Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CELE MAI RECENTE

MONEDE COMEMORATIVE

(JUBILIARE) EMISE DE CĂTRE

BANCA NAȚIONALĂ A

REPUBLICII MOLDOVA

Moneda comemorativă de deasupra celebrează pasărea Țigănușul. Aversul monedei prezintă în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus - anul emisiunii - 2014, în partea de jos - inscripţia 50 lei şi urmând circumferinţa monedei este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”. Reversul monedei prezintă în plan central, pe fundal vegetal, un Țigănuș, iar în partea de jos, urmând circumferinţa monedei, sunt gravate inscripțiile „ CARTEA ROŞIE", „ŢIGĂNUŞUL" și „PLEGADIS FALCINELLUS”. Principalele caracteristici tehnici ale monedei sunt; data emiterii – 20 octombrie 2014, valoare nominală - 50 lei, seria – Cartea roșie a Republicii Moldova, calitate - proof, metal - argint, puritate - 99,9%, greutate - 16,5 grame, formă - rotundă, diametru - 30 milimetri, margine - zimţată, tiraj - 500 de exemplare.

Țigănușul (denumire științifică - Plegadis falcinellus) este o pasăre migratoare care își duce viața în regiunile de țărm sau luncă din zonele calde din sudul Europei, Africa, Asia, Australia și în zona caraibiană și atlantică a continentului american. În România este oaspete de vară în delta Dunării și în puține locuri din estul țării, deci și Republica Moldova. Țigănușul este o pasăre cu înălțimea de 55 - 65 centimetri, cu o anvergură a aripilor deschise de 88 - 105 centimetri, cu gâtul și picioarele lungi și subțiri. Coloritul penajului este de la negru la maro cu reflexii verzui mai ales la aripi. Pliscul este lung și curbat. El clocește în luna mai între 3 și 6 ouă. Ouăle sunt de culoare albăstrui-cenușii. Perioada de incubație la țigănuși este de 3 - 4 săptămâni. Țigănușul își face cuibul în copaci sau arbuști în colonii, uneori mixte împreună cu stârcii. Se hrănește cu pești mici, broaște, insecte, viermi, moluște, etc.

Moneda comemorativă de deasupra celebrează planta Bujorul de pădure. Aversul monedei prezintă în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus - anul emisiunii - 2014, în partea de jos - inscripţia 50 lei şi urmând circumferinţa monedei este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”. Reversul monedei prezintă în plan central – Bujorul de pădure, iar în partea de jos, urmând circumferinţa monedei, sunt gravate inscripțiile „ CARTEA ROŞIE", „BUJORUL DE PĂDURE" și „PAEONIA PEREGRINA MILL”. Principalele caracteristici tehnici ale monedei sunt; data emiterii – 20 octombrie 2014, valoare nominală - 50 lei, seria – Cartea roșie a Republicii Moldova, calitate - proof, metal - argint, puritate - 99,9%, greutate - 16,5 grame, formă - rotundă, diametru - 30 milimetri, margine - zimţată, tiraj - 500 de exemplare.

Bujorul de pădure (denumirea științifică – Paeonia peregrina mill) crește spontan în zone de pădure din zona de silvostepă și etajul forestier de mica altitudine. Planta poate fi preluată și în cultură îngrijită. Bujorul de pădure este plantă ierboasă, dreaptă, neramificată cu înălțimea de 50 -8 centimetri, decorative, care încântă ochiul privitorului din momentul înfloririi sale. În România planta crește în zonele de şes şi în regiunea dealurilor joase împădurite din Dobrogea (jud. Tulcea - Măcin-Greci), Muntenia (jud. Ilfov: zonele împădurite; jud. Giurgiu: Pădurea Comana, Pădurea Ghimpaţi, Mihai Bravu), Oltenia (jud. Dolj - Pădurea Pleniţa, jud. Olt: Pădurea Călugărească (Stoicnesti) şi sudul Moldovei (jud. Galaţi: Valea Mărului la Dealul Găunoasa, Băneasa în Pădurea Breana-Roşcani şi în pădurea Rediul Dogarului, Tuluceşti în Pădurea Gârboavele; jud. Vaslui: lângă Bârlad). Bujorul de pădure este o plantă protejată de lege, ea apare din ce în ce mai rar de la un an la altul, impunându-se măsuri mai hotărâte de protecţie. Atenție, toată planta, cu excepția petalelor, este foarte toxică.

