Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CELE MAI RECENTE

MONEDE COMEMORATIVE (JUBILIARE)

EMISE DE CĂTRE

În data de 29 septembrie 2014 Bănca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă comemorativă dedicată aniversării a 150 de ani de învățământ de arhitectură în România. Aversul monedei redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, inițiatorul învățământului de arhitectură în România, valoarea nominală „10 Lei“ și stema României; circular, inscripţiile „ROMANIA“, „ALEXANDRU IOAN CUZA“ și anul de emisiune „2014“. Reversul monedei prezintă un detaliu al Palatului Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București, cea mai veche instituție de învățământ de arhitectură din România și inscripția „150 DE ANI DE INVATAMANT DE ARHITECTURA“. Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei, metal – argint, titlu – 99,9%, formă – rotunda, diametru - 37 milimetri, greutate - 31,103 grame, calitate – proof, cant – zimţat, tiraj – 250 de exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 330 lei.

Alexandru Ioan Cuza (născut la 20 martie 1820 în Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 în Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor unite şi al statului naţional România. Acesta a participat activ Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti şi dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi cel penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti. Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Sus am postat o fotografie a domnitorului, realizată de către fotograful Carol Popp de Szathmary.

Palatul Institutului de Arhitectură Ion Mincu este un edificiu din București, sectorul 1, strada Academiei, la nr.18 - 20. Acest palat a fost construit în stilul brâncovenesc (neoromânesc) între anii 1912 - 1927, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Istoria învățământului de arhitectură din România începe de la 1 octombrie 1864, conform decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care prevedea fondarea ''Școlii de Ponți și Șosele, de Mine și Arhitectură''. În 1891, se înființează o școală particulară de arhitectură, sub auspiciile Comitetului de Conducere al Societății Arhitecților Români. Condusă de Ion Socolescu, Școala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români funcționează timp de cinci ani. Această școală este oficializată ca învățământ de stat, sub denumirea de Școala Națională de Arhitectură, secție a Școlii de Belle-Arte din București, prin reforma învățământului inițiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897, arată istoricul principalei instituții de stat în formarea specialiștilor în arhitectură și urbanism. Secția de arhitectură funcționează până în 1904, când, sub direcția lui Ermil Pangrati, devine Școala Superioară de Arhitectură. Până în anul 1927, centrul de învățământ a funcționat într-o clădire din strada Brezoianu, după care s-a stabilit în actualul sediu. Din anul 1932, Școala Superioară de Arhitectură își schimbă denumirea printr-o lege specială și devine Academia de Arhitectură. În același an, învățământul de arhitectură a fost reglementat pentru prima dată printr-o lege proprie. Echivalând-o în grad cu universitatea și păstrându-i titulatura de Academia de Arhitectură, obținută printr-un decret din 15 iulie 1931, noua lege reglementa și dreptul purtării titlului și exercitării profesiei de arhitect în România. Academia de Arhitectură a funcționat sub rectoratul profesorului Petre Antonescu până în 1938. În toamna anului 1938, Academia de Arhitectură a fost integrată cu o titulatură nouă, Facultatea de Arhitectură, în structura Politehnicii din București, fără să-și modifice profilul, dar regrupându-și disciplinele. Din 1943 până în 1948, pentru pregătirea specialiștilor în construcția și reconstrucția orașelor, a funcționat pe lângă Facultatea de Arhitectură, o secție de specializare în Urbanism, sub conducerea profesorului Duiliu Marcu. Desprinsă din cadrul Politehnicii în urma reformei învățământului din 1948, Facultatea de Arhitectură a devenit instituție independentă de învățământ superior, cu titulatura ''Institutul de Arhitectură'', cu sediul în strada Biserica Enei nr. 3-5. Prin Decretul nr. 147/1953, Institutului i s-a conferit numele arhitectului Ion Mincu (1852 - 1912), promotorul unui stil românesc în arhitectură. Sub această titulatură, instituția a funcționat până în 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură și Urbanism ''Ion Mincu''. Modificarea a evidențiat și schimbările din structura internă a instituției, generate de necesitatea diversificării ofertei educaționale. După 1990, au fost înființate două noi facultăți: în 1997, Facultatea de Urbanism, iar, în 2003, Facultatea de Arhitectură de Interior. Grigore Cerchez, arhitectul clădirii ce expune cel mai bine caracteristicile stilului neoromânesc pe latura din strada Biserica Enei, a fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească. Stilul arhitectural neobrâncovenesc îmbină elemente răsăritene bizantine și motive arhitecturale și etnografice țărănești locale, precum și anumite modele de artă otomană.

În data de 10 noiembrie 2014 Bănca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă comemorativă dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Eugen Drăguțescu. Aversul monedei redă redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală „10 LEI”, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2014”. Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit „1914”, „1993”. Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei, metal – argint, titlu – 99,9%, formă – rotunda, diametru - 37 milimetri, greutate - 31,103 grame, calitate – proof, cant – zimţat, tiraj – 250 de exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 330 lei.

Eugen Drăguțescu (născut la data de 19 mai 1914 în Iași și decedat în anul 1993 la Roma) a fost un artist plastic român, pictor și grafician. Asemenea multor personalități care au plecat din țară și s-au stabilit pe alte meleaguri, Eugen Drăguțescu a fost pentru multă vreme exclus din lucrările de specialitate editate în România. Între anii 1932 – 1938 a studiat la Academia de Belle-Arte din București, în 1936 deschizându-și prima expoziție personală la Galeria Mozart. În anul 1939 a câștigat concursul pentru Premiul Romei, oferindu-i-se șansa să studieze în Italia la Accademia di Roma. În anul 1940 a expus șapte lucrări la Salonul oficial de toamnă din București. Ulterior a avut numeroase expoziții personale în Italia, Mexic, Olanda, SUA și Elveția. Eugen Drăguțescu este autorul unui mare număr de desene, destinate să însoțească operele unor scriitori clasici (Shakespeare, în primul rând), ca și unele ediții speciale din Enciclopedia Dantesca. Lui Eugen Drăguțescu i s-au decernat de-a lungul vremii multe premii prestigioase, printre care; Premiul Simu, de la București – 1940, premiul Expoziției Internaționale de Artă, de la Messina – 1953, premiul Fundației Ford – 1956 și premiul Bienalei de la Veneția – același an 1956.

În data de 21 noiembrie 2014 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale. Aversul monedei redă macheta Catedralei Mântuirii Neamului, stema României, valoarea nominală „200 LEI”, anul de emisiune „2014”, inscripţiile „CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI” şi „ROMANIA”. Reversul monedei prezintă icoana şi numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, stema Patriarhiei Române, inscripţiile „PATRIARHIA ROMANA”, „130 DE ANI DE LA PRIMA LEGE DE CONSTRUIRE A CATEDRALEI” şi „1884” - anul aniversat. Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală - 200 lei; metal – aur; puritate – 99,9‰; formă – rotundă; diametru - 27 milimetri; greutate - 15,551 grame; calitate – proof; cant – neted; tiraj – 600 bucăți și preț unitar de vânzare fără TVA – 3080 lei.

Se spune că edificul Catedrala mânturii neamului va fi o clădire impozantă, având un turn cu 30 de etaje, rezistent la cutremure, vizibil din orice colt al Bucurestiului si suficient de incapatoare pentru ca 5000 de credinciosi sa participe la slujba. Va masura 110 de metri in inaltime si, impreuna cu asezamintele patriarhale, se va intinde pe 11 hectare. Constructia va fi proiectata pe 5 niveluri, dintre care trei sub pamant. Acolo vor fi amenajate spatii de recreere pentru credinciosi, sali de conferinte si o parcare cu 250 de locuri. Biserica va fi construita in stil bizantin romanesc, cu un pridvor generos, unde vor fi pictate toate manastirile reprezentative din Romania si strainatate. Ea va fi situată pe dealul Arsenalului lângă Palatul Parlamentului. Se preconizează că toată lucrarea va costa aproximativ 400 milioane de euro.?!?! DOAMNE AJUTĂ!!!

În religia creştină „apostol” este numele dat celordoisprezece discipoli ai lui Isus Hristos, misionari creştini de la începutul creştinismului. În ziua de 30 noiembrie a fiecărui an serbăm ziua sfântului apostol Andrei. Dar cine a fost el? Sfântul Andrei este apostolul care a creştinizat primul meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. El a fost frate cu sfântul Petru, ambii originari din Betsaida, localitate situată pe malul lacului Genezaret din Israel şi amândoi pescari. Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezatorul. Auzindu-l pe acesta spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu!“, a devenit primul apostol al domnului Isus. După învierea lui Isus şi coborârea Duhului Sfânt, apostolii au mai rămas câţiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50, apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi pentru a decide unde va merge fiecare. Legenda spune că apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai intâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său Petru prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi ar fi continuat peregrinarea, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. După aceea, s-a întors in Grecia, consolidând comunităţile creştine existente acolo, ajungând, mai apoi, pâna în Peloponezul grecesc, în orasul Patras, unde a murit ca martir la 30 noiembrie anul 60, fiind rastignit pe o cruce în forma de X. Dupa moartea sa, relicvele s-au pastrat la mănăstirea Patas din Grecia. Este patronul Scoţiei (steagul scoţian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei şi al Rusiei, precum si a mai multor oraşe: Napoli, Ravenna, Brescia, Bordeaux, Brugge, Patras şi altele.Originea numelui Andrei vine de la cuvintele greceşti: andros - om, şi andieios - curajos, ceea ce, cumulat, înseamna bărbat vrednic, curajos şi energic. De aici s-au format şi nume feminine derivate precum: Andreea, Andruţa sau Andruca.

***

DOUĂ EPIGRAME

INSPIRATE DE ALEGEREA

LUI KLAUS IOHANNIS

CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI

de Nicolae Bunduri

ETNIA GERMANĂ

Cu Iohannis azi în ţară,
Văd c-a mai rămas, ca neam,
O etnie milenară :
El…şi Helmut Ducadam!

ELEVUL

La meditaţii silitor,
E un copil isteţ, cuminte,
Ce-a ajutat un profesor
Să fie astăzi Preşedinte.

_________xxx________

UN JETON,
CÂTEVA MEDALII
ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Pentru merite în aviația de transport

După instaurarea comunismului în România, regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.” Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, “la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. Și insigna Pentru merite în aviația de transport face parte din acest ansamblu de distincții. Nu lipsesc culorile tradiționale ale drapelului național iar frunzele de stejar aplicate pe margine semnifica forța, promptitudinea și siguranța transporturilor aeriene.

Jeton - V.Adam

Nu am nicio informație despre acest jeton ori despre numele V.Adam. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație în acest sens i-aș fi sincer recunoscător. Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insigna - 1 Mai 1945

Proletari din toate țările, uniți-vă!

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor.

Sloganul „Proletari din toate țările, uniți-vă!” este unul dintre cele mai faimoase lozinci de luptă ale socialismului. Lozinca apare pentru prima oară în “Manifestul comunist” redactat de către Karl Marx și Friedrich engels, aflându-se săpată pe piatra funerară de la căpătâiul fondatorului marxismului. Acest slogan a fost și Deviza de stat a Uniunii Sovietice și apărea inscripționată în 15 limbi pe panglicile roșii ale Stemei URSS, iar, în anul 1919, a fost tipărită și pe primele ruble ale Rusie bolșevice (unde era scrisă și în limbile germană, franceză, japoneză, engleză și arabă. În zilele noastre, mottoul este încă folosit la logo-ul oficial al Partidului Socialist din SUA.

Eugeniu Carada * 1836 - 1910

Ziditorul Băncii Naționale a României

Pentru o Românie liberă, lricând, oricum, cu oricine, contra oricui!

