Epaminonda's Blog.....: MALCHOW IN MECKL.

***

CÂTEVA LOCUŢIUNI,

MAXIME ŞI CUGETĂRI

ÎN LIMBA LATINĂ

Lupus pilum mutat, non mentem. – Lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba.
Manus manum lavat. – O mână spală pe alta.
Medicus curat, naturat sanat. – Medicul îngrijeşte, natura însănătoşeşte.

_________xxXxx__________

CÂTEVA MONEDE
COMEMORATIVE
DIN REPUBLICA MOLDOVA

50 lei 2012

Această monedă face parte din seria Personalităţi şi a fost emisă în ziua de 21 iunie 2012. Ea marchează personalitatea marelui domnitor moldovean Ştefan cel Mare. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 13 grame, diametrul de 28 mm, forma rotundă cu margine: zimţată şi s-a emis într-un tiraj de 2000 exemplare. Pe aversul acesteia se prezintă în plan central, efigia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi în partea stânga inscripţia „555 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”, iar pe revers în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus anul emisiunii „2012”, în partea de jos inscripţia „50 LEI” şi urmând circumferinţa monedei cu majuscule, este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”.

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (născut în anul 1433 la Borzeşti şi decedat la 2 iulie 1504 în Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi turcii, polonezii, ungurii şi chiar muntenii. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar şi sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cântat în balade: Ştefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare. Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: "Fost-au acest Ştefan, om nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospeţe omora fara giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia şi unde-l biruiau alţii nu pierdea nădejdea că ştiindu-se cădzut gios se ridica deasupra biruitorilor."

100 lei 2012

Această monedă face parte din seria Personalităţi şi a fost emisă în ziua de 21 iunie 2012. Ea marchează personalitatea marelui domnitor moldovean Ştefan cel Mare. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 15,5 grame, diametrul de 28 mm, forma rotundă cu margine: zimţată şi s-a emis într-un tiraj de 1000 exemplare. Pe aversul acesteia se prezintă în plan central, efigia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi în partea stânga inscripţia „555 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”, iar pe revers în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus anul emisiunii „2012”, în partea de jos inscripţia „100 LEI” şi urmând circumferinţa monedei cu majuscule, este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”.

50 lei 2012

Această monedă face parte din seria Sărbătorile, cultura, tradiţiile Moldovei şi a fost emisă în ziua de 21 iunie 2012. Ea marchează sărbătorirea Sânzienelor la modoveni dar şi la români. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm, forma rotundă cu margine: zimţată şi s-a emis într-un tiraj de 2000 exemplare. Pe aversul acesteia se prezintă în plan central imaginea unei tinere care poartă pe cap o coroniţă împletită din spice de grâu şi în partea de sus,urmând circumferinţa monedei, cu majuscule este gravată inscripţia „SÂNZIENELE”, iar pe revers în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus anul emisiunii „2012”, în partea de jos inscripţia „50 LEI” şi urmând circumferinţa monedei cu majuscule, este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”.

În ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Sânzienele sau Dragaica. De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri. De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte.Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este aşa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară şi îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor. De Sânziene este interzis să te scalzi. În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor….După ce a fost Mireasă- Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi! O altă variantă de Drăgaică se face cu patru fete, dintre care două îmbrăcate bărbăteşte.

_________ooOoo__________