Moneda comemorativă de deasupra celebrează trecerea a 100 de ani de la nașterea Tamarei Ciobanu. Aversul monedei prezintă în plan central stema Republicii Moldova, în partea de sus - anul emisiunii - 2014, în partea de jos - inscripţia 50 lei şi urmând circumferinţa monedei este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA”. Reversul monedei prezintă în plan central, pe fundalul unor note muzicale, chipul Tamarei Ciobanu, iar în partea de jos, urmând circumferinţa monedei, este gravată inscripția „TAMARA CIOBANU" și anii de viață „1914 – 1990. Principalele caracteristici tehnici ale monedei sunt; data emiterii – 20 octombrie 2014, valoare nominală - 50 lei, seria – Personalități, alitate - proof, metal - argint, puritate - 99,9%, greutate – 13 grame, formă - rotundă, diametru – 28 milimetri, margine - zimţată, tiraj - 500 de exemplare.

Tamara Ciobanu (născută Taratanskaia la data de 22 noiembrie 1914 și decedată la data de 23 octombrie 1990) a fost una din cele mai populare cântărețe ale Republicii Moldova, din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Între anii 1945 – 1951 a fost solistă a Radiodifuziunii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar între anii 1951 – 1973 a fost solistă a Orchestrei de muzică populară “Fluieraș”. Între anii 1973 – 1980 a fost conferențiară la Catedra de Canto a Academiei de Muzică “G.Musicescu”. A interpretat rolul Tatianei din opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera cu același nume de Giacomo Puccini. Din anul 1972 a fost președinte a Societății muzical-corale din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În anul 1950 a primit premiul de Stat al U.R.S.S. A întreprins turnee în Germania de est, la Parga, Tirana și Montreal. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit capul în mâini și a șoptit: “Dumnezeiește. Dumnezeiește.” Din anul 1989 prestigiosul Concurs național al interpreților de cântece folclorice din Republica Moldova poartă numele acestei mari artiste.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

LA SERVICIU

de Petru Ion Gârda

Văzând că-s om cu simțul legii,
Că-s punctual, că am și spor,
M-au și luat la ochi colegii,
Iar șeful,… în colimator.

NORMAL – ANORMAL

de Eugen Ilieșiu

La noi normalu-i anormal,
Şi totul e întors pe dos,
Căci de, cumva, eşti punctual,
Le pari, la toţi, … un caraghios.

____________xxx____________

CÂTEVA
MEDALII ȘI INSIGNE
DIN JUDEȚUL CLUJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Academician profesor Ștefan Marius Milcu

Societatea națională de endocrinologie - Cluj Napoca 1994

Omagiu academicianului profesor doctor

Ștefan-Marius Milcu (născut la data de 15 august 1903 în Craiova și decedat la data de 1 decembrie 1997 în București) a fost un medic, biolog, antropolog și politician comunist roman. În anul 1948 este ales membru titular al Academiei Române. Împreună cu Constantin I. Parhon, Ștefan Milcu este considerat creatorul școlii românești de endocrinologie. Este realizatorul celor două Tratate de Endocrinologie Clinică, din 1967 și din 1992, ambele apărute la Editura Academiei. Pe plan politic, a susținut poziția socrului său, Constantin I.Parhon, fiind și membru al Marii Adunări Naționale. În ultimii ani de viață, mai ales după anul 1982, când a fost implicat în organizația Meditația Transcedentală, a fost marginalizat de către autoritățile timpului.

Endocrinologia este o stiinta care studiaza structura si functiile glandelor cu secretie interna (care fiind lipsite de canal de excretie, isi varsa produsul lor de secretie - hormoni - direct in sange). Aceste glande sunt: hipofiza, tiroida, paratiroidele, epifiza, suprarenalele, pancreasul endocrin si glandele genitale (ovare si testicul). Aceasta ramura, relativ tanara, a stiintei medicale se mai ocupa bineanteles si de bolile legate de afectarea acestor glande si de tratamentul lor.

Universitatea de medicină și farmacie Iuliu Hațieganu - Cluj Napoca

75 de ani de la înființarea primului spital de ortopedie din România

Cluj Napoca 1920 - 1995
Imagini pentru universitatea de medicina si farmacie iuliu hatieganu din cluj-napoca

În data de 12 octombrie 1872, împăratul Franz Joseph al Austriei a fondat Universitatea din Cluj. În această etapă de început, Facultatea de Medicină făcea parte din Universitatea Franz Joseph. În anul 1919, după Marea Unire, Iuliu Hațieganu a fost numit profesor și decan al noii Facultăți de Medicină. El a fost primul dascăl care a ținut cursuri în limba română, întemeind astfel sistemul de învățământ medical superior în limba română la Cluj. Facultatea a continuat să-și dezvolte programul de învățământ și să-și crească numărul de discipline, astfel încât, în anul 1948, a fost creat Institutul de Medicină și Farmacie, cu Facultățile de Medicină Generală, Igienă, Pediatrie, Stomatologie și Farmacie. În anul 1990institutul a devenit Universitatea de Medicină și Farmacie, iar în anul 1993, aceasta a luat numele primului său profesor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” – Cluj Napoca. Sus am postat logo-ul și o poză reprezentând sediul central al Universității de medicină și farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca.

Clinica de Ortopedie-Traumatologie “Alexandru Radulescu” are meritul de a fi primul spital de ortopedie din tara, fiind deschis in anul 1921 de catre Prof. Alexandru Radulescu. De-a lungul timpului, la conducerea ei s-au perindat nume sonore ale ortopediei si traumatologiei romanesti precum Prof. Ioan Fazakas, Dr. Emil Gherman, Prof. Andrei Firica, Prof. Nicu Ghergulescu și mai recent Prof. Dan Lucaciu si Conf. Gheorghe Tomoaia.

Insigna sportivă - U (Universitatea Cluj)

Universitatea Cluj (cunoscut mai ales sub numele de „U” Cluj) este un club de fotbal din Cluj Napoca, România. „U” Cluj a făcut parte din Club Sportiv Universitatea Cluj. CS Universitatea Cluj a fost inființat în septembrie 1919 de către Societatea Sportivă a Studenților Universitari. În fruntea acestei asociații se afla prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul președinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studenților clujeni, "șepcile roșii" a devenit numele de alint al echipei. În anul 1994 secția de fotbal, numită acum SC Fotbal Club Universitatea Cluj SA, s-a desprins din punct de vedere administrativ din clubul de sport, devenind un club profesionist de fotbal. Din 1932 până în prezent, a participat fără întrerupere la toate edițiile campionatului românesc de fotbal. Singurul trofeu câștigat în întreaga sa istorie este Cupa României din anul 1965. Sus am postat câteva logo-uri ale clubului de-a lungul anilor şi modernul stadion al clubului, recent construit.

K.E.A.C. - (Kolzsvary Athletic Club - Clubul Atletic Cluj)

K.A.C., uneori K.E.A.C. - (Kolozsvary Athletic Club) este precursorul actualului club de fotbal, Universitatea Cluj. La Cluj, sportul rege, fotbalul, s-a manifestat prin evolutii de exceptie ale principalelor cluburi, in campionatul maghiar (pana in 1914) si in cel romanesc, dovada cea mai graitoare constituind-o existenta, chiar si azi, pe prima scena fotbalistica a doua cluburi clujene: “Universitatea” si “C.F.R.”.

În anul 1920 , cu un an inainte de desfasurarea primului campionat national de fotbal, exista un campionat districtual arondat zonei Cluj, care cuprindea numeroase echipe din zonă: Universitatea, Victoria, KAC, KKASE, KTC, Haggibor, CFR, MTE… La Cluj se manca fotbal pe paine! Mai jos prezint blazoanele câtorva dintre echipele istorice ale fotbalului clujean;

1872 - Emblema KEK (Kolozsvári Egyetemi Club) – Clubul Universitar Cluj

1902 - Emblema KEAC (Kolozsvári Egyetemi Atlétikai Club) – Clubul Atletic Universitar din Cluj

Traseul cronologic al devenirii clubului sportiv actual Universitatea Cluj.

1907 “KKAS”= Kolozsvári Kereskedelmi Akadémiai Sportkör (Cercul Sportiv al Studentilor Academiei Comerciale din Cluj)

1907 “KVSC 1907″= Kolozsvári Vasutas Sport Club (Clubul Sportiv Feroviar din Cluj) – echipa feroviarilor, viitoarea CFR (?)

1909 - Emblema KAC (Kolozsvári Atlétikai Club) - Clubul Atletic din Cluj

1912 - Emblema KKASE (Kolozsvári Kereskedelmi Akadémiai Sportkör Egyetemi) - Cercul academic sportiv al Universitatii de Comert din Cluj

1945/1948 - Embleme ale echipei "Dermata" Cluj

Povestea Dermatei a inceput dupa 1931, cand fabrica de incaltaminte si pielarie cu acelasi nume din Cluj a devenit societate pe actiuni. In acea perioada, conducerea uzinei a decis sa ofere muncitorilor posibilitati de relaxare. Astfel, la marginea orasului a fost construita o baza polisportiva care a inclus si un stadion, finalizat intre 1936-1937. Potrivit istoricului Gheorghe I. Bodea, la Dermata au aparut in 1945 mai multe sectii sportive, intre care si o echipa de fotbal, cu jucatori selectati dintre muncitorii fabricii. Echipa de fotbal “Dermata” Cluj si-a inceput activitatea in campionatul orasenesc. Tot in 1945, aceasta si-a incropit un lot de mare valoare sub comanda renumitului antrenor Ferencz Ronay, care a fost primul tehnician de divizia A al echipei. Acesta a reusit sa formeze o trupa redutabila, cu fotbalisti care au ajuns in echipa nationala, iar apoi la CCA, actuala Steaua Bucuresti. Partidele de pe teren propriu aveau loc pe amplasamentul bazei sportive Clujana. In sezonul competitional 1946-1947, formatia a izbutit promovarea in prima liga fotbalistica, pentru ca, la finele sezonului urmator, “Dermata” sa ia drumul esalonului secund. Finantata pana atunci de conducerea fabricii, echipa a pierdut din sprijin in urma nationalizarii instituite in 1948. Dupa acest an, “Dermata” si-a schimbat denumirea in “Flamura Rosie Herbak”, iar mai apoi in “Herbak”, ca urmare a schimbarii numelui uzinei in “Janos Herbak”. Sub noua denumire a evoluat pana in 1960, cand a fuzionat cu CFR Cluj, rezultand CSM Cluj (Clubul Sportiv Muncitoresc Cluj).

Traseul cronologic de transformare al echipei "Dermata" Cluj în CFR Cluj.

O alta controversata fuziune in ajutorul CFR-ului se prezintă mai jos.

Urmarind traseele paralele ale celor doua grupari fotbalistice rivale din zilele noastre, “U” si “CFR”, chiar si un ochi neavizat nu poate trece cu vederea peste un alt “ajutor” al comandamentului popular in favoarea echipei feroviare. Este vorba despre o alta fuziune controversata, petrecuta la sfarsitul anilor ’40 din considerente politice. Acest mod de interpunere a zonei politicului peste cea sportiva a dus la sfarsitul brutal al istoriei Clubului Atletic din Cluj (“KAC”), transformat peste noapte in “Ferar”.

Sursa net – kolector.ro

Placheta - Prietenii Universității Cluj - 1935

Mai jos prezint câteva repere istorice ale devenirii Universității Babeș – Bolyai din Cluj. Prin Legea nr. XIX, adoptată de Parlamentul maghiar la 17 septembrie 1872, şi sancţionată de împăratul Franz Iosif la 12 octombrie, se înfiinţează Universitatea din Cluj (cu predare în limba maghiară). Au fost create patru facultăţi distincte: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat; Facultatea de Medicină; Facultatea de Filozofie, Litere şi Istorie; Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Facultăţile erau egale între ele şi se bucurau de autonomie internă. Prin decretul regal nr. 4090, semnat de regele Ferdinand I al României, se decide că „universitatea maghiară din Cluj se transformă pe ziua de 1 octombrie 1919 în universitate românească”. Noua instituţie avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Profesorul Sextil Puşcariu, de la Facultatea de Litere, lingvist este ales primul rector român. În semestrul întâi universitatea a avut 1871 de studenţi, iar în semestrul al doilea 2182 de studenţi. Între anii 1927-1948, universitatea clujeană se va numi „Universitatea Regele Ferdinand I”. În perioada celui de-al doilea război mondial, Universitatea „Regele Ferdinand I” funcţionează fără întrerupere la Sibiu şi Timişoara. În oraşul Cluj, autorităţile maghiare redeschis Universitatea „Franz Iosif”, cu predare în limba maghiară. În iunie 1945 Universitatatea „Regele Ferdinand I” se întoarce din nou la Cluj, reintrându-şi pe deplin în drepturi. Prin decretul regal nr. 407, la Cluj se înfiinţează „pe data 1 iunie 1945, o universitate de stat cu predare în limba maghiară, cu facultăţile: Litere şi Filozofie; Drept şi Economie politică; Ştiinţe; Medicină Umană”. Noua instituţie va primi numele de Universitatea „Bolyai”. În ianuarie 1948 Universitatea „Regele Ferdinand I” îşi schimbă numele în Universitatea „Victor Babeş”. În perioada martie - iulie 1959are loc procesul de unificare al Universităţii româneşti din Cluj cu Universitatea maghiară.

Noua instituţie va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” şi avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).

Uzina Tehnofrig - Cluj -România XX 1949 - 1969

Societatea comerciala Tehnofrig S.A. are sediul in Cluj-Napoca, Strada Fabricii de Chibrituri, la nr. 5 - 11. Obiectul de activitate al societatii (infiintata in anul 1949) consta in realizarea de utilaje specializate pentru industria alimentara, fabrici complete de mica capacitate, linii de imbuteliat lichide alimentare, instalatii si utilaje pentru depozite frigorifice, echipamente pentru protectia mediului, etc. Societatea ofera si servicii specializate in domeniul sau de activitate: consluting profesionist gratuit in vederea stabilirii necesarului de echipamente; servicii de proiectare si furnizare prin proiecte complete pentru linii de imbuteliat lichide alimentare, fabrici de bere, de prelucrare a laptelui, instalatii de pasteurizat, camere si depozite frigorifice; servicii de montaj, asistenta tehnica si instruire; service in garantie si postgarantie. Principalele produse oferite sunt: linii pentru imbutelierea lichide alimentare si utilaje din componenta acestora, separatoare centrifugale, tancuri de bere si rezervoare de stocare, fabrici de prelucrat lapte de mica capacitate, tancuri frigorifice pentru racirea laptelui, utilaje pentru procesarea laptelui, pompe pentru lichide, schimbatoare de caldura, coloane de distilare pentru alcool, fabrici de rachiu de mica capacitate, suflante, instalatii de filtrare, utilaje frigorifice industriale si comerciale, precum si lucrari oferite ca subfurnizor: piese turnate din fonta, otel, aliaje neferoase, aliaje pe baza de aluminiu si cupru, prelucrari si constructii metalice. Sus am postat trei logo-uri ale societății comerciale Tehnofrig - Cluj Napoca precum și o poză cu sediul administrativ al societății.

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva frumoase monumente arhitectonice clujene.

Aeroportul

Teatrul național

Gara

Hotel Grand Italia

Palatul Szeky

Piața Unirii

Prefectura

Primăria

Monumentul eroilor sovietici

Piața Libertății

Grădina botanică

Trimiteri poștale ilustrate - Cluj

Trimiteri poștale ilustrate - Cluj (denumire maghiară Kolozsvary)

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 kilometri pătrați și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Reședința județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului și fotografiile câtorva locuri de vizitat în acest județ.