joi, 20 decembrie 2012

LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 137


RHODESIA

RHODESIA DE SUD 

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAŞI

Corneliu Zelea Codreanu, om politic român (1899 - 1938)
Dacă aş avea un singur glonţ, iar în faţa mea un duşman şi un trădător, glonţul l-aş trimite în trădător.

Cornelius Nepos, biograf roman (110 – 25 Î.E.N.)
Invidia e tovarăşa gloriei.

Cristofor Columb, navigator şi explorator italo-spaniol (1451-1506)
Până şi croitorii vor să descopere.


_____________xxXxx____________

O INSIGNĂ ŞI CÂTEVA  
MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia, 
poţi citi în articolul 
LE HAVRE - FRANŢA

Festivalul naţional Cântarea României
(insignă comunistă) 
Festivalul național Cântarea României a fost un ansamblu de manifestări culturale din perioada regimului comunist, organizate sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost inaugurat în anul 1976, după primul Congres al culturii și educației socialiste din 2 - 4 iunie, același an. Denumirea a fost inspirată de eseul omonim „Cântarea României”, al lui Alecu Russo. Cântarea României era definită ca un „festival al educației și culturii socialiste…, amplă manifestare educativă, politico-ideologică, cultural artistică de creație și interpretare, menită să îmbogățească și să diversifice viața spirituală a țării, să sporească aportul geniului creator al poporului român la patrimoniul cultural național și universal.” Implicația directă era că orice creație artistică, dar și tehnică, orice manifestare culturală, spectacol de amatori sau folcloric, reprezentație teatrală, etc. trebuiau să obțină aprobarea „activiștilor” responsabili cu Cântarea României, prezenți în fiecare întreprindere și în fiecare sat. Motivul real al înființării festivalului a fost promovarea artiștilor „populari” și înlocuirea artei culte cu arta populară, singura care, în viziunea conducătorului, ar fi trebuit sprijinită.

Festivalul naţional Cântarea României
1985 - 1987
(medalie comunsită)

Festivalul naţional Cântarea României
EXPO "77
Creaţia ştiinţifică şi tehnică de masă
Tehnică, economie, organizare
Faza judeţeană * aug - sept 1977 

Festivalul naţional Cântarea României
Faza de masă * 1976 - 1977
Pentru rezultate deosebite obţinute în
activitatea cultural-artistică şi educativă
Sectorul 6

Mihai Viteazul * 1593 - 1976
Expoziţia filatelică omagială
Cluj Napoca - 1976
Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Târgu de Floci, azi Drăgoieşti, judeţul Vâlcea şi decedat la data de 9 august 1601 în Turda) a fost banisor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Mai jos este reprezentat steagul Ţării Româneşti în timpul domniei lui Mihai Viteazul, pe fond alb.  
În timpul domniei lui Mihai Viteazul la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima data unirea politica a celor trei tari romanesti cu un singur conducator. In punctul cel mai inalt al destinului sau Mihai Viteazul se intitula intr-un hristov emis la 27 mai "Domn al Tarii Romanesti, Ardealului si Moldovei" si isi confectiona bine cunoscuta pecete pe care figureaza cele 3 tari romane surori. 

_____________ooOoo______________

Czechomany - micronaţiune virtuală - 1 guan xxx

Câteva ordine decorative marginale
de pe acţiuni elveţiene

con_dorul@yahoo.com

Niciun comentariu: