Epaminonda's Blog.....: ATH (AAT)

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea belgiană ATH (alte denumiri AAT sau ATE),

provincia HAINAUT, regiunea VALONIA, din timpuri diferite,

precum și o insignă și o medalie locale.

Monumentul eroilor

Strada Pintamont

Gara nouă

Gara veche

Piața mare

Vedere din piață

Turnul Burbant

Sediul Poliției, Sala de Spectacole și Monumentul Defasq

Strada Ernest Cambier

Clinica

Colegiul St.Julien

Insignă locală

Medalie locală

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

PE CRUCEA UNUI ASTROLOG

de Vasile Vorobeț

N-a putut să-nşele
Zodia mioapă:
Tot citind în stele
A căzut în groapă.

MELANCOLIE

de Marian Cioacă

Cu iubitul la o bere,
Gândea, privind cocorii:
"Cum zboară anişorii...
Şi ăsta nu mă cere."

__________xxx__________

O MONOGRAMĂ

CÂTEVA INSIGNE ȘI

PLACHETE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insignă - Pentru merite în serviciul de pază

După instaurarea comunismului în România, regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.” Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, “la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. Și insigna Pentru merite în serviciul de pază face parte din acest ansamblu de distincții. Câmpul central al insignei este încărcat de simboluri care semnifică frumusețile și bogățiile patriei dar și realizările industriei românești. Nu lipsesc steaua de inspirație, desigur sovietică, care semnifică idealul de luptă și muncă al poporului dar și laurii, de pe margine, simbolizând “victoria finală”.

Placheta - Majestății sale Regelui Carol I

Ofițerii de artilerie 1877 - 15 mai - 1902

"Asta-i muzica ce-mi place!"

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Placheta - Majestății sale Regelui Carol I

Ofițerii de artilerie 1877 - 15 mai - 1902

Aceste plachetă omagiază evenimentul din data de 15 mai 1877, când domnitorul Carol I, după ce inspectează bateriile de la Calafat, ordonă deschiderea focului asupra orașul bulgar Vidin. La ora 19 şi 30 minute, s-a deschis focul, semnalul fiind dat de tunul 1 din bateria „Carol I”, apoi trăgând tunul 1 din bateria „Mircea” şi tunul 1 din bateria „Elisabeta”. Turcii răspund după a doua lovitură, duelul de foc durând o oră, cinci obuze turceşti căzând în bateria „Carol I”. Se spune că unul dintre proiectilele căzute nu ar fi explodat, iar unul dintre ostași s-a repezit să-l îndepărteze de lângă domnitor. În ultima clipă proiectilul explodează și-l rănește grav pe curajosul ostaș. În timp ce bateria lansa prima lovitură asupra Vidinului, domnitorul Carol I rostea celebrele-i cuvinte: „Asta-i muzica ce-mi place!”.

(Monograma Reginei Elisabeta a României)

Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta sau Elisaveta a României, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută în data de 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania şi decedată la 18 februarie 1916 la Curtea de Argeş) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Mai este deasemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor - Carmen Sylva, şi ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor - Mama răniţilor.

Insignă - Protocol M.A.E. (Ministerul Afacerilor Externe)

Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) este unul dintre principalele ministerele ale Guvernului României. A fost înființat la data de 20 iulie 1862, sub denumirea "Ministerul Afacerilor Străine", fiind condus de către Apostol Arsache, primul ministru al afacerilor străine al României moderne. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul actual al Ministerului Afacerilor Externe, din București.

Denumirea de Ministerul Afacerilor Străine (M.A.S.) s-a păstrat până la declararea Republicii Socialiste Române, când a fost modificată în Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.), denumire care se păstrează și în prezent. Acest minister, prin rețeaua de ambasade și consulate, gestionează relația politico-diplomatică a României cu celelalte state ale lumii, organisme și organizații internationale dar se preocupă și de situația cetățenilor români aflați pe teritoriile altor state. Sus am postat sediul Palatului Sturdza, din București - sediul vechi al Ministerului Afacerilor Externe.

Insigna - Participant la misiuni în strinătate - România

1 MS și 3 MS (1 și 3 misiuni în străinătate)

Distincţia de serviciu pentru participarea la misiuni în străinătate este compusă din insigna PARTICIPANT LA MISIUNI ÎN STRĂINĂTATE şi insigna-simbol. Această distincție se conferă personalului militar şi personalului civil prin ordin al ministrului apărării naţionale, la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor militare care au organizat şi condus misiunile temporare. Propunerile privind conferirea distincţiei se înaintează ministrului apărării naţionale prin Direcţia management resurse umane. Condiţiile privind conferirea distincţiilor de serviciu pentru participarea la misiuni în străinătate personalului militar şi personalului civil sunt: participarea efectivă la una dintre misiunile temporare pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive sau 60 de zile neconsecutive; participarea, cel puţin o zi, la una sau mai multe misiuni, în folosul operaţiilor militare din zona respectivă - echipaje care execută transportul trupelor şi materialelor pe cale aeriană, navală sau terestră, specialişti care execută reparaţii la tehnică sau intervenţii medicale. Personalului căruia i s-a conferit distincţia de serviciu ca urmare a participării la o misiune, în cazul participării la alte misiuni, i se înmânează numai insigna-simbol corespunzătoare şi documentul de atestare, insigna propriu-zisă primită rămânând valabilă. Distincţia de serviciu poate fi decernată, post-mortem, personalului militar şi personalului civil care şi-a pierdut viaţa în timpul sau ca rezultat al participării la misiune. În acest caz, aceasta se înmânează urmaşilor celui decedat. Această distincție nu se conferă personalului militar şi personalului civil care pe timpul participării la misiune a comis abateri disciplinare sau fapte incompatibile cu calitatea de militar. Distincţia de serviciu se poate conferi şi unor militari şi civili aparţinând altor state care au desfăşurat acţiuni comune cu militarii români. În acest caz, distincţia de serviciu se conferă prin ordin al ministrului apărării naţionale, la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor militare româneşti care au desfăşurat acţiuni comune cu militarii străini. Insigna propriu-zisă este confecţionată din tombac emailat şi are o formă ovală, cu dimensiunile de 30/24 mm şi grosimea de 2 mm. Pe avers, central, este aplicat globul pământesc stilizat, având deasupra Polului Nord un porumbel in zbor. Sub globul pământesc sunt prevăzute, suprapuse, simbolurile reunite ale celor 3 categorii de forţe ale armatei, iar in jurul acestuia o cunună din frunză de laur stilizată. La partea de jos se inscripţionează in relief „ROMÂNIA", iar in partea de sus şi lateral „PARTICIPANT LA MISIUNI ÎN STRĂINĂTATE". Pe revers este realizat sistemul de prindere, cu ac şi siguranţă.

Insigna-simbol este prevăzută cu sistem de prindere la echipament, are forma de dreptunghi cu laturile de 18/10 mm, este confecţionată din tombac emailat de culoare albastră. Pe insigna-simbol este aplicată o cifră arabă (1, 2, 3...) care reprezintă numărul misiunilor la care a participat militarul respectiv, iar in continuare iniţialele M.S. (misiuni în strinătate) având culoarea galbenă.

_____________ooOoo_____________

INSEMNE MILITARE STRĂINE