Epaminonda's Blog.....: METZ

Michel Ney (născut 10 ianuarie 1769 - decedat 7 decembrie 1815), duce de Elchingen, Prinț de Moskova, a fost un general, mareşal şi pair al Franţei, care s-a remarcat în mod deosebit pe timpul războaielor napoleoniene. Militar curajos, Ney a participat la majoritatea campaniilor napoleoniene, a luptat cu bravură în bătălia de la Waterloo, sfârșind prin a fi condamnat și executat de represiunea regalistă franceză.

Mai jos am postat alte două bancnote (notgelduri) din oraşul francez METZ, aflat sub administraţie germană. Prima este emisă chiar de oraş, iar a doua este emisă de regiunea Lorena, a cărei capitală a fost şi este oraşul Metz.

Mai jos am aplicat alte fotografii din marele oraş francez METZ, unele poze vechi de aproximativ 100 de ani şi câteva interesante cărţi poştale ilustrate.

Pentru frumuseţea lor, la acest articol am aplicat mai sus trei jetoane din oraşul METZ.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

Nicolae Iorga (1871 – 1940)

scriitor, istoric, filozof,

om politic, profesor, academician

Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.
Temniţa cea mai de temut e aceea în care te simţi mai bine.
A contraface bine e chiar mai greu decât a face.

_________xxXxx__________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

ŞI INSIGNE SPORTIVE

DIN NATAŢIE

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Federaţia română de nataţie

Insignă sportivă

FRN - (Federaţia română de nataţie)

Insignă sportivă

Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern, denumire iniţială - Federaţia română de nataţie, a fost fondată în anul 1930. Este o organizaţie nonguvernamentală care se ocupă cu organizarea competiilor din aceste discipline sportive în România.

Poarta Ecaterinei - Braşov

Expoziţia republicană de maximafilie Braşovia '81

Această medalie este confecţionată

din bronz şi are diametrul de 60 mm.

Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară.

Poarta Ecaterinei - Braşov a fost construită, pentru a facilita accesul șcheienilor în oraş, la mijlocul laturii dintre Bastionul Ţesătorilor și cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din 24 august 1526, cât și în urma năvălirilor turcești. Aceasta se întindea de la actualul Corp S al Universității „Transilvania”, unde era moara porții, până dincolo de actuala Poartă Schei. Fiind situată la capătul străzii Caterinei - care la rândul ei a preluat numele de la mănăstirea de călugăriţe care fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. În anul 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi. De formă pătrată, pe trei nivele, construcția are în partea superioară patru turnulețe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor brașoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă. Bolta turnului e pictată în stilul Renașterii, iar arhitectura acestuia este unică în lume, făcând din el o prețioasă bijuterie artistică. Documentele menționează că pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului fuseseră aduse bombarde de la Praga. Turnul Porții - astăzi mare parte în pământ - a suferit stricăciuni importante din cauza cutremurelor și incendiilor din anii 1689 şi 1738. Nemairăspunzând cerințelor negustorimii române din Șchei, poarta (cu excepția turnului) a fost dărâmată în anul 1827, un an mai târziu construindu-se actuala Poartă Schei. Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții periodice de artă și istorie.

Casa Sfatului - Braşov

Expoziţia filatelică Exturispo '80

12 - 19 octombrie 1980 * Braşov

Această medalie este confecţionată

din bronz şi are diametrul de 50 mm.

Situată în centrul vechi al Braşovului, în piaţa cu acelaşi nume, Casa Sfatului este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale oraşului. Un document din 23 decembrie 1420 menţionează acordul încheiat între breasla blănarilor şi Adunarea Districtului Ţării Bârsei, prin care ultimei i se îngăduie să-şi construiască, deasupra bolţii de vânzare a breslei, o cameră pentru “ acoradrea dreptăţii” şi pentru şedinţele sfatului orăşenesc. La începutul secolului al XVI-lea documentele vremii menţionează construirea turnului, străjuit de patru turnuri mici (însemn de aplicare a pedepsei cu moartea), de unde paznicii supravegheau zi şi noapte oraşul, anunţând prin sunete de trompetă (de aici denumirea de “Turnul trompetiştilor”) scurgerea timpului, izbucnirea incendiilor sau venirea duşmanilor. Pe măsură ce oraşul-cetate devine mai puternic din punct de vedere economic, comercial şi militar, Casei Sfatului i se adaugă noi încăperi, iar turnul va fi prevăzut cu un orologiu cu cadrane pe toate cele patru laturi. În decursul vremii asupra aşezării s-au abătut cutremure, trăznete sau incendii (cel mai devastator având loc în anul 1689) care au provocat numeroase distrugeri acestui edificiu. Lucrările de refacere ulterioare vor schimba în mai multe rânduri aspectul Casei Sfatului adăugând elemente noi, logia şi stema oraşului. Începutul secolului XX este marcat de încercarea de demolare a fostului sediu administrativ al Braşovului medieval şi înlocuirea lui cu o clădire modernă. Din anul 1950 Casa Sfatului primeşte o nouă întrebuinţare devenind sediu al Muzeului Regional Braşov.

______________ooOoo_____________