Apă, aer, foc, pământ

Eugeniu Carada (născut 29 noiembrie 1836 la Craiova şi decedat la 10 februarie 1910 la Bucureşti) a fost un economist politic şi scriitor român. Alături de Ion C. Brătianu, înfiinţează Banca Naţională a României în anul 1880. Deşi nu acceptă funcţia de Guvernator, o preia într-un final pe cea de director, după ce Brătianu l-a ameninţat că îşi dă demisia din Guvern. Aceste refuzuri, precum şi multe altele adunate de-a lungul anilor, denotă nu atât demnitatea lui Carada, cât şi modestia lui. În ceea ce priveşte Banca Naţională, el însuşi merge la Paris pentru a supraveghea tipărirea biletelor şi organizează numeroase filiale şi centre în toată ţara.. Din toate acţiunile sale se observă spiritul său extraordinar, spirit ghidat doar de dragostea pentru patrie şi de dorinţa de a dezvolta ţara cu puteri româneşti. El ajută şi finanţează numeroase persoane, asigurând dezvoltarea unei burghezii autohtone. Remarcabil este însuşi faptul că a compus planurile de construcţie pentru palatul băncii naţionale. A lucrat în cadrul băncii mai mult de 30 de ani, asigurându-i o asemenea prosperitate, încât multe personalităţi ale vremii spuneau că, şi în cazul în care niste neghiobi ar veni la conducerea ei, Banca s-ar conduce singură, într-atât de bine organizată era de Eugeniu Carada.

Insignă - Turing clubul României - XXV

Până la instaurarea comunismului, interbelică turismul românesc organizat se desfăşura prin intermediul asociaţiilor şi cluburile de turism existente. Primul Club Alpin a luat fiinţă în Braşov la 10 mai 1873. Cea mai veche asociaţie este S.K.V. – Siebenbürgischer Karpaten Verein, înfiinţată la Sibiu la 28 noiembrie 1880 şi dizolvată în 1944. Această asociaţie a avut cei mai mulţi membri (germani, români, maghiari şi alte naţionalităţi) şi cele mai multe secţii, a construit cele mai multe drumuri şi cabane (59), a editat 56 de Anuare, a înfiinţat un corp de călăuze brevetate şi primele echipe de salvare în munţi. La 2 aprilie 1926 a luat fiinţă Turing-Clubul României, având mai multe secţii în ţară. A construit cabane, a efectuat marcaje turistice şi a publicat Calendar săptămânal, transformat în Enciclopedia Turistică Românească. Sub egida T.C.R. au apărut şi alte publicaţii. Grupul Alpin Brav, transformat în 1937 în Clubul Carpatin Român, a fost înfiinţat de câţiva elevi de la liceul Mihail Viteazul, căpătând personalitate juridică la 18 martie 1936. Acesta a construit cabana Brav, devenită Caraiman. Asociaţia turistică România Pitorească a luat fiinţă în Bucureşti la 21 mai 1930. A construit cabana Ciucaş, a tipărit un an revista România Pitorească şi apoi Buletinul România Pitorească. Clubul Alpin Român s-a construit la 18 martie 1934. A construit Căminul Alpin – Buşteni, un refugiu la intrarea în Valea Coştilei şi şi-a cumpărat un sediu în Bucureşti. A tipărit Buletinul Alpin şi apoi Buletinul Clubului Alpin Român. A practicat alpinismul şi căţărarea, înfiinţând în 1938 prima şcoală de căţărare modernă în România, fiind organizat pe trei secţii. Asociaţia Piatra Craiului a fost creaţia unui pensionar militar. A închiriat de la călugări cabanele „Decebal” şi „Bucegi”, din apropierea peşterii Ialomiţei. Activitatea acestor asociaţii a fost în general alpinismul. Ele au fondat în 1934 Federaţia Societăţilor de Turism şi Alpinism, iar din februarie 1936, data înfiinţării O.N.T. (Oficiul Naţional de Turism), în parte au fost patronate şi de acesta.

Theodor Nicolau

Cu prilejul împlinirii a 55 de ani

de pilduitoare activitate comercială - 1940

Nu am găsit nicio informație despre această medalie ori despre numele Theodor Nicolau. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație în acest sens i-aș fi sincer recunoscător.

__________ooOoo_________

INSEMNE MILITARE STRĂINE