Epaminonda's Blog.....: LORIENT

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

DE VASILE LARCO

ÎNDRĂGOSTIŢII

Până la căsătorie

El îi spune tot ce ştie.

Dar şi ea, ca mândră floare,

Îi arată …tot ce are!

SOŢII SE MAI ŞI CEARTĂ

Aşa li-e soarta, cam precară,

Înaintând spre bătrâneţe,

Pe când începe să dispară

Ce-i împăca …la tinereţe.

_________xxXxx_________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

40 de ani de la crearea Partidului Comunist Român

PCR * 1921 - 1961

60 de ani de la crearea Partidului Comunist Român

PCR * 60 de ani * 1921 - 1981

Consiliul municipal al sindicatelor - Bucureşti

Partidul Comunist Român (prescurtat PCR) a fost un partid politic, succesor al ramurii bolşevice de extremă stânga al Partidului Socialist din România, care a susţinut ideologic realizarea revoluţiei comuniste, înfiinţat în luna mai 1921. În perioada interbelică a fost o forţă politică ilegală, de mică anvergură, complet subordonată Cominternului şi implicit URSS. S-a împotrivit constant includerii în statul român a Basarbaiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Cadrilaterului şia susţinut Pactul Ribbentrop Molotov, care se pronunţa, în protocolul adiţional secret, în favoarea cedării de teritorii româneşti către URSS. Până la sfârşitul anilor 1930, majoritatea membrilor fuseseră arestaţi sau se refugiaseră în URSS. PCR a început ascensiunea la putere în statul român la 23 august 1944, odată cu intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, fiind parte a complotului înlăturării mareşalului antonescu.După această dată, cu sprijinul direct al lui stalin şi al trupelor sovietice, PCR şi-a eliminat treptat adversarii, iar după abdicarea regelui Mihai I a instaurat Republica Populară Română. Între 1947 şi 1989, PCR a fost singurul partid politic din România. În articolul 3 al Constituţiei României din anul 1965, PCR era numit "forţa politică conducătoare a întregii societăţi din Republica Socialistă România". Mai sus se prezintă stema şi steagul Partidului Comunist Român.

Uzina "23 August" - Bucureşti * 1921 - 1971

"Faur" - 50 de ani de activitate

Uzinele “23 August” sunt un un ansamblu industrial situat la marginea de est a Bucureştiului, specializat pe realizarea şi repararea de material rulant. Denumirea uzuală actuală a ansamblului industrial este Uzinele „Faur”. De-a lungul timpului, ansamblul industrial a fost cunoscut şi ca Uzinele „Malaxa”. Construirea uzinelor se datorează industriaşului român de origine greacă Nicolae Malaxa, care a dezvoltat începând cu anii 1920 ateliere de reparare şi producţie de locomotive. În anul 1921, Malaxa a cumpărat un teren aflat la periferia Bucureştiului şi a construit un atelier de reparaţii pentru locomotive, care primeşte numele industriaşului. Proiectul este un succes, astfel încât fabrica se dezvoltă într-un ritm rapid: în 1928 se construieşte prima locomotivă „Malaxa”, iar în următorii cinci ani se mai construiesc încă o sută de locomotive. Din 1930, Malaxa demarează şi alte proiecte, precum uzina de ţevi „Republica”. Ansamblul de clădiri ce compun uzinele „Malaxa” a fost realizat de arhitectul Horia Creangă în stil modernist

50 de ani de la Răscoala ţăranilor din 1907

Răscoala ţărănească din 1907 a început în localitatea Flămânzi, judeţul Botoşani şi s-a răspândit,în perioada următoare, în toată ţara. Principala cauză a fost nemulţumirea ţăranilor legată de inechitatea deţinerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari. Majoritatea marilor proprietari funciari preferau să locuiască în oraşe şi nu doreau să se ocupe direct de administraţia proprietăţilor lor. Prin urmare, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendaşi), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendaşii la rândul lor încercau să obţină profituri cât mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă, ţăranii formau până la 80% din populaţia României, şi circa 60% aveau pământ foarte puţin sau nu aveau deloc, în timp ce latifundiarii aveau mai mult de jumătate din pământul arabil. S-a încercat în epocă, în anumite medii, să se dea o tentă antisemită răscoalei, prin afirmaţia că evreii ar fi fost de vină pentru asuprirea cruntă a ţăranilor. În realitate, puţini erau evreii care se ocupau cu arenda, iar în ţară erau şi mulţi arendaşi români. Dacă răscoala ar fi fost o mişcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul Moldovei, unde arendaşii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puţini arendaşi evrei, printre care şi Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul şi unde represiunea a fost deosebit de feroce. Adevărul este că răscoala a fost o mişcare socială, şi nicidecum una etnică, o mişcare pentru care proprietarii şi arendaşii, evrei dar şi români sunt în egală măsură răspunzători. Pe medalie este prezentată o reproducere după tabloul “1907” al pictorului Octav Băncilă (1872 - 1944).

__________ooOoo__________