Bonul valoric de deasupra a aparținut Brutăriei I.Camps
din localitatea Alamus și în schimbul lui
se obțineau 10 kilograme de pâine.
Mai jos am postat încă două fotografii cu imagini din
localitatea spaniolă ALAMUS (în limba catalană ELS ALAMUS),
provincia SEGRIA, regiunea LLERIDA (în limba catalană LLEIDA), comunitatea autonomă CATALONIA.
Biserica
Vedere generală
***
DOUĂ EPIGRAME DIN VIAȚĂ
ALE UNOR AUTORI BUZOIENI
DEONTOLOGIE
de
Liviu Gogu
Ofițer
de transmisiuni, în rezervă
Regulile
în hoţie
Sunt
de factură mai dură,
În
virtutea lor, se ştie,
Hoţul
de la hoţ nu fură.
SFATUL NUTRIȚIONISTULUI
DUPĂ DEZMĂȚUL CULINAR
DE REVELION
de Florin Pârâu
Colonel medic, în rezervă
Până la Sfântul Ion
Se
adună kilograme,
E
pi cur …revelion!
Petrecerea
…e pi grame!
_________xxx__________
CÂTEVA MEDALII
ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si
apartenenţa la un club, de identificare
localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup,
organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel
de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice
şi de altă natură, etc.
Clubul colecționarilor de medalii Eminescu - C.M.N.
(Cercul militar național) - 15 iunie 2012
(Mihai Eminescu, Vlad Țepeș, Alexandru Ioan Cuza,
Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul)
Gravorii profesioniști ai Monetăriei Statului și Societății Numismatice Române, iubitori de Eminescu s-au reunit în Gruparea (Clubul) Colecționarilor de Medalii și Insigne Mihai Eminescu a Societății Numismatice Române (G.C.M.I. - M.E. a S.N.R.). Începând cu anul 2000 această grupare organizează de două ori pe an, pe 15 ianuarie și 15 iunie, în Palatul Parlamentului din București, sala Constantin Brâncuși, Salonul Mihai Eminescu. Prin această acțiune se dorește sa se promoveze in randul tinerilor si, nu numai al lor, personalitatea poetului național și a numismaticii eminesciene, în general. Sus admiri logo-ul Grupării Colectionarilor de Medalii și Insigne “Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române.
Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Alexandru Ioan Cuza (1820 Bârlad, România - 1873 Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 dar și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două țări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (1433 Borzești - 1504 Suceava) a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Mai multe dintre bisericile și mănăstirile construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar.
Mircea cel Bătrân (născut în anul 1355 şi decedat la data de 31 ianuarie 1418), voievod al Ţării Româneşti între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 sau mai 1935, şi încă odată între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418, a fost un domnitor al Ţării Româneşti. El a fost fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn....”. În istoriografia română apare şi sub numele Mircea cel Mare.
Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Târgu de Floci şi decedat la data de 9 august 1601 în Turda) a fost banisor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Cercetășia română - 1922
Fondatorul mişcări cercetasesti este Lordul Baden Powell, născut la Londra pe 22 februarie 1857. Urmând o carieră militară, Baden Powell, încearcă să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicarea moralului trupelor. În urma unui succes de excepţie este distins, la Londra, de către regina Victoria, cu Ordinul Bath şi avansat la gradul de general-maior. Această avansare marchează finalul strălucitei sale cariere militare, urmând ca Sir Robert Baden Powell să îşi dedice viaţa promovării păcii şi toleranţei.
În 1907, între 27 iulie şi 8 august, organizează pe coasta de sud a Angliei (insula Brownsea), o tabără pentru 20 de tineri în care promova prin educaţie non-formală spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal, prin forţele proprii. Acesta este momentul când ia naştere Cercetăşia, o mişcare care, în scurt timp, a luat o amploare deosebită în toate regiunile lumii. Cercetăşia a fost fondată de către tinerii care au răspuns ideilor şi idealurilor formulate în lucrarea “Scouting for Boys”, scrisă de Baden Powell în 1908. Ideea initială nu a fost aceea de a crea o organizaţie pentru tineret, ci mai degrabă de a promova nişte idei pentru educarea caracterului aşa-zis “de cercetaş” – pe care apoi, organizaţii deja existente (ca Boys Brigade, spre exemplu), să le preia şi să le adapteze programului propriu. Oarecum neaşteptat însă, imediat dupa aceasta, pe întreg cuprinsul Marii Britanii, grupuri de tineri au început să se organizeze singuri în patrule, pe baza materialului conceput de Baden Powel. Astfel, încă de la începuturile sale, o dată cu organizarea primei patrule, Cercetăşia a fost organizată şi condusă de către tineri. Gheorghe Munteanu-Murgoci, un om de ştiinţă român, aflat în vizită în Anglia, ia contact cu cercetăşia de aici. Întorcându-se la Bucureşti, el va deveni principalul iniţiator şi conducător al primelor grupuri de cercetaşi români. În 1912 apăreau primele grupuri de cercetaşi români (Blaj, Braşov, Bucureşti) pentru ca în 1914, datorită activităţii lor creative, să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor. În 1922 Asociaţia Cercetaşii României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti. În 1937, anul desfiinţării sale, Organizaţia se afla peste tot unde era nevoie de ajutorul ei. În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea, Asociaţia îşi suspendă orice activitate. Renăscută în 1990, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“, cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, se face repede cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate. În 1993, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“ este singura mişcare cercetăşească din România reprimită în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout care numără în prezent peste 30 milioane de membri activi în 216 ţări şi teritorii. În România, peste 2500 de membri îşi desfăşoară activitatea în 65 grupuri de cercetași.
Caru cu bere - București - 1879
Daca
as fi pus sa aleg cel mai fain loc din Bucuresti, Carul cu bere ar fi printre primele
variante de raspuns care mi-ar veni in minte. Cauza să fie clădirea
neogotica proiectata de arhitectul austriac Zigfrid Kofczinsky
in 1899? Sa fie interiorul de inceput de secol XX, perfect conservat?Povestea incepe in anul 1879, cand Mircea
Nicolae si familia sa, originara din Ardeal, pornesc afacerea în vechiul
han Zlătari, din apropiere. Restaurantul are mare cautare, poate si
datorita berii facuta dupa o reteta de familie, tinuta si astazi secret. In
consecinta, Mircea Nicolae ridica un imobil propriu în strada Stavropoleos,
în Carul cu bere isi construieste reputatia de unul din cele mai cautate
localuri din Bucuresti. Motto-ul restaurantului este "Prin munca,
rabdare, energie si cinste, la idealul ales!". Sus am postat logo-ul şi
două poze cu interiorul și exteriorul Restaurantului "Carul cu bere"
din Bucureşti.
Insigna - Citiți "Munca"
Publicația "Munca" a fost organul de presă al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.), singurul sindicat al României comuniste, fondat la data de 11 iunie 1945, desființat la 25 decembrie 1990 și reînființat la data de 9 februarie 2010. Sus am postat o primă filă, cu logo-ul publicației Munca.
Insignă - Concurent
Campionatele balcanice 1946 - O.S.P.
(Organizația sportului popular)
Organizatia Sportului Popular a ființat după anul 1950, atunci când în România activitatea sportivă a luat o mare amploare, iar nivelul competițiilor s-a diversificat.
_____________ooOoo____________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
5 coloni 1955 - Costa Rica
Braulio Carillo Colina a trăit în perioada anilor 1800 - 1845 și a condus, ca președinte, statul Costa Rica în perioada anilor 1835 - 1837 și 1838 - 1842.
VIGNETE ȘI SLOGANURI
DE PE CUPOANE DE RAȚIONALIZARE
A BUNURILOR DE LARG
CONSUM DIN TIMPUL
RĂZBOIUL CIVIL SPANIOL
Cuerpo de seguridad - C.N.T. - No pasaran
(Confederación Nacional del Trabajo)
(Confederația națională a muncii)
Corpul de securitate - Nu se trece
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 26.03.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu