Epaminonda's Blog.....: MIRANDE

Mai jos am postat şi alte fotografii cu obiective arhitectonice specifice localităţii franceze MIRANDE.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

sculptor român (1876 - 1957)

Prietenia râmâne oglindirea în alter-ego.
Să crezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!
Să fii abil e ceva, dar să fii cinstit, asta merită osteneala.

_____________xxXxx____________

O INSIGNĂ ŞI TREI

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Fruntaş în munca patriotică

(insignă comunistă)

Această insignă cântăreşte 5 grame şi are

dimensiunile de 34 / 23 mm.

Această insignă era conferită de către autorităţile comuniste aproape tuturor cetăţenilor pentru a-i încuraja în efectuarea de muncă patriotică, neplătită.

D - 25 * 1959 - 1984

Întreprinderea de anvelope "Danubiana"

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţare

Întreprinderea "Danubiana" Bucuresti produce anvelope pentru toate tipurile de mașini agricole. Are sediul în municipiul Bucureşti, pe Şoseaua Olteniţei, la nr. 35 -37. Danubiana Bucuresti este o filială a Grupului Tofan.

(Alexandru cel Bun)

Io Alexandru Voievod, Domn a toată Ţara Moldovei

1400 - 1432

600 de ani de la prima atestare documentară

Bacău * 1408 - 2008

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, care i-a succedat la tron lui Iuga "Ologul", îndepărtat de la tron de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân. Potrivit celor scrise de cronicarul Grigore Ureche , Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică în Moldova. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în anul 1408, act în care este atestat şi oraşul Iaşi. A obținut recunoaşterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la Constantinopol.

Mănăstirea Bistrița din judeţul Neamţ se află în satul Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită îaninte de anul 1407 de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei, care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ştefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În anul 1546 Petru Rareş a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeștii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpuşneanu a renovat complet mănăstirea.

Bacău, în latină Bacovia, în maghiară Bako, în germană Barchau şi în poloneză Bakow, supranumit orașul lui Bacovia, este reședința și totodată cel mai mare oraş din judeţul Bacău, provincia Moldova, România, fiind situat pe râul Bistriţa. Suprafața municipiului este de 43 km², iar populația este de aproximativ 177000 de locuitori. Deasupra am postat stemele comunistă şi actuală ale municipiului Bacău, precum şi o clădire inconfundabilă - Palatul sporturilor.

(Alexandru cel Bun)

"Io Alexandru Voievod...1408 octombrie 3, Suceava"

600 ani de atestare documentară a oraşului Cernăuţi

Complexul muzeal "Bucovina" Suceava

Catedrala mitropolitană

Cernăuţi * 1408 - 2008

Fosta Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, astăzi Universitatea Naţională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi, a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest monument arhitectonic este o adevărată carte de vizită a Cernăuţiului. El exprimă esenţa şi sufletul Bucovinei istorice, constituind în acelaşi timp o simbioză de stiluri şi culturi ale popoarelor care conlocuiesc aici. Edificiul se aseamănă cu un enorm castel medieval sau cu palatul Alcasar din Grenada hispanică. Construcţia lui în ansamblu include elemente de arhitectură bizantină şi romană, la fel putem întâlni şi ornamente bucovinene pe acoperişul de ţiglă în culori. Nu se poate trece cu nepăsare nici prin frumoasele săli ale fostului Palat Mitropolitan fără să admiri plafoanele de o originalitate inconfundabilă, care, împreună cu interiorul sălilor în care se află, formează o armonie desăvârşită şi copleşitoare a geniului uman. Pentru a vedea când şi de către cine s-a pus piatra de temelie a acestui monumental edificiu arhitectural, care, prin frumuseţea sa, a fost şi rămâne unul dintre cele mai elegante şi originale monumente de arhitectură din sud-estul Europei, trebuie să apelăm la câteva pagini de istorie. După cum bine se ştie, în timpul domniei voievodului Moldovei Alexandru cel Bun (1400-1432) toată grija lui a fost îndreptată asupra organizării interne a Principatului, şi în primul rând, a treburilor bisericeşti. Voievodul Moldovei Alexandru cel Bun înfiinţează şi două episcopii, care erau subordonate mitropoliei din Suceava. Una dintre ele era la Rădăuţi. Biserica episcopală era Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi, existentă aici din vremea lui Bogdan I, ca biserică mănăstirească şi lăcaş de odihnă veşnică al domnilor şi care mai există şi azi, cu clădiri adăugate ulterior. Ea a rămas biserică episcopală până în perioada austriacă, când în 1782 Episcopia din Rădăuţi a fost strămutată la Cernăuţi. În anul 1860 Ministerul Cultelor din Austro Ungaria emite un decret prin care este anunţat concursul pentru noul proiect ai reşedinţei episcopale. Acest concurs îl va câştiga renumitul arhitect ceh Josef Hlavka. În pofida faptului că episcopul şi arhitectul erau de confesii creştine diferite, ei erau de aceeaşi părere cu privire la poziţiile de viaţă în legătură cu rolul caracterului „popular” aplicat în imaginea arhitecturală. Aşadar, în 1864 Josef Hlavka a început construcţia complexului Reşedinţei din Cernăuţi. Ca model pentru etajul întâi al Reşedinţei a slujit proiectul arhitectural folosit de Hlavka în 1850-1856 la construcţia Muzeului Armelor al Arsenalului de la Viena, în baza căruia arhitectul a proiectat faţada Reşedinţei din Cernăuţi. Combinând supravegherea în calitate de autor cu efectuarea lucrărilor de construcţie în Cernăuţi, Viena, Praga, Hlavka proiectează paralel şi Biserica armeano-catolică din Cernăuţi. Din păcate, Hlavka nu a putut să-şi vadă finisată lucrarea sa cea mai frumoasă – Reşedinţa Mitropoliţilor din Bucovina. Nu mult până la încheierea lucrărilor de construcţie, Iosef Hlavka s-a îmbolnăvit grav, zdruncinându-şi sănătatea cu munca istovitoare şi somnul mereu neîmplinit. Lucrările celorlalte două corpuri ale Reşedinţei au fost conduse în continuare de asistentul său, inginerul Reinecke, şi, ulterior, de arhitectul din Cracovia Felix Ksiezarski. Cu toate că activitatea profesională îndelungată a arhitectului ceh, în calitate de mecenat, profesor şi cunoscător desăvârşit al artelor s-a materializat în cele mai frumoase creaţii de artă din Europa, cea mai desăvârşită operă a sa rămâne fosta Reşedinţă Mitropolitană din Cernăuiţi. Compoziţia simetrică a complexului arhitectural al Reşedinţei Mitropolitane din fosta capitală istorică a Bucovinei a exercitat o influenţă vizibilă asupra dezvoltării concepţiei arhitecturale a întregului centru istoric al oraşului Cernăuţi. Concepută în stil mauro-bizantin, după modelul palatului califilor mauri din Granada (Spania), cu ziduri roşii-cărămizii, având aspectul unei cetăţi medievale şi bogat decorată, ca un castel spaniol, Reşedinţa se compune din trei clădiri distincte, aşezate în formă de careu. Clădirea Reşedinţei este un exemplu tipic al aşa-zisului „stil al cărămizii”, care a luat amploare în arhitectura occidentală în perioada eclectismului, intensificându-se în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Culoarea este un atribut esenţial al liturghiei ortodoxe. Cine cunoaşte adâncurile ortodoxiei ştie că «roşul» este culoarea care simbolizează patimile şi moartea Mântuitorului Hristos care s-a sacrificat pentru salvarea neamului omenesc, totodată ea întruchipează şi neţărmurita dragoste a Domnului Iisus Hristos faţă de oameni. Utilizarea cărămizii roşii a fost o intenţie a arhitectului de a accentua rolul istoric al Bizanţului, care a devenit ca o sursă, ca un izvor viu al culturii europene şi un leagăn al bisericii ortodoxe. În ceea ce priveşte acoperişul Reşedinţei din ţiglă de mai multe culori: roşie închisă, verde-albastru, maro şi alb, ele formează un contrast al culorilor care se accentuează şi se evidenţiază una pe alta.

Cernăuţi este un vechi oraş românesc din nordul Bucovinei, aflat astăzi sub administratie ucraineană (după invadarea Bucovinei de nord de către trupele sovietice, orasul Cernăuţi a fost atribuit Ucrainei). Poreclit si "Mica Vienă", Cernăuţiul e un loc modern plin de fumuseţi naturale şi arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin oraş. Populaţia Cernăuţiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au aşezat numeroşi evrei, germani, polonezi, dar şi ucraineni. Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112427 de locuitori ai municipiului Cernăuţi, 30367 s-au declarat români, 568 unguri, 16359 germani, 1521 ruşi, 11130 ucrainieni, 8986 poloni, 42592 evrei ş.a. Cea mai mare parte a populaţiei Cernăuţiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist. În locul celor deportaţi, au fost aduşi etnici din toate republicile sovietice socialiste, care nu aveau nici o legătură cu oraşul Cernăuţi şi cu cultura sa. Populaţia actuală este, potrivit datelor recensământului populaţiei Ucrainei din 2001, de 236691 de locuitori. Între aceştia se află 189021 de ucrainieni, 26733 ruşi, 10553 români şi 3829 moldoveni (au fost împărţiţi pentru că după drepturile internaţionale ar fi fost o naţiune compactă şi ar fi trebuit să le fie conferite mult mai multe drepturi; însă în ultimele întâlniri România-Ucraina s-a convenit că sunt aceeaşi naţiune), 1408 polonezi 1308 evrei şi alţii 971. Oraşul ocupă o arie de 150 km pătrţi şi este împărţit administrtiv în 3 sectoare (raioane): Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuţi - suburbiile de la nord de Prut), Şevcenko şi 1 mai. Deasupra am postat stemele românească şi ucraineană precum şi trei clădiri emblematice ale vechiului Cernăuţi; Primăria, Gara şi Hotelul Bristol.

______________ooOoo_____________