vineri, 7 decembrie 2012

MONEDELE EURO - SLOVACIA



Diametru (mm): 16,25
Grosime la chenar (mm): 1.67
Greutate (g): 2,30
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda

Diametru (mm): 18,75
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,06
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda, cu o canelura

Diametru (mm): 21,25
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,92
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda
Feţele naţionale ale monedelor euro slovace de de 1, 2 şi 5 cenţi prezintă Vârful Krivan din Munţii Tatra. 
Munţii Tatra sunt o prelungire a lanţului montan european carpatic şi sunt situaţi pe teritoriul Poloniei şi Slovaciei. Cele mai înalte vârfuri ale munţilor Tatra sunt în Polonia. Vârful Krivan este situat pe teritoriul Slovaciei, are altitudinea de 2495 metri şi reprezintă sombolul suveranităţii statului slovac. 
Diametru (mm): 19,75
Grosime la chenar (mm): 1,93
Greutate (g): 4,10
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Diametru (mm): 22,25
Grosime la chenar (mm): 2,14
Greutate (g): 5,74
Forma: floare spaniola
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: neteda

Diametru (mm): 24,25
Grosime la chenar (mm): 2,38
Greutate (g): 7,80
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine
Feţele naţionale ale monedelor euro slovace de 10, 20 şi 50 cenţi prezintă Castelul din Bratislava care este şi Palatul prezidenţial al Slovaciei (vedere frontală şi aeriană). 

Castelul Bratislava este situat pe dealul ce se ridică deasupra Dunării şi este cel mai reprezentativ reper al oraşului. In secolul al IX-lea a fost reconstruit pentru a deveni reşedinţă regală şi punct de frontieră. A fost reconstruit în fiecare secol începând de atunci şi construcţia a abordat aproape toate stilurile posibile. Schiţa clădirii dateaza înca din timpul regimului lui Sigismund de Luxemburg (din  timpul primei jumătăţi a secolului al XV-lea). Au mai existat modificări ulterioare în stilul renascentist şi baroc. În timpul domniei reginei Maria Theresia, acesta a devenit palat imperial. Dupa un incendiu ce a avut loc în anul 1811, castelul a început să se ruineze. Reconstrucţia a început în anul 1954 şi nu a fost dat în folosinţă până în anul 1968. În partea de est a clădirii, au fost găsite rămăşiţe ale  basilicii datând din secolul al IX-lea. 

Diametru (mm): 23,25
Grosime la chenar (mm): 2,33
Greutate (g): 7,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: auriu; partea interioara: argintiu
Compozitie: partea exterioara: nichel-alama; partea interioara: trei straturi: cupru-nichel, nichel, cupru-nichel
Muchie: cu grupe de zimti

Diametru (mm): 25,75
Grosime la chenar (mm): 2,20
Greutate (g): 8,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: argintiu; partea interioara: auriu
Compozitie: partea exterioara: cupru-nichel; partea interioara: trei straturi: nichel-alama, nichel, nichel-alama
Muchie: inscriptionata, zimtata
Feţele naţionale ale monedelor euro slovace de 1 şi 2 euro prezintă o cruce dublă, la baza căreia se află trei culmi muntoase, desen similar celui de pe stema națională a Slovaciei.
Coat of Arms of Slovakia.svg
Stema statului slovac constă dintr-un scut roșu în stil gotic timpuriu, pe care este aplicată o cruce dublă situată pe vârful central al unui munte, reprezentat aiai prin trei piscuri. Crucea dublă este un simbol al credinței creștine a statului slovac, iar cele trei piscuri reprezintă culmile montane Tatra, Fatra şi Matra (ultima se află în nordul Ungariei).

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAŞI
Jean Paul Sartre
filozof  francez (1905 - 1980)
deţinătorul premiului Nobel - 1964
  1. Omul e o pasiune inutilă.
  2. Dumnezeu este singurătatea oamenilor.
  3. Nu eşti un om atâta vreme cât n-ai găsit ceva pentru care ai accepta să mori. 
___________xxXxx___________

CÂTEVA
PLACHETE ROMÂNEŞTI

Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), placheta este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal  (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Carol I al României - 1866 - 1906
40 ani de domnie glorioasă 
În amintirea jubileului de 40 de ani 
de la intrarea în ţară a M S Domnitorului
10 mai 1866 

(Regele Carol I al României) - nave fluviale la Galati
Monitoarele: I.C. Brătianu, Lascăr Catargiu, 
Mihai Kogălniceanu şi Alexandru Lahovary  
 
Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

(Regina Elisaveta)
Această plachetă este confecţionată din bronz 
şi are dimensiunile de 100 / 67 mm.

(Regina Elisaveta)
Această plachetă este confecţionată din bronz 
şi are dimensiunile de 82 / 56 mm.

 

Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta sau Elisaveta a României, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută în data de 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania şi decedată la 18 februarie 1916 la Curtea de Argeş ) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Mai este deasemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor Carmen Sylva, şi ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.
_________________ooOoo________________

Zambia - Acţiune la purtător fără specificarea valorii - 1961
Societatea minieră şi geologică din Zambeze

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acţiuni bulgăreşti

con_dorul@yahoo.com







Niciun comentariu: