Epaminonda's Blog.....: INFO NUMIS MONDO

1. Banca națională a Indoneziei a pus în circulație, în data de 17 august 2014, o nouă bancnotă de 100000 de rupii.

Diferența principală între bancnota nouă (cea de sus) și bancnota veche (cea de jos) este înlocuirea înscrisului de pe avers, BANK INDONEZIA, cu textul NEGARA KESATUAN REPUBLIK INDONEZIA (Statul unitar al Republicii Indonezia). Aceasta este prima bancnotă semnată de către ministrul de finante al statului, anterior, doar oficialii bancii naționale își puneau semnaturile pe banknotele indoneziene. Chipurile de pe aversul bancnotelor aparțin lui Ahmed Sukarno și Mohammad Hatta, iar pe revers este reprezentat Parlamentul indonezian.

Ahmed Sukarno (1901 – 1970) a fost președintele Indoneziei între anii 1945 – 1968.

Mohammad Hatta (1902 - 1980) a fost vicepresedintele Indoneziei între anii 1945-1956

2. Mai jos continui să îți prezint alte monede euro probă, test sau de încercare emise de către statul european baltic Letonia.

Letonia este o republică situată în Nordul Europei, pe țărmul estic al Mării Baltice. Țara numără aproximativ 2,33 milioane de locuitori, la o suprafață de 64589 kilometri pătrați, având capitala în orașul Riga. Statul Letonia și-a câștigat independența la data de 11 august 1920, față de Rusia, și 21 august 1991, față de U.R.S.S..

Moneda de mai sus s-a dorit a celebra Monumentul Libertății din capitala letonă - Riga

Monumentul Libertății din Riga este un reper al capitalei letone cu vechime de aproximativ un secol. Monumentul este construit din granit, are înălțimea de 42,7 metri și reprezintă aspirația de libertate a poporului leton. Cele 3 stele din vârful monumentului reprezintă regiunile letone. La baza monumental este înscris sloganul "Pentru Patriei și libertate". Monumentul realizat din donații publice și inaugurat la data de 18 noiembrie 1935 este realizat de către sculptorul Karlis Zale (1888-1942). Pe soclul monumentului sunt realizate 56 de sculpturi, grupate în 13 grupuri, dispuse pe 4 nivele. În timpul ocupației sovietice, orice adunare la acest monument era interzisă, dar după câștigarea independenței de sub U.R.S.S. situația s-a schimbat radical.

Moneda de mai sus s-a dorit a celebra Castelul din Riga.

Castelul din Riga este principala atracție turistică a capitalei letone, ce a fost construit in anul 1330, ca resedinta oficiala a Ordinului Livonia. Castelul de culoare galbenă a fost reconstruit de mai multe ori de-a lungul istoriei sale. In prezent serveste ca resedinta oficiala a presedintelui Letoniei. In interiorul sau se poate vizita, de asemenea, Muzeul leton de Arta straina si Muzeul de literatura si Istoria Artei. Castelul este situat pe malul râului Daugava și este flancat de propria capelă şi de capela catedralei Sf. Jekaba. În anul 2013 castelul a fost partial distrus de un incendiu, în prezent fiind supus altei restaurări capitale.

Această monedă s-a dorit a celebra 10 ani de la introducerea monedei comune euro ca mijloc de plată în unele state europene. Moneda euro este dovada cea mai palpabilă a integrării europene - până în acest moment, este moneda comună a 17 din cele 27 de state membre, fiind utilizată de circa 332de milioane de europeni. Avantajele sale sunt evidente pentru orice persoană care călătoreşte în străinătate sau face cumpărături on-line pe site-uri din alte ţări ale Uniunii. În momentul lansării, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua monedă oficială a 11 state membre, înlocuind, în două etape, vechile monede naţionale.

Monedele de mai sus au preluat pe avers scutul stemei capitalei statului leton.

Riga este capitala Letoniei, situatǎ pe malul Mării Baltice, la gura de vǎrsare a râului Daugava. Riga este cel mai mare oraș din Țările Baltice, fiind un centru important cultural, educațional, politic, financiar și politic din zonǎ. Centrul acestui oraș a fost inclus în anul 1997 în patrimoniul mondial cultural UNESCO,orașul fiind remarcat în mod special pentru arhitectura lui în stil Art Nouveau. Orașul se întinde pe o suprafață de aproximativ 300 kiliometri pătrați și are peste 700000 de locuitori.

3. Mai jos prezint bani (bancnote) olandeze de navă. Olanda fiind o mare putere colonială, cu ieșire la mare, se înțelege că avea și o flotă navală puternic dezvoltată. Având în vedere că voiajurile erau foarte lungi, personalul de pe unele nave olandeze primea bancnotele speciale (shipsmoney) pe care le foloseau pentru mici cumpărături și servicii doar pe navă. Admiri mai jos astfel de bancnote dar și nava pe care erau valabile.

Asturias - 5 cenți 1949

General Greely - 1 dolar 1950

General Hersey - 5 cenți 1950

General Mac Gray - 5 cenți 1950

Indrapoera - 5 guldeni 1953

Kota Inten - 10 cenți 1949

Veendam - 0,1 dolar xxx

Volendam - 10 cenți 1949

Waterman - 10 cenți 1949

Willem Ruis -10 cenți 1950

Zuider Kruis (Crucea Sudului) - 1 gulden 1949

***

DOUĂ

CATRENE CU REFERIRE

LA APARIȚIA UNOR CĂRȚI

D-lui M.Sălcuțan

la volumul “Vesela tristețe”

de N. Zărnescu - Slatina

Am rămas căzut pe gânduri,

Dar concluzia e certă;

Veselia-i pe copertă,

Iar tristețea - printre rânduri.

D-lui M.Sălcuțan

la volumul “Candela nestinsă”

de la autorul acestui blog

În mână c-o țigară aprinsă,

Citeam atent Candela nestinsă,

Deodată însă, în faptul serii,

Mi se sparge ușa.... Pompierii!

____________xxx____________

O MEDALIE
ȘI CÂTEVA INSIGNE DIN
JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Municipiul Reșița - Pentru atașamentul în muncă
Tradiție industrială 225 de ani 1711 - 1998

Data de 1 noiembrie 1769 marchează începutul ridicării Uzinei Metalurgice Reşiţa, iar la 3 iulie 1771 se dau în folosinţă primele două furnale ale uzinei. În anul 1851 se laminează prima şină de cale ferată la Reşiţa. În anul 1854, statul austriac concesionează uzina consorţiului internaţional, societate de cale ferată - STEG. În anul 1862 se construieşte aici prima locomotivă Tender STEG cu 10 roţi cuplate (vezi poza de mai sus).

Insigna - S.S. U.D.R. -1926 (Societatea Uzinele de fier și Domeniile Reșița)

În anul 1920 se înfiinţează Societatea anonimă "Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa – U.D.R., funcţionând cu structuri centrale (la Bucureşti) şi teritoriale la Reşiţa, Oraviţa, Anina şi Timișoara. Până în anul 1928 la Reşiţa au funcționat două structuri principale: Direcţiunea Uzinelor și Direcţiunea Atelierelor. În anul 1928 s-a creat Direcţiunea Superioară a Exploatărilor Reşiţa suprapusă celor două direcțiuni existente. Anul 1930 aduce contopirea administrativă a celor două direcţiuni (Uzine şi Ateliere), aceasta centralizându-se sub conducere unitară cu denumirea Direcţiunea Superioară a Exploatărilor Reşiţa. Simplificarea acestei ultime denumiri se produce în 1931 când aceasta devine Direcţiunea Exploatărilor Reşiţa.

