50 maloti 1989
LESOTHO
Este un stat-monarhie constituţională situat în
sudul Africii
fiind înconjurat în totalitatea de statul Africa
de sud.
Și-a câștigat independența la data de 4 octombrie
1966
faţă de Marea Britanie.
Statul Lesotho are o populație de aproximativ
1,8 milioane de locuitori la o suprafață de
30355 kilometri pătrați, iar capitala este orașul Maseru.
Deviza națională unanimă acceptată în stat este:
Pace, ploaie, prosperitate.
Stema oficială:
Stema oficială în perioada
1966 – 1996:
Stema micii naţiuni Basotho:
Steagul oficial adoptat 4.10.2006:
Steagul oficial între anii 1866 – 1966:
(Marea Britanie)
Steagul oficial între anii
1966 -1987:
Steagul oficial între anii
1987-2006:
Steaguri neoficiale:
Pe aversul bancnotei aplicate este postat chipul lui Moshoeshoe al II-lea.
Regele Moshoeshoe al II-lea,
nume real Constantine Bereng Seeiso,
a trăit în perioada anilor 1938 – 1996,
a
condus în perioada anilor 1966 – 1996.
Reversul bancnotei prezintă Formațiunea stâncoasă Qiloane.
Formațiunea stâncoasă Qiloane, cunoscută şi sub numele local Thaba Bosiu - muntele de noapte – care, în mitologia locală, se consideră că noaptea creşte iar ziua scade, în realitate un bastion de rezistenţă.
Această formațiune stâncoasă este situată în districtul Maseru Lesotho, diferența de altitudine față de platoul înconjurător fiind de 100 de metri, iar grosimea bazei stâncii de 15 metri.
Mai jos admiri un alt cunoscut monument al naturii din statul Lesotho.
Este Cascada Maletsunyane, înaltă de 192 de metri, care datorită acestei diferențe de altitudine degajă în jurul ei un nor de ceață.
Deasupra am postat clădirea magazinului de suveniruri Basotho Hat din centrul capitalei statului Lesotho - Maseru. Acoperișul acestei clădiri face trimitere la meșteșugul tradițional de confecționare a pălăriilor. Acest simbol este prezentat chiar și pe drapelul național. Prezint mai jos câteva modele de pălării tradiționale confecționate de către localnici.
Mai jos admiri o monedă națională de 1 loti a statului Lesotho.
***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
WILLIAM
SHAKESPEARE
dramaturg și
poet englez (1564 - 1616)
- Nu există moștenire mai prețioasă decât cinstea.
- Dragostea pe care o poți măsura este întotdeauna foarte săracă.
- Frumusețea este o scrisoare de recomandare pe care o dă natura favoriților săi.
__________xxx___________
CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si
apartenenţa la un club, de identificare
localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup,
organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel
de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice
şi de altă natură, etc.
Insignă - Crucea Roșie R.P.R.
(Republica Populară Română)
La data de 4 iulie 1876, a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila.
Primul preşedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica, in perioada 1876-1897. La nici trei saptamani de la infiintare, in ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanta a Crucii Rosii Romane a plecat intr-o misiune umanitara pe frontul sarbo-turc de la sud de Dunare. Pe baza solidaritatii ce uneste Societatile Nationale surori, prima misiune a Crucii Rosii Romane avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor raniti, indiferent de tabara din care faceau parte. Sus am postat logo-ul Crucii Roşii Române.
Insignă - C.R. a R.P.R.
Evidențiat în muncă
Mai jos admiri câteva carnete, brevete, foi și diplome
cu referire la activitatea de Cruce Roșie,
desfășurată în perioada regimului comunist, în România.
Brevet de Soră infirmieră voluntară - 3 iunie 1942
Societatea Națională de Cruce Roșie a României
Sub înaltul patronaj și ocrotire al
majestății sale regina mamă Elena
Carnet de membru (elev) - 15 martie 1963
Crucea Roșie a Republicii Populare Române
Evidențiat în munca medico-sanitară (medic) - 1960
Ministerul Sănătății și Prevederilor sociale
Crucea Roșie
Carnet de membru (foaie - elev) 24 noiembrie 1955
Crucea Roșie a Republicii Populare Române
Carnet de membru - 5 februarie 1943
Societatea Națională de Cruce Roșie a României
Diplomă merit post școlar sanitar - 1966
Crucea Roșie a Republicii Populare Române
Insigna - G.P.A.S - R.P.R.
(Gata pentru apărarea sanitară RPR)
Diplomă de merit - 23 iulie 1958
"Gata pentru apărarea sanitară RPR"
Crucea Roșie a Republicii Populare Române
Liceul "Roman-Vodă" 1872 - 1972
Municipiul Roman
Gimnaziul Roman Voda a fost fondat în data de 30 septembrie 1872, sufletul infiintarii acestuia fiind Costin Braescu, care i-a dat si numele. Pana in anul 1891 a functionat in cladirea viitorului Spital militar (pe locul Spitalului Municipal de Urgenta de astazi), apoi pana in anul 1899 intr-o constructie situata in fata actualei cladiri. In anul 1919 devine Liceul Roman Voda, iar din anul 2000 obtine denumirea de Colegiul National Roman Voda. Este cea mai cunoscuta scoala din Roman, in decursul istoriei sale avand elevi si profesori ilustri. El este situat pe strada Mihai Eminescu, nr.4. Sus am postat o fotografie cu imaginea actuală a liceului.
Roman este un municipiu din județul Neamț. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă la recensământul din anul 1992, orașul avea o populație de 80328 de locuitori, în anul 2011 aceasta a coborât până la 50713 de locuitori, și aceasta datorită numai migrației forței locale de muncă. Primele mențiuni despre această localitate le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 si in cronica lui Nestor. Primul document intern este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei, fiind un oraș cosmopolit datoritǎ prezenței mai multor grupuri etnice, cuprinzând, pe langă comunitatea româneasca, comunități importante de armeni, evrei și o importantă comunitate catolică. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit. Distrus în mare parte în 1467, în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldova, a fost refăcut de Ștefan cel Mare. Sus am postat stema și drapelul actual al municipiului Roman și dedesubt trei vechi dar frumoase clădiri ale orașului Roman.
Vila Calistrat Hogaș
Casa Nevruzzi
Casa Ioachim
Insignă - I.A.Rădulescu Pogoneanu 1870 - 1945
Această insignă este confecționată din bronz,
are diametrul de 3 cm și cântărește 9 grame.
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (născut la data de 14 august 1870 în localitatea
Pogoanele din județul Buzău și decedat la data de 14 martie 1945 în București) a fost un scriitor și pedagog român, membru al Academiei Române din data
de 4 iunie 1919. A absolvit cu
brio Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1897), doctoratul în
filozofie obţinându-l la Leipzig (1901). A fost un eminent dascăl şi cărturar,
elev şi discipol al lui Titu Maiorescu. Ion A. Rădulescu-Pogoneanu este autorul
unor valoroase lucrări de filozofie, pedagogie, lingvistică şi istorie literară.
Insignă sportivă fotbal - Minerul Lupeni
CS Minerul Lupeni a fost un club de fotbal din Lupeni, România, care a evoluat ultima dată în Liga a II-a. Cea mai mare performanță a clubului este participarea în Divizia A în perioada anilor 1959 - 1963. Acest club s-a desființat în anul 2010. Culorile clubului au fost negru și roșu. Sus am postat logo-ul clubului sportiv Minerul Lupeni.
Lupeni (în germana Schylwolfsbach, în trad. "Pârâul Lupului pe Jiu") este un municipiu de rang II din judetul Hunedoara, Transilvania, Romania. Are o populație de 30642 locuitori. Este al doilea oraș ca mărime al Văii Jiului, fiind situat în partea de vest a depresiunii Valea Jiului, la o altitudine de 675 –725 m față de nivelul mării, la o distanță de 18 km față de Petroșani și cca 110 km de Deva. Așezarea este atestată documentar în anul 1770, dar există mărturii ale existenței oamenilor în această zonă încă din Comuna Primitiva, fapt dovedit de descoperirile din peștera din muntele Straja-Lupeni, unde s-au găsit obiecte vechi de ceramică. In luna august a anului 1929 a avut loc Greva minerilor din Lupeni, urmare a eșecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare și condiții de muncă. Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicați în protestul provocat de salariile de mizerie și sărăcia extremă în care trăiau minerii transilvăneni, deznodământul confruntării fiind 68 de mineri căzuți sub gloanțele trupelor armatei române trimise de către guvernul țărănist ca să reprime protestul. Sus am postat stema actuală a municipiului Lupeni precum și fotografia unui monument local de arhitectură - Palatul culturii.
Insignă sportivă - Campionatul R.P.R.
de mare fond pe Dunăre - C.C.S.
(Comitetul de cultură și sport)
___________________ooOoo__________________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
200 kuna 1993 - Croația
Stjepan Radić a fost un om politic croat care a trăit în perioada anilor 1871 - 1928.
Câteva vignete de pe bilete de loterie spaniole
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 08.04.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu