Epaminonda's Blog.....: MONEDELE EURO

Diametru (mm): 16,25
Grosime la chenar (mm): 1.67
Greutate (g): 2,30
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda
Faţa naţională a monedei de 1 euro cent - Slovenia prezintă poza unei berze comune.

Barza (Ciconia ciconia ) este o pasăre cu gâtul lung, care trăiește în regiunile calde ale lumii, pe langa mlaștini sau pe margine bălților. Se hrănește cu broaşte, peşti şi mici pasări sau mamifere. Construiește cuibul pe acoperișuri, coșuri și pe turnurile bisericilor. Se alimentează în câmp și locuri deschise, unde există umiditate. Toamna berzele europene zboară în stoluri spre sud, în Africa, și primăvara obișnuiesc să se întoarcă la același cuib abandonat cu șase luni în urmă. În general, folosesc un singur cuib mai mulți ani la rând. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, prin acest sunet berzele comunicând între ele.

Diametru (mm): 18,75
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,06
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda, cu o canelura
Faţa naţională a monedei de 2 euro cenţi - Slovenia prezintă poza unei pietre folosite în cursul ceremoniilor de înscăunare a suveranilor.

Diametru (mm): 21,25
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,92
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda
Faţa naţională a monedei de 5 euro cenţi - Slovenia prezintă poza unui semănător, simbolul rodniciei pământului.

Diametru (mm): 19,75
Grosime la chenar (mm): 1,93
Greutate (g): 4,10
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine
Faţa naţională a monedei de 10 euro cenţi - Slovenia prezintă poza Clădirii Parlamentului sloven, proiectată de Jose Plecnic, dar care nu a fost realizată vreodată.

Jose Plecnic a fost un arhitect sloven care s-a născut la data de 23 ianuarie 1872 şi a decedat la data de 7 ianuarie 1957.

Diametru (mm): 22,25
Grosime la chenar (mm): 2,14
Greutate (g): 5,74
Forma: floare spaniola
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: neteda
Faţa naţională a monedei de 50 euro cenţi - Slovenia prezintă doi cai din rasa lipiţană.

Lipițanul este o rasă de cai, originară din Lipica, Slovenia. Superbii cai albi lipiţani sunt faimoși în toată lumea pentru grația cu care execută mișcări complicate de dresaj.

Diametru (mm): 24,25
Grosime la chenar (mm): 2,38
Greutate (g): 7,80
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Faţa naţională a monedei de 50 euro cenţi - Slovenia prezintă poza muntelui Triglav.

Muntele Triglav este cea mai inalta forma de relief din Slovenia, care are altitudinea de 2863 m şi face parte din munţii Alpii Iulieni, formând graniţa naturală dintre Slovenia si Italia.

Diametru (mm): 23,25
Grosime la chenar (mm): 2,33
Greutate (g): 7,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: auriu; partea interioara: argintiu
Compozitie: partea exterioara: nichel-alama; partea interioara: trei straturi: cupru-nichel, nichel, cupru-nichel
Muchie: cu grupe de zimti

Faţa naţională a monedei de 1 euro - Slovenia prezintă o poză cu chipul lui Primoz Trubar.

Primoz Trubar este un reformator protestant, om de cultură şi importantă personalitate istorică slovenă care a trăit între anii 1508 - 1586.

Diametru (mm): 25,75
Grosime la chenar (mm): 2,20
Greutate (g): 8,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: argintiu; partea interioara: auriu
Compozitie: partea exterioara: cupru-nichel; partea interioara: trei straturi: nichel-alama, nichel, nichel-alama
Muchie: inscriptionata, zimtata
Faţa naţională a monedei de 2 euro - Slovenia prezintă o poză cu chipul lui France Preseren.

France Prešeren este considerat poetul naţional sloven. Deși nu a fost deosebit de prolific,a inspirat aproape toate literura slovenă ulterioară. S-a născut la data de 3 decembrie 1880 şi a decedat la data de 8 februarie 1849.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

de Mihai Moleşag – Tulcea

GROPILE

Acei cu gândirea mioapă

Ce-ngroaşă ale proştilor oşti,

De-ar da fiecare-ntr-o groapă

Scapă-vom de gropi şi de proşti.

TÂRZIU, CÂND SE GOLEŞTE BARUL

Când simţi ce gol ţi-e buzunarul

Şi-n faţa ta e gol paharul,

Constaţi cu sufletul, tăciune,

Că totul e …”deşertăciune”!

__________xxXxx___________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

P. III - (Premiul III)

(Medalie de merit)

Această medalie cântăreşte 6 grame

şi are diametrul de 28 mm,

ea acordându-se ca recompensă

elevilor merituoşi.

Libertate şi Independenţă

Private Course for Personal Development

Această medalie este confecţionată din tombac,

cântăreşte 17 grame şi are diametrul 4 cm.

NAVROM * Portul Constanţa * 1890 - 1970

Republica Socialistă România

Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d.Hr.) - anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i.d. Hr. Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute. Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele imparatului Constantin. In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian. Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ moderne.Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda. La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.

Un călduros "Noroc Bun"

din partea minerilor din Lupeni

Petroşani

Petroșani (în maghiară Petrozsény, în germană Petroschen) este un municipiu în judeţul Hunedoara, România. Are o populație de 34331 locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la 100 km sud față de reședința județului - Deva - și la 370 km de Bucureşti, fiind situat la o altitudine de 615 – 620 m. Petroșani este principalul municipiu din Valea Jiului. Aici se află sediul Companiei Naţionale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Mai sus am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului precum şi o poză cu Teatrul Dramatic Ion D. Sârbu din Petroşani.

_____________ooOoo_____________