Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D-ALE ALEȘILOR NOȘTRI

sau

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

ALIN BUCUR

Parlamentar PPDD, trecut la UNPR;

La întrebările firești ale unui jurnalist, ce vă recomandă pentru a candida, ce meserie aveți, domnul răspunde;

Eu sunt jurist, da? Plus că eu am o calitate: sunt foarte bun la suflet. Şi bănuiesc că lumea a văzut lucrul acesta. Am stat de vorbă cu foarte mulţi oameni, în campanie cred că am cunoscut peste 30000 de oameni şi au simţit că sunt altfel de om. Au făcut o comparaţie între mine şi vechii politicieni şi m-au simţit. Exact cum un câine sau un suflet de copil simte un om, exact aşa cred că s-a întâmplat şi cu mine.

CRISTINA ANGHEL

Parlamentar PC;

Scriau unii că am ieşit din greva foamei mai grasă decât am intrat şi că mă fardez ca să am cearcăne. Nu, priviţi, sunt adevărate! Eu pot să stau cu dumneavoastră cât vreţi. Stăm împreună 24 de ore şi nu mănânc nimic.

SORIN PALER

Candidat Forța civică - Brașov;

Referitor la ce se întâmplă în zilele noastre… pentru a găsi un vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat în tragedia din Apuseni, eu cred că vina asta tragică, ca și tragediile lui Sofocle, este greu de cuantificat, dar trebuie să ne gândim că ne găsim în plin cutremur cosmogonic, dat de conflictul dintre mitul arhaic, eroul arhaic, ciobanul Frigda, și mitul civilizator, eroul civilizator, Gramofonul.

***

DOUĂ PASTILE

DE UMOR ROMÂNESC

Plouă torenţial. Un beţiv se împiedică şi cade într-o băltoacă. Cineva vrea să-l ridice, dar el protestează:

- Lăsaţi-mă! Eu ştiu să înot! Salvaţi mai întâi femeile şi copiii!

Într-un restaurant intră un tip, se aşează la o masă, cheamă ospatarul şi comandă o sticlă de vin şi două pahare. Ospătarul aduce comanda şi-l observă pe tip cum toarnă vinul în ambele pahare, bea dintr-unul,
apoi ciocneşte paharele şi bea şi din al doilea. Scena se repetă câteva zile la rînd. Curios, ospătarul nu rezistă şi-l întreabă pe tip:
- Domnule, de ce beţi din două pahare?
- Unul dintre pahare este al meu, celălalt este al prietenului meu, care-i marinar. Acum e pe mare, aşa că beau şi pentru el.
Într-o zi intră tipul în local şi comandă vinul şi-un singur pahar. Ospătarul îl întrebă îngrijorat pe tip:
- Domnule, a păţit ceva prietenul dumneavoastră?
- A, nu, prietenul meu n-a păţit nimic, eu am păţit.
- Ce anume, domnule?
- M-am lăsat de băut!

___________xxx_____________

CÂTEVA INSIGNE

ȘI O MEDALIE ROMÂNEASCĂ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

A.S. "Metalul" Filipești (Asociația sportivă)

A.S. "Metalul" Filipești - Metalul - I.U.M. Filpeștii de pădure

(Întreprinderea de utilaj minier)

A.S. "Metalul" Filipești - Metalul - I.U.M. Filpeștii de pădure

Filipeștii de Pădure (în trecut, Filipești Ungureni) este o comună din județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Filipeștii de Pădure (reședința), Dițești, Minieri și Siliștea. A existat o propunere de a conferi localității statutul de oraș, care a fost respinsă în anul 1997. Localitatea este atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Sus am postat o fotografie cu Biserica Trei Ierarhi din localitate.

Insignă - Bistrița - 19 - 23 aug.1927

Taggung sachs der vereine

Reuniunea cluburilor săsești

Insignă - Bistrița - Festival de muzică

Municipiul Bistrița este reședința județului transilvan Bistrița – Năsăud din România și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de aproximativ 75000 de locuitori. Localitatea Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătută de cursul văii Bistriței de la care și-a luat și numele, așezarea s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a Transilvaniei, intrată la începutul evului mediu între posesiunile regale, au fost instalați flandrezi, valoni, saxoni, bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași, înzestrați cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijlocul secolului al XII-lea. Prima mențiune a localității datează din anul 1241 când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosa” numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche). Sus am postat stema și o pozele a doua inconfundabile monumente arhitectonice bistrițene.

General profesor doctor Athanase Demosthen 1845 - 1925

Fondatorul Revistei sanitare militare

Centenarul Revistei sanitare militare

1897 - 1997 București 1997

Generalul profesor doctor Athanse Demosthen (1846 - 1925) a obtinul doctoratul în medicinã la Montpellier (1874), după care vine în tarã si lucrează la spitalul de copii, participã la rãzboiul de independentã, ajungând general, dupã care conduce catedra de Anatomie topograficã si chirurgie operatorie, la facultate. Concomitant a fost și inspector al serviciului sanitar al armatei, contribuin la înfiintarea Institutului medico-militar si a fondând "Revista sanitarã militarã".