Epaminonda's Blog.....: INDIILE DE VEST

1 dolar 1957

INDIILE DE VEST

Este un teritoriu britanic de peste mări, situat în nord estul arhipelagului de insule Indiile de vest (grup de peste 1200 de insule), care desparte oceanul de Golful Mexic şi Marea Caraibelor, teritoriul de astăzi al Insulelor Virgine Britanice.

Suprafaţa statului este de 153 km.p., populaţia numră 22000 de locuitori iar, capitala funcţionează în oraşul Road Town.

Deviza naţională unanim acceptată este:

Fiţi vigilenţi, vegheaţi!

Stema oficială:

Steagul oficial:

Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentată Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, nume real Elizabeth Alexandra Mary, născută în anul 1926, conduce din anul 1952.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

sculptor (1876 - 1957)

Gloriei nu-i pasă de noi când alergăm după ea, când însă îi întoarcem spatele, ea va alerga după noi.
În clipa în care am încetat a mai fi copii, vom fi morţi deja.
La ce bun să lucrezi după model, n-ajungi decât să sculptezi cadavre.

_____________xxXxx_____________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Brăila * 1869 - 1890

(medalie masonică)

Această medalie cântăreşte 9 grame

şi are diametrul de 30 mm.

Brăila este un oraş în sud-estul României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Este situat pe malul stâng al Dunării, la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Galaţi. La ultimul recensământ se pare că avea aproximativ 176000 locuitori. Brăila apare cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Oraşul este meţionat ca Brayla în anul 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci între anii 1538 - 1540, fiind raia su kaza de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din anii 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când devine un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii. Sus am postat stemele comunistă şi actuală ale municipiului Brăila, precum şi două obiective arhitectonice specifice oraşului; turnul cu ceas din parcul central şi clădirea palatului administrativ de pe faleza dunăreană.

Biblioteca judeţeană "Panait Istrati" Brăila

Lux Scientia * 1881 - 2006

125 de ani de bibliotecă publică

525 de ani de atestare a ţinutului Brăila

Această medalie cântăreşte 60 grame

şi are diametrul de 50 mm.

Biblioteca judeţeană "Panait Istrati" Brăila îşi are sediul în clădirea Casei Tineretului situate pe Calea Călăraşi la nr. 54.

Expo Canina Republicană Brăila

Această medalie cântăreşte 28 de grame

şi are diametrul de 51 mm.

Preafericitul Justinian

Patriarhul Bisercii Ortodoxe Române

La a XX-a aniversare de la întronizare

6 iunie 1948 - 1968

Această medalie cântăreşte 104 grame

şi are diametrul de 60 mm.

Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina, (născut la data de 22 februarie 1901 în localitatea Suieşti, judeţul Vâlcea şi decedat la data de 26 martie 1977 în Bucureşti) a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între 1948 și 1977. A fost patriarhul care a acceptat colaborarea dintre Biserica Ortodoxă și autoritățile comuniste. În ciuda tuturor dificultăților, în cei 29 de ani de patriarhat, au avut loc o seamă de evenimente și schimbări care au ridicat mult prestigiul Ortodoxiei românești în lumea creștină și l-au făcut o figură reprezentativă a întregii Ortodoxii. La 19 - 20 octombrie 1948 Sf. Sinod a votat Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia având acum numai 5 mitropolii, cu 13 eparhii în ţară şi două eparhii românești în "diaspora". În anul 1950 Sf. Sinod a hotărât - pentru prima oară - trecerea unor ierarhi, călugări și credincioși români în rândul sfinților și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se găsesc în țara noastră, iar canonizarea lor solemnă s-a făcut în anul 1955. A creat așezăminte de asistență socială pentru preoți și călugări bătrâni. În anul 1948 s-a procedat la reorganizarea învățământului teologic ortodox; de atunci și până în anul 1989 au funcționat două Institute teologice cu grad universitar și șase Seminarii teologice. A întreținut legături cu celelalte Biserici Ortodoxe surori și cu alte Biserici creștine. Patriarhul Justinian a publicat 12 volume sub titlul semnificativ "Apostolat social". S-au reeditat: "Biblia sinodală", în două ediții (1968 și 1975); "Noul Testament"; toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții, aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie, preoți, sau teze de doctorat. În perioada de păstorire a Patriarhului Justinian s-au construit din temelie 302 biserici, au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici, dintre care monumente istorice 999, iar dintre acestea 128 mânăstiri, schituri și alte așezăminte monahale. Patriarhul Justinian a încetat din viață în seara zilei de 26 martie 1977, în vârstă de 76 de ani, după o grea suferință și o lungă perioadă de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă și l-a pregătit în zidul interior al Mânăstirii Radu Vodă din București, ctitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, Patriarhul i-a cerut meșterului să sape următoarea inscripție: "M-am luptat lupta cea bună. Credința am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieții. De acum încolo, mă așteaptă răsplata dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea".