Epaminonda's Blog.....: NABBURG

Mai jos am postat alte câteve fotografii, unele vechi de aproape 100 de ani, şi câteva cărţi poştale ilustrate din localitatea germană NABBURG.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Vasile Larco – Iaşi

GRADE DE LIBERTATE

De când e vinul şi pocalul,

De când e lacătul şi cheia,

Uşor în frâu poţi ţine calul,

Dar n-ai să poţi …struni femeia!

APRECIERE BAHICĂ

Vinul vechi enorm îmi place,

Calităţii lui mă-nchin,

Însă, nu ştiu cum se face,

Permanent…e prea puţin!

__________xxXxx___________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Ministerul Educaţiei şi Învăţământului - 1974

(Medalie sportivă - nataţie)

Ministerul Educaţiei şi Învăţământului - 1975

(Medalie sportivă - nataţie)

Burebista

2050 de ani de la întemeierea primului

stat dac centralizat şi independent

Expoziţia republicană de filatelie tematică

Braşov * 08 - 15.04.1979 * Ediţia a II-a

Această medalie este confecţionată

din bronz şi are diametrul de 60 mm.

Burebista a fost un rege al geto-dacilor între anii 82 î.Hr. - 44 î.Hr. şi întemeietorul statului dac. Conform istoricului Iordanes , Burebista a moștenit o puternică uniune tribală, care s-a transformat în stat odată cu supunerea treptată a tuturor triburilor și uniunilor de triburi geto dace de către autoritatea centrală. La acest proces de unificare nu au contribuit numai factori interni (aristocrația tribală și masa războinică, puterea și iscusința lui Burebista), ci și cei externi (creșterea amenințărilor celţilor şi romanilor). Unificarea într-un regat a triburilor geto-dace s-a realizat pe două căi: pe cale pașnică, când șefii daci de trib acceptă supunerea față de Burebista de bună voie, și pe cale războinică, când se dorește păstrarea puterii tribale de către unii conducători locali. Desigur, creșterea puterii militare a lui Burebista a determinat supunerea de bunăvoie a multor uniuni tribale geto-dacice. Strabon scria că, ascultându-l pe Decenu , geto-dacii "s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin". Unificarea triburilor geto-dacice se termină pe la 60 î.Hr.-59 î.Hr. În munţii Orăştiei va fi centrul statului dac format de Burebista. Aici el ridică cetăți de piatră, cele mai importante fiind: Costeşti, Blidaru, Căpâlna şi Sarmisegetusa , ultima transformată, până la urmă, chiar în capitală a regatului.

Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară.

Marea Adunare Naţională

Republica Populară Română

Această medalie cântăreşte 53 de grame

şi are diametrul de 41 mm.

Palatul Marii Adunări Naţionale, ulterior Palatul Camerei Deputaților (în prezent Palatul Patriarhiei) este o construcție din Bucureşti, amplasată pe Dealul Mitropoliei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituției legislative a statului român, până la trecerea ei în proprietatea Bisercii Ortodoxe Române. Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputaților sunt din jurul anului 1650. În acea perioadă Dealul Mitropoliei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului și viile călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept președintele boierilor, singurii cetățeni cu drept de vot, reuniți în adunarea deputaților. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este și rezultatul faptului că prin tradiție Mitropolitul nu putea să-și părăsească locuința. Prin urmare obiceiul de a organiza adunarea deputaților la mitropolie devine o acțiune firească, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcție care să permită reuniunile oficiale ale legislativului. În anul 1881 are loc repararea și reamenajarea vechii construcții a Adunării Deputaților, obținute din transformarea chiliilor și este adăugat un amfiteatru, asemănător Palatului Deputaților Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spațios și avea două rânduri de loji și o galerie. Deputații își desfășurau ședințele în sala de ședințe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din față a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banca miniștrilor. Clădirea era deschisă publicului pentru vizitare doar în afara orelor de ședință, în urma acordului obținut de la unul din funcționarii instituției. Cetățenii români puteau lua parte la lucrările camerei doar dacă aveau semnătura unui deputat pe un tichet de intrare, cetățenii străini având nevoie de semnătura ambasadei țării sale. În locul fostului palat al Adunării Deputaților, în anul 1907 este ridicată actuala construcţie, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu. Fațada construcției realizată în stil neo-claisc, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant și este dominată de centrul acesteia, corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii este asemănătoare cu cea a Ateneului Român din Bucureşti, o altă clădire reprezentativă a capitalei.

Marea Adunare Națională a fost organismul legislativ unicameral al statului român în perioada 1948-1989. Organul suprem al puterii din stat a avut sediul în Palatul Marii Adunări Naţionale (Palatul Camerei Deputaților - după evenimentele din 1989 până în 1997, din 1997 Palatul Patriarhal).

Pe această medalie abundă simbolurile perioadei comuniste: stema RPR, steagul şi laurii victoriilor comuniste.

___________ooOoo___________