Epaminonda's Blog.....: EMIRATELE ARABE UNITE

100 dirham 1992

EMIRATELE ARABE UNITE

(E.A.U.)

Este un stat, monarhie absolută, sistem prezidenţiel federal, situat în sud estul Peninsulei Arabice, care şi-a câştigat independenţa la data de 2 decembrei 1971, faţă de Marea Britanie.

Suprafaţa statului este 83 600 km.p., populaţia numără 6 milioane de locuitori iar, capitala funcţionează în oraşul Abu Dhabi.

Deviza naţionlă unanim acceptată este:

Dumnezeu, naţiunea, preşedintele

Stema oficială a E.A.U. adoptată în anul 2008:

Vechea stemă oficială a E.A.U.:

Steagul oficial al E.A.U. adoptat la 2 decembrie 1971:

Alte steaguri oficiale ale emiratelor unite:

1820 – 1968

1968 – 1971

Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentat Fortul Al Fahidie din Dubai.

Pe reversul bancnotei este o poză cu Clădirile World Trade Center din Dubai.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

Orice femeie poate să mimeze singură că are orgasm, dar numai cu ajutorul unui bărbat poate să mimeze că este îndrăgostită. - (Woody Allen)
Sex-appeal-ul este doar 50% meritul femeii, restul este meritul bărbatului care se uită la ea. – (Sophia Loren)
Femeia este un bărbat cu părul lung şi ideile scurte. – (Arthur Schopenhauer)

_________xxXxx__________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Erou al Poliţiei Române

Comisar Alexandru Popovici

1862 - 1917

Jur credinţă patriei mele, România!

Jur să-mi apăr ţara chiar cu preţul vieţii!

Eşecul armatei române de la Turtucaia (5 septembrie 1916) a determinat desfăşurarea operaţiunilor militare pentru apărarea teritoriul României. Primele trupe germane au intrat în Brăila, la 23 decembrie 1916. A doua zi a fost instituit regimul ocupaţiei militare. Alexandru Popovici, comisarul de poliţie al portului Brăila, a informat trupele armatei române, dislocate la Galaţi, despre mişcările trupelor germane, folosind o metodă originală : îşi introducea mesajele în recipiente din sticlă pe care, după ce le astupa, le arunca în Dunăre, acestea fiind recuperate la Galaţi. Identificat de germani, a fost condamnat la moarte şi împuşcat, la 22 iulie 1917, lângă podul Brăiliţa. În aceeaşi zi au mai fost împuşcaţi, din acelaşi motiv, serg. maj. Gheorghe Rădulescu şi alţi cinci tineri. În memoria lui Alexandru Popovici a fost ridicată, în cimitirul de lângă pod, o cruce cu inscripţia: În acest loc, la 22 iulie 1917, comisarul Alexandru Popovici a fost împuşcat de trupele duşmane, jertfindu-se ca un erou pentru neam. Trupul lui a fost depus în cimitirul Sf. Vineri din Brăila.

Expoziţia Târgul Moşilor - Bucureşti

Labor improbus - omnia vincit

(Munca eficientă oferă satisfacţii)

Expozant - 1923

Ministerul Agriculturii şi Domeniilor

Expoziţia zootehnică judeţeană

Cu stărunţă şi pricepere spre propăşire

Expoziţia generală a Basarabiei

Regatul României

Chişinău - septembrie 1925

Ferdinand I - Rege al României Mari şi Regina Maria

Expoziţia Generală şi târgul de mostre, au fost organizate în toamna anului 1925 la Chişinău. Expoziţia s-a desfăşurat în Palatul Sfatului Ţării şi pe teritoriul din împrejurimi, unde au fost amenajate numeroase pavilioane, în care au fost amplasate 21 de secţii care prezentau cultura tradiţională a ţinutului şi nu numai. Următoarea expoziţie de acest gen a fost inaugurată în 1933. În pozele de mai sus se prezintă Poarta de acces la expoziţie (fotografiată în anul 1933) şi Pavilionul Moara mecanică Kogan (fotografiată în anul 1925).

Construcţiile prezentate în aceste imagini au fost dărâmate la începăutul anilor 1960.

Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa – Coburg ;I Gotha (născută la data de 29 octombrie 1875 în localitatea Eastwell Park, ducatul Kent din Anglia şi decedată la data de 18 iulie 1938 în Sinaia), a fost mare prinesă a Marii Britanii şi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.Este mama regelui Carol al II-lea al României. Viitoarea regină Maria a României s-a născut pe 3 octombrie 1875, fiind fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, al doilea fiu al reginei Victoria (devenit după 1893 duce de Saxa-Coburg-Gotha), şi a marii ducese ruse Maria Alexandrovna. Maria, principesă de Edinburgh, s-a căsătorit cu Ferdinand, principele moştenitor al coroanei României, în decembrie 1892. A avut şase copii: Carol (1893 - 1953), Elisabeta (1894 - 1961), Mărioara (1899 - 1961), Nicolae (1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) şi Mircea (1913 - 1916). Personalitate puternică, femeie foarte frumoasă, extrem de iubită de armată, se pare că Maria a îndrăgit cu adevărat România. În al doilea război balcanic a îngrijit în lagărul de holerici de la Zimnicea bolnavii întorşi din

Bulgaria

. Se pare că a avut un rol important în luarea deciziei României din 1916 de a intra în război alături de Antantă. Regina Maria a încetat din viaţă pe 18 iulie 1938, inima ei fiind depusă la Balcic iar trupul în gropniţa domnească de la Curtea de Argeş. „Înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pămînt şi cu patul armei în sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodată unui alt om.”

Coroana purtată de regina Maria la încoronarea de pe 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia a fost executată la Paris, de casa de bijuterii „Falize”, după desenele pictorului Costin Petrescu. Acesta a folosit ca sursă de inspiraţie coroana purtată de Doamna Elena - Despina (soţia lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521, fiica despotului sârb Iovan Brancovici), aşa cum apare ea zugrăvită în tabloul votiv al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Braţele coroanei sunt evazate, fiind terminate în vârfuri cu crini. Coroana este bătută cu pietre scumpe. Pe laterale are câte un pandantiv, cu câte un disc de care atârnă câte trei şiruri de mărgele, terminate cu câte o cruce gamată. Pe cele două discuri sunt reprezentate stema României şi a Marii Britanii (aceasta din urmă ca un omagiu adus originii britanice a reginei Maria). În vârful coroanei se găseşte o cruce gamată. Din punct de vedere artistic, coroana aparţine aşa-zisului „stil 1900”. Coroana are aproape 2 kg, cu diametrul la bază de 17,5 centimetri şi cu înălţimea de 18 centimetri. În prezent ea este expusă în sala Tezaur a Muzeului Naţional de Istorie, la Bucureşti. Această coroană este asigurată pentru suma de 25 milioane de euro.

Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

Coroana regelui Ferdinand I a fost purtată şi de către regee Carol I, fiind confecţionată din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp. Coroana de oţel a României a fost confecţiontă la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii. Decizia de a se confecţiona o coroană de oţel, în locul uneia de aur, are o înaltă semnificaţie politică şi filosofică, reflectând, în acelaşi timp şi concepţia lui Carol I despre monarhia modernă. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea "Trecerea Dunării".

__________ooOoo___________