Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D’ALE ALEȘILOR NOȘTRI

sau

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

CRIN ANTONESCU (PNL)

despre candidatura lui

Oprescu la președinție:

"Sunt chiar bucuros dacă domnul Oprescu se ține de cuvânt, pentru că începusem să mă plictisesc singur. E neplăcut, vă spun. Poate că o să fiți în situația asta."

MIHĂIȚĂ CALIMENTE (PNL)

despre Finlanda:

"Pe mine mă interesează ce spun mâncatorii de reni? Ce, le e frică că ne ducem să le tundem renii? Să-și securizeze ei frontiera cu Rusia, prin care se trece ca prin brânză! Le e atât de frig încât nu pot să plece de acasă și nu au cum să facă acte de corupție".

NICOLAE MOGA (PSD):

"Aflăm că Guvernul pritocește o nouă taxă, aceea de “pârloagă”, pregătind-o probabil și pe aceea de “mârțoagă”, după cum va arăta în curând schilodita noastră agricultură”.

***

DOUĂ PASTILE

DE UMOR ROMÂNESC

Unul pe la 5 dimineața, sub balcoanele unui bloc, zbiera din toți bojocii:
- Nuții! Nuuțiii!

Nici un răspuns. Din nou:
- Nuții! Nuuțiii!

Tot nici un răspuns. Și iarăși:
- Nuții! Nuuțiii!

Într-un târziu cineva deschide un geam și somnoros întreabă:

- Ce ai măi omule, în puii mei, de zbieri așa la ora asta?
- Nuți s-a sculat?
- Nu mi s-a sculat!

O discuție între Bulă și tatăl său;

- Unde mergi, Bulă?
- La cor, cu prietenii!
- Şi ce faceţi acolo?
- Bem coniac şi jucăm table.
- Şi când cântaţi?
- Pe drum, la întoarcere!

_____________xxx____________

O MEDALIE,

CÂTEVA PLACHETE

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Placheta - Primul simpozion național al

Societății numismatice române - Craiova - 1984

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române, care reprezintă chipul stilizat al zeiței Atena.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Municipiul Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reședința judeşului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, în anul 2009 orașul avea o populație de 298643 de locuitori. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al pelilor, Pelendava, încă din perioada 400 - 350 î.C. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 d.C. Castrul roman Pelendava este situat în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442 - 1443. La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Vestigiile Pelendavei pot fi văzute şi azi în cartierul craiovean Mofleni. În pisania mănăstirii Coşuna se menționează că la construcția bisercii s-a folosit piatră şi cărămidă de la castru. Sus am postat stema municipiului Craiova şi o poză cu Prefectura judeţului Dolj.

Placheta -Al II-lea simpozion național al

Societății numismatice române - Suceava - 1985

Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava, România și numără aproximativ 92000 de locuitori. Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între anii 1774 - 1918 a fost un oraș din imperiul austriac. Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic.În secolele II–III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în anul 1388 orașul este menționat drept capitală a Moldovei. Începând cu domnia lui Petru Mușat (circa 1375 –1391), cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592–1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu domnia lui Alexandru Lăpușneanu, reședința domnească s-a mutat la Iași. Sus am postat stema actuală și o fotografie cu Palatul administrativ Suceava.

Placheta - Campionatele europene de juniori

România - 1981 (Hochei pe gheață - Miercurea Ciuc)

Miercurea Ciuc (în maghiară Csíkszereda este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Hargita, Transilvania, România, cu o populație de aproximativ 38000 de locuitori. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost Sereda Cicului, după care numele a fost tradus în forma actuală. Sus am postat drapelul și stema municipiului Miercurea Ciuc precum și o fotografiei cu un monument local de cultură și arhitectură - Muzeul secuiesc al Ciucului.

Campionatul mondial '79

Miercurea Ciuc - Romănia

Grupa B - Galați (hochei pe gheață)

Galați este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați situat în sudul Moldovei în apropierea frontierelor cu Republica Moldova și Ucraina. Conform ultimului recensământ din 2011, populatia orașului era de 249732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre – Main – Rin. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni. Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din anul 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea. Sus am postat stema actuală și primul sigiliu al târgului Galați și o fotografie cu Primăria Galați.

Insignă schi - Cupa IGCL Petroșani -Parâng '85 Telescaun

(Întreprinderea de gospodărire comunală și locativă)

Petroșani (în maghiară Petrozsény, în germană Petroschen) este un municipiu din judeţul Hunedoara, România. Are o populație de aproximativ 34300 de locuitori și este situat la 100 km sud față de reședința județului - Deva. Aici se află sediul Companiei naţionale a huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem din anul 1788, În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinipol” amintește și de Petroșani. Sus am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Petroşani precum și Cazinoul din localitate.

Insignă schi - Cupa IGCL Petroșani -Parâng '86 Telescaun

Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului. Cel mai înalt vârf din Munții Parâng este Parângul Mare cu altitudinea de 2519 metri, reprezentat și în poza de mai sus.

Insignă schi - Cupa IGCL Petroșani -Parâng '88 Telescaun

Partia de ski Parang sau Telescaun 1 are un nivel de dificultate medie, lungimea de 2400 m si este deservita de telescaun. Altitudinea la plecare este de 1685 m, iar la sosire 1073 m. Partia nu beneficiaza de nocturnă.

______________ooOoo______________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII