mai bune din lume.

__________xxx___________

O MEDALIE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Expoziția filatelică internațională "125 ani - Crucea roșie română"

Cluj Napoca * 125 (ani) 4 iulie 1876 - 2001

Primul Președinte al Crucii roșii române -

Prințul Dimitrie Ghica

Această medalie este confecționată din alama patinată

și are diametrul de 49 de milimetri.

Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie de la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. Doi ani mai tarziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila. Sus am postat logo-ul Societății naționale de Cruce Roșie din România. Primul preşedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica, in perioada 1876-1897. La nici trei saptamani de la infiintare, in ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanta a Crucii Rosii Romane a plecat intr-o misiune umanitara pe frontul sarbo-turc de la sud de Dunare. Pe baza solidaritatii ce uneste Societatile Nationale surori, prima misiune a Crucii Rosii Romane avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor raniti, indiferent de tabara din care faceau parte.

Dimitrie Ghica s-a născut la 31 mai 1816, în Bucureşti. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri – ultimul Guvern al Munteniei – în perioada 19 iulie 1861 - 22 ianuarie 1862; ministru de Interne (19 iunie 1861 - 22 ianuarie 1862) în Guvernul Munteniei condus de el însuşi; (11 februarie - 10 mai 1866), în Guvernul României condus de Ion Ghica; (24 - 27 ianuarire 1870), în Guvernul condus de el însuşi. Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României (16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870); ministru al Afacerilor Străine (16 noiembrie 1868 - 26 august 1869) în Guvernul României condus de el însuşi. Preşedinte al Adunării Deputaţilor (26 mai 1871 - 16 ianuarie 1875 şi 24 mai 1875 - 17 februarie 1876). Preşedinte al Senatului României, în legislaturile din perioadele 17 noiembrie 1879 - 8 septembrie 1888 şi 9 decembrie 1895 - 15 februarie 1897. Fiu al Domnitorului pămăntean al Munteniei, Grigore Dimitrie Ghica. Studii militare la Viena şi Berlin. O vreme a fost ofiţer în garda imperială rusă. În ţară a funcţionat mai întâi ca membru al Curţii de Apel Bucureşti. Apoi a fost numit, succesiv, prefect al Poliţiei şi primar al Capitalei. Deputat în Divanul ad-hoc (1857), a militat pentru unirea Principatelor Române sub domnia unui Principe străin. Vederile sale politice s-au ţărmuit în cadrele partidei liberale, aflată în construcţie şi dezvoltare structural – organizatorică. Ca efort al Spitalelor civile a avut contribuţii determinante în construirea unor unităţi sanitare în Bucureşti. Modernizarea oraşului montan Sinaia i-a stat, de asemenea, în preocupări. În ultimul Guvern pe care l-a condus, a deţinut şi portofoliul Lucrărilor Publice. A murit la 15 februarie 1897, în Bucureşti. Vlăstar domnesc (i se spunea beizadea Mitică), caracterizat printr-o mare generozitate şi bonomie, ataşat ideilor de unitate naţională, propăşire şi stabilitate statală, principele Dimitrie Ghica a fost o figură ilustrativă în viaţa publică din vremea domniilor lui Cuza Vodă şi Carol I. Dinamic şi jovial, un entuziast a cărui candoare în cele politice l-au făcut iubit şi preţuit de către contemporani.

Insignă - Conferința de istoria faramciei

In memoria lui V. Procopișin

USMF - AFRM - Chișinău 2000

Vasile Procopișin (1934 - 2008) a fost un farmacist moldovean, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Profesorul Vasile Procopișin a studiat la școala medie incompletă de șapte ani din satul natal și Colegiul de felceri și moașe din orașul Bălți, pe care-l absolvește cu mențiune în 1951. Activează ca felcer la spitalul din localitatea Șaptebani, iar în 1952 devine student al Institutului de Farmacie din orașul Odesa. În anul 1957, vine în „imperiul farmaciei și medicamentului” Între 1957-1965 activează în sistemul farmaceutic din Ucraina, inclusiv șapte ani ca șef al Direcției Farmaceutice din regiunea Cerkasî. În 1965 este transferat în sistemul ocrotirii sănătății din Republica Moldova, unde activează ca șef-adjunct al Direcției Principale Farmaceutice a Ministerului Sănătății, iar din 1966 până în 1971 este șef al Direcției Principale Farmaceutice a Ministerului Sănătății al Moldovei.

Circul de stat

Hotelul Chișinău

Arcul de Triumf și Catedrala

Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt

Primăria

Președinția Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Chișinău este centrul administrativ, economic, științific și cultural al republicii Moldova, fiind așezat la marginea de est a Podișului central al Moldovei. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa centrală și de sud cu o populație de aproximativ 672000 de locuitori. Prima atestare documentară a orașului sub acest nume datează din anul 1436. Sus am postat drapelul, stema precum și câteva clădiri reprezentative ale orașului Chișinău.

Insignă - A XII-a conferință de neurotraumatologie din Moldova

Bârlad * 21 - 22 octombrie 1988

Această insignă este confecționată din inox

și are diametrul de 60 de milimetri.

Neurotraumatologia este parte a Neurochirurgiei și este știința diagnosticării și tratării leziunilor sistemului nervos.

Bârlad este un municipiu din judeţul Vaslui, Moldova, România, Regiunea de dezvoltare de SE, care la recensământul din 2002 avea o populație de 69066 locuitori. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de Țara Berladnicilor ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria papală). În anul 1174 este datată prima mențiune documentară a orașului Bârlad, centrul unei formațiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc și de sud a Moldovei. Sus am postat stemele comunistă şi actuală precum și o poză cu Spitalul municipiului Bârlad.

Insignă - TUMAG ?

TUMAG este o societate comercială din orașul Câmpina specializată în proiectarea, realizarea și comercializare echipamentelor și instalațiilor destinate încălzirii spațiilor de locuit, a birourilor de firme, spațiilor de depozitare, etc.

Set 2 insigne - TUMAG ?

Câmpina este un municipiu din județul Prahova, provincia istorică Muntenia, România și are populație de aproximativ 38500 locuitori. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei și este înconjurat de trei râuri - Câmpinița, Doftana și Prahova - care au modelat terasa Câmpina. Orașul este atestat documentar în anul 1503 figurând în registrele negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicație între Transilvania și Muntenia. Sus am postat stema actuală și o poză cu frumoasa clădire a Primăriei municipiului Câmpina.

Insignă - Concursul fasonatorilor mecanici

Fasonatorul mecanic este de fapt cunoscutul drujbist, iar aceasta meserie face parte din grupa de lucratori forestieri si asimilati. Lucratorii in acest domeniu se ocupa cu intretinerea exploatarilor forestiere, stabilirea si marcarea arborilor de taiat, estimarea volumului de lemn si taierea arborilor.

____________ooOoo____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELEL LUMII

10000 sucres 1995 - Ecuador

Vicente Rocafuerte y Rodríguez de Bejarano a fost un politic ecuadorian care a trăit în perioada anilor 1783 - 1847 și a condus, ca președinte, statul în perioada anilor 1835 - 1839.