Epaminonda's Blog.....: PAREDES

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea portugheză PAREDES,

din timpuri diferite și câteva vechi trimiteri poștale.

Biserica Matriz

Plaja centrală

Centrul școlar Moriz

Biserica Mosteiro de Cete

Biserica Sfânta Eulalia de Sobrosa

Statuia lui Jose Guilherme

Parcul Jose Guilherme

Strada Republicii

Casa de cultură

Turnul Alcoforados

Gara

Strada laterală a Parcului

Trimiteri poștale

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

UN DUEL EPIGRAMATIC

ÎNGRIJORAREA PREȘEDINTELUI

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

_______xxx_______

CÂTEVA PLACHETE ȘI

INSIGNE DIN JUDEȚUL PRAHOVA

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Castelul Iulia Hașdeu - Câmpina - România

Castelul „Iulia Hasdeu” este un castel-muzeu din municipiul Câmpina, județul Prahova, construit între anii 1894 – 1896, ce este situat pe Bulevardul Carol I, la nr. 199. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Toma Dobrescu și construită de Nicolae Angelescu. Decorurile au fost executate de Ignat Silber iar confecțiile metalice de F.Weigel. Edificiul a fost construit pentru comemorarea Iuliei Hașdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la 18 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, o tânără considerată genială, a fost și primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris. Prima schiță a castelului, desenată chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893. Primul război mondial a afectat Castelul care necesita reparații încă de dinaintea morții savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1907). Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare este preluată în anul 1924 de către Ateneul Popular „B.P.Hasdeu” din Câmpina. Cel de-al doilea război mondial agravează starea construcției până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice. Restaurarea capitală a clădirii s-a făcut între anii 1962 - 1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”. Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurare și consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal Câmpina, ale Muzeului de Istorie și Arheologie și ale Fundației „Hasdeu”, ritmul lucrărilor a fost grăbit. După ce în perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrări de consolidare și restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis parțial și apoi la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziția publicului vizitator, deși lucrările de restaurare nu se sfârșiseră. Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu, obiectele familiei Hasdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri

valoroase semnate de pictori renumiți ca Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart. De asemenea, în ansamblul expoziției un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hasdeu. Edificiul este astfel compartimentat:

Sala 1 – Salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, soția scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia;
Sala 2 – Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei;
Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii.
Sala 4 - Biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu, în care se află portretele savantului, soției și fiicei lor Iulia.
Sala 5 - Camera cu cale, dedicată Iuliei Hasdeu, unde se află păpușa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Hasdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890. De asemenea, aici se afla jurnalul și caietul de matematică al Iuliei.
Sala 6 - Camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.

Placheta - Constantin Stere

Distincție de excelență se conferă în semn prețuire pentru

promovarea și valorificare operei și personalității

scriitorului, patriotului și om politic Constantin Stere,

cu prilejul finalizării proiectului "Aleea scriitorilor"

din Parcul Bucov - Ploiești - 26 martie 2006

Constantin Stere sau Constantin Sterea a fost un om politic, jurist, care s-a născut la data de 1 iunie 1865 în satul Ciripcău. ținutul Soroca, Gubernia Basarabia,Imperiul Rus și a decedat la data de 26 iunie 1936 în localitatea Bucov, județul Prahova, Regatul României. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892). La întoarcerea din surghiun se stabilește la Iași unde-și face studiile la Facultatea de drept. În 1897 susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector. În 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei "Viața românească", apărută la 1 martie 1906. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic — Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Sfârșitul vieții și-l petrece retras și izolat de frământările politice la Bucov, județul Prahova. Sensul retragerii lui Constantin Stere în conacul de la Bucov este sensul unei totale renunțări la mediul politic al regimului burghezo-moșieresc de la care nu mai putea aștepta nimic.În 2010 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Insigna - Cercul filatelic Ploiești 50 ani * 1932 - 1982

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică.

Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.

Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.

