Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 36

Aceata este moneda cu putere circulatorie de 12,5 lei 1906 emisă cu ocazia Jubileului de 40 de ani de domnie glorioasă a regelui Carol I al României. Este de formă rotundă cu diametrul de 20 mm şi greutatea de 4,0325 grame, margine cu zimţi şi cerc perlat la exterior. Este confecţionată dintr-un aliaj format din aur 90%, argint 8,5% cupru 1,5% şi s-a emis în 32000 de exemplare. Pe aversul ei se prezintă inscripţia CAROL I REGE AL ROMANIEI·1866·1906, bustul regelui în uniformă militară, spre stânga (dreapta heraldică), A. MICHAUX sub umărul stâng (numele gravorului) şi cerc perlat exterior, iar pe revers valoarea nominală 12 1/2 LEI, acvilă heraldică încoronată ţinând cruce în cioc, sabie şi sceptru în gheare, purtând o eşarfă pe care scrie PRIN STATORNICIE LA ISBINDA. Monedele de argint şi de aur bătute în 1906 au fost emise pentru a celebra patruzeci de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I. Bătute la Bruxelles, au fost gravate de Alfons Michaux. Valorile acestui impresionant set sunt următoarele: 1 leu, 5 lei, 12 1/2 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei. Monedele au fost puse în circulaţie efectiv. Menţionez că întregul design cu acvila încoronată, ţinând sabia şi sceptrul, cu eşarfa pe care scrie PRIN STATORNICIE LA ISBINDA, apare aproape în aceeaşi formă pe Ordinul Carol I, înfiinţat în acelaşi an 1906.

Aceata este moneda cu putere circulatorie de 25 lei 1906 emisă cu ocazia Jubileului de 40 de ani de domnie glorioasă a regelui Carol I al României. Este de formă rotundă margine cu zimţi şi cerc perlat la exterior. Pe aversul ei se prezintă inscripţia CAROL I REGE AL ROMANIEI·1866·1906, bustul regelui în uniformă militară, spre stânga (dreapta heraldică), A. MICHAUX sub umărul stâng (numele gravorului) şi cerc perlat exterior, iar pe revers valoarea nominală 25 LEI, acvilă heraldică încoronată ţinând cruce în cioc, sabie şi sceptru în gheare, purtând o eşarfă pe care scrie PRIN STATORNICIE LA ISBINDA.

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Aceasta este o probă monetară de 5 lei 1921 - cornul abundenţei din metal comun şi de formă rotundă. Pe aversul acesteia se prezintă stema mijlocie a Regatului României cu deviza înscrisă NIHIL SINE DEO (NIMIC FĂRĂR DUMNEZEU) şi valorea 5 LEI, iar pe revers un corn al abundenţei cu gura în jos şi pe circumferinţa monedei înscrisurile ROMÂNIA - sus şi 1921 - jos.

Admiri mai sus cele trei steme ale Regatului României.

Aceasta este o probă monetară de 5 lei 1966 din cupru - realizările economiei naţionale comuniste, din cupru, de formă rotundă. Pe aversul acesteia se prezintă realizările economiei naţionale comuniste din industria metalurgică (roata dinţată), industria energetică (stâlpul metalic de înaltă tensiune), alte industrii (coşurile fabricilor) şi agricultura (spicul de grâu, floarea soarelui şi strugurele), iar pe revers inscripţia REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, stema României şi anul 1966 între două mici semne pătrate.

***

DOUĂ EPIGRAME SOCIALE

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

BANII ŞI SĂNĂTATEA

de Florin Cristea

În viaţă-n primii noştri ani,

Dăm sănătatea pentru bani,

Iar în a doua jumătate,

Dăm banii pentru sănătate.

SUNETUL BANULUI

de Viorel Martin

Prin veacul chinuit şi tont,

Se-aude-n ţară doar atât:

La ei, cum sună banu-n cont,

La noi, cum sună…foamea-n gât!

________xxXxx_________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Centenarul naşterii lui I.H.Rădulescu * 1802 - 1902

Ion Heliade Rădulescu * 1802 - 1872

Părintele literaturii române

Naţiunea recunoscătoare cu ocazia centenarului

1802 - 1822 - 1828 - 1837 - 1844 - 1848 - 1902

Ion Heliade-Rădulescu (născut la 6 ianuarie 1802 în Târgovişte şi decedat la 27 aprilei 1872 în Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă. A fost membru activ al asociaţiilor culturale din epocă: Societatea literară (din 1827), Societatea filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Ţara Românească: Curierul românesc (1829) şi Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriaşă, ce depăşea cu mult chiar puterile unei generaţii, oricât de ambiţioase.

Municipiul Craiova - Constantin Brâncuşi

Domnişoara Pogany - 1913

Domnişoara Pogány este o statuie creată de Constantin Brâncuşi în anul 1913. Numele statuii provine de la pictoriţa maghiară Margit Pogány, pe care o cunoscuse în 1911. Tânăra i-a servit lui Brâncuşi drept model în cele câteva luni cât i-a fost şi iubită. Brâncuşi a creat 5 versiuni ale „Domnişoarei Pogany”, în decurs de 2 decenii: ghipsul iniţial datează din anul 1912; el a fost urmat de execuţii în marmură şi bronz în anii 1913, 1919, 1931 și 1933. „Domnișoara Pogany I” din anul 1913 există într-o versiune de ghips şi 4 versiuni de bronz cu zona părului patinată. Una dintre aceste versiuni în bronz se găsește la The Museum of Modern Art (MoMA) din New York.. „Domnișoara Pogany II” din 1919 este făcută din marmură cu vinişoare, fixată pe un soclu de piatră, care la rândul lui e aşezat pe trei socluri de lemn. „Domnişoara Pogany III” din 1931 este executată în marmură albă pe un soclu de piatră. În fine, „Domnişoara Pogany IV” din 1933 este din bronz lustruit şi are un soclu de piatră plasat pe un soclu de lemn. „Domnișoara Pogany” I și III (din 1912 și respectiv 1931) se află la Philadelphia Museum of Art din Philadelphia, Pennsylvania, SUA. O replică a sculpturii „Domnişoara Pogany” a lui Constantin Brâncuşi se afla la Muzeul de Artă din Craiova. Este o piesa controversată, realizată în anii '50, în matriţa lui Constantin Brâncuși, de către Octavian Moşescu, un fost ucenic al sculptorului.

1903 - Botezul Principelui Nicolae

Principele Nicolae al României a fost cel de-al doilea fiul al Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria (născut la 15 august 1903 în Sinaia şi decedat la 9 iunie 1978 în Lausanne, Elveţia) a fost fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea şi unchi, după tată, al Regelui Mihai I al României. Şi-a petrecut întreaga existență princiară în umbra Coroanei Regale a României, jucând un rol mai activ doar între anii 1927 - 1930 când a făcut parte din Consiliu de regnţă ce conducea ţara în locul regelui minor Mihai I. A murit la vârsta de 75 de ani, departe de ţară, după patru decenii de exil forţat.