În anul 1936 U.D.R. se transformă în Grupul Reşiţa – Malaxa, iar în anul 1962 devine Combinatul Metalurgic și apoi Combinatul Siderurgic Reşiţa. În anul 2000 are loc privatizarea C.S. Reşiţa, 94,4891 % dintre acţiuni fiind cumpărate de Corporaţia Noble Ventures Inc din Statele Unite ale Americii. Sus am postat o imagine nocturnă a combinatului.

Insigna - (Teatrul) Oravița 150 ani

Teatrul "Mihai Eminescu" din Oraviţa a fost construit în anul 1816 după modelul teatrului din Viena şi este cel mai vechi teatru din România, pe scena căruia s-au perindat trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la Teatrul Național București, ca și personalități de seamă ca Mihai Eminescu și George Enescu. De asemenea reprezintă prima clădire de teatru din piatră, din sud-estul Europei, ca și prima clădire din Europa luminată cu ajutorul lămpilor cu acetilenă.

Oravița (în maghiară Oravicabánya, mai demult Németoravica, în germană Deutsch-Orawitz) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, ce numără aproximativ 15500 de locuitori. Prima atestare documentară cu actualul nume este din anul 1697 în Conscriptia lui Marsigli. Urme de locuire se găsesc însă începând cu perioada neolitică, continuând cu perioada daco-romană, când în zonă au existat exploatări miniere, și pe toată perioada evului mediu fiind suficiente mărturii asupra unei așezări cu denumiri diferite. Orașul Oravița s-a format prin unirea localităților Oravița Montană cu Oravița Română. În perioada interbelică acest oraș a fost reședința județului Caraș. Sus am postat stema actuală a orașului iar mai jos pozele câtorva clădiri din oraș.

Primăria

Gara

Insignă - S.S. - M.A. (Societatea Minerul Anina)

În anul 1790, Mathias Hammer descoperă prima bucată de cărbune (huilă), punând piatra de temelie a viitorului oraş Anina. Se presupune că denumirea localităţii derivă de la pădurea de anin în care a fost descoperit cărbunele. Calitatea superioară a cărbunelui şi rentabilitatea exploatării lui au determinat dezvoltarea mineritului în această zonă, Anina devenind un important centru economic şi social.

Anina (germană - Steierdorf, maghiară - Stájerlakanina) este un oraș din județul Caraș - Severin, provincia istorică Banat, România, având o populație de aproximativ 9000 de locuitori. Orașul se situează în inima Munților Aninei, fiind preponderent minier, aici extrăgându-se odată huilă. Sus am postat stema actuală a orașului iar dedesubt pozel câtorva clădiri din oraș dar și o trimitere poștală ilustrată.

Biserica romano catolică

Gara

Trimitere poștală ilustrată

Insignă - Școala sportivă Reșița

Școala sportivă Reșița (actualmente Clubul sportiv școlar Reșița) este principala pepinieră de sportivi din județul Caraș Severin. Sus am postat logo-ul CSS Reșița.

Municipiul Reșița (în maghiară Resicabánya, în germană Reschitz, în cehă Rešice, in croată Ričica), este capitala județului Caraș Severin din România, provincia Banat, care numără aproximativ 84000 de locuitori. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700 izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din anul 1717 o menționează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Sus am postat stemele comunistă și actuală ale orașului Reșița și câteva monumente de arhitectură și cultură din acest oraș, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Universitatea Eftimie Murgu

Prefectura

Primăria

Catedrala ortodoxă

Sinagoga

Magazinul universal

Centrala electrică Grebla

Trimiteri poștale ilustrate

Caraș-Severin este un județ situat la limita provinciilor Banat și Transilvania din România, care are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 kilometri pătrați, 3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării, numără aproximativ 333000 de locuitori și cuprinde 2 municipii - Reșița și Caransebeș, 6 orașe - Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Anina, Băile Herculane și 69 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică Caraș și Severin, comunistă și actuală ale județului Caraș - Severin, iar dedesubt pozele câtorva locuri de vizitat din acest județ.