Insigna - L - Lions Internațional - Lions club Ploiești

Lions Clubs International (L.C.I.) este o organizație non-politică, care a luat naștere pe data de 7 iunie 1917, în Statele Unite ale Americii, la inițiativa omului de afaceri Melvin Jones (1879 - 1961). Lions Clubs International este cea mai mare organizație de servicii prin voluntariat din lume. Această organizație este reprezentată în peste 200 de țări având 842 districte cu peste 45000 de cluburi și peste 1300100 de membri. În România activează Districtul 124, fondat în anul 1996 și format din 66 de cluburi în care activează peste 1500 de membri. LIONS provine de la inițialele cuvintelor “Liberty, Intelligence, Our Nations Safety”. Sigla acestei organizații are ca element figurativ doi lei, unul ce privește cu mândrie spre activitatea din trecut, iar altul ce privește cu încredere activitatea viitoare a membrilor asociației. Misiunea Cluburilor Lions este crearea și menținerea unui spirit de comuniune între toți oamenii în privința ajutorului umanitar prin intermediul voluntariatului, prin implicarea în comunitate și prin cooperare la toate nivelele atat naționale cât și internaționale. In cadrul acestei asociatii se regăsesc oameni de diferite profesii, bărbați și femei uniți în prietenie și dorința de a ajuta. Lionismul militează pentru crearea și menținerea spiritului de înțelegere între toți oamenii indiferent de rasă, naționalitate, religie implicându-se prin voluntariat în comunitate, încurajând membrii în a-și servi comunitatea în mod dezinteresat, fără recompense materiale personale, prin cooperare la toate nivelele atât naționale cât și internaționale. Totodată, prin intermediul acestei asociații se urmărește promovarea și dezvoltarea relațiilor interumane, unirea membrilor prin legături de prietenie, de bună camaraderie pentru a putea răspunde devizei „We serve (Noi servim)”, fiecare membru Lions fiind devotat cauzei acestei mișcări punând totdeauna mai presus de trăirile și orgoliile personale, interesul și dezvoltarea comunității. Redau mai jos denumirile câtorva acțiuni organizate de cluburile Lions din România:

Masa de Crăciun pentru nevoiași – clubul Iris din Timișoara
Clinica mobilă oftalmologică - se deplasează în satele timișene
Masa de Paște pentru nevoiași – Timișoara
Balul caritabil (licitație, tombolă, program artistic)
Testarea glicemiei – în satele județului Cluj
Vino să încălzești un suflet – Oradea și satele județului Bihor
Concurs de ecologizare – județul Oradea
Un calculator pentru fiecare – satele județului Bihor
Caritate pe caniculă – distribuire apă gratuit trecătorilor
Donează o jucărie și un zâmbet – copiilor din județul Bihor

Jeton - 10 lei Berăria "Paiața" - D. Negulescu - Ploiești

Buna Vestire, 61

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insigna - Conseil departamental de Prahova

Atâta vreme cât nu am niciun fel de informații cu privire la produsul medalistic de mai sus îmi permit să vă prezint unul din detaliile grafice de pe el.

Capra neagră, denumire științifică - Rupicapra rupicapra, este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este răspândită în regiunile muntoase din Europa şi Asia Mică. Animalul are o înălțime între 110 si 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 8 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate și încovoiate spre îndărăt. In spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. In timpul verii capra neagră are o culoare spălăcită brun-roșcată, partea inferioară a corpului fiind alb gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb pe abdomen și picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creștet având o dungă de culoare închisă.

Municipiul Ploiești este unul dintre marile orașe ale României și reședință a județului Prahova, fiind situat la 60 de kilometri depărtare de București. Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de provinciile istorice Transilvania și Moldova. este supranumit „capitala aurului negru”, orașul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere). Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă faptul că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din anul 1567, semnat de către domnitorul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului Ploieșți și mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din Ploiești, din vremuri diferite, dar și câteva vechi trimiteri poștale ilustrate.

Banca Creditul Prahovei - Bulevardul Regele Ferdinand

Strada Mihail Kogălniceanu

Primăria

Rafinăria Astra Română

Bulevardul Independenței

Muzeul "I.L.Caragiale"

Palatul Culturii

Casa de cultură a sindicatelor

Piața I.V.Stalin

Liceul Sfinții Petru și Pavel

Fabricile Astra Română și Orion

Monumentul Vânătorilor și Gara de Sud

Gara de Sud

Tribunalul

Biserica "Sfinții Împărați"

Foișorul

Baia municipală

Vedere din cartierul "Vest"

Fabrica Vega

Monumentul vânătorilor

Halele

Hotelul Berbec

Vederi cu Biserica Sfânta Vineri

Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia din România.Este cel mai populat județ din România (cu excepția capitalei București, oraș aflat în vecinătatea sa, la sud) deși este doar al 33-lea din țară ca suprafață. Județul se întinde pe o suprafață de 4716 kilometri pătrați, numără aproximativ 830000 de locuitori și își are reședința în municipiul Ploiești. Ca subunități administrative județul este compus din 2 municipii - Ploiești și Câmpina, 12 orașe - Azuga, Băicoi, Boldești - Scăieni, Breaza, Bușteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlași, Văleni de Munte și 90 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Prahova precum, iar mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură, din județul Prahova, din vremuri diferite, dar și câteva vechi trimiteri poștale ilustrate.