Mai jos îţi prezint şi alte fotografii din localitatea franceză Mende, de acum 100 de ani.
***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAŞI
Albert Einstein
fizician german, a trăit 1879 - 1955
- Daca cineva nu a gresit niciodata, inseamna că nu a incercat sa faca nimic nou.
- Bunul simt este o colectie de prejudecati adunate pana la varsta de 18 ani.
- Oricine trebuie respectat ca individ, dar niciodata idolatrizat.
___________xxXxx__________
CÂTEVA
MEDALII ROMÂNEŞTI
Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia,
poţi citi în articolul
LE HAVRE - FRANŢA
65 de ani de la Făurirea Statului naţional unitar român
1 decembrie 1918
1918 - 1983
Uniunea Tineretului Comunist
Comitetul Judeţean Alba
1 decembrie 1983
Sala Unirii se afla intr-o cladire datând din 1908 si in care a functionat clubul ofiterilor din oras. La 1 decembrie 1918, aici s-a adoptat Declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania, care a fost apoi citita celor peste 100000 de reprezentanti adunati pe platoul de pe Dealul Furcilor (azi numit Campul lui Horea). In aceasta sala, restaurata si amenajata, se pastreaza drapele si cocarde purtate de participantii la marele eveniment, mobilier de epoca, volumele cu documentele Unirii. Deasupra am postat 2 fotografii cu interiorul şi exteriorul Sălii Unirii din Alba Iulia.
Alba este un judeţ al României situat în Transilvania. Reședința lui este municipiul Alba Iulia cu 72405 locuitori. Județul are o suprafață de 6242 km² și o populație de 382747 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureş la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad şi Bihor la nord-est. În poza de sus sunt reprezentate stema comunistă şi stema actuală precum şi harta judeţului Alba.
Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.
Mai sus admiri steagul şi carnetul de membru UTC.
70 de ani de la Făurirea Statului naţional unitar român
1918 - 1988
Expoziţia filatelică republicană
Bistriţa * 1 - 10 decembrie 1988
Această medalie este confecţionată din cupru
şi are diametrul de 60 mm.
Bistrița, mai demult Bistrițiu, Bistriță, Târgul Roșu (în dialectul sasesc Nîsner-Bistritz, Nîzn, Bästerts, Bîsterts, în germană Bistritz, Nösen, în maghiară Beszterce) este reședința judeşului Bistriţa Năsăud, Transilvania, România și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de 86109 locuitori în anul 2002.
Carol I - Regele României, Elisabeta - Regina
Inaugurarea podului de peste Dunăre
în 1895, al treizecelea an al domniei
(Podul a fost construit între anii 1890 - 1895.)
Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.
Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta sau Elisaveta a României, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută în data de 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania şi decedată la 18 februarie 1916 la Curtea de Argeş ) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Mai este deasemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor Carmen Sylva, şi ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.
Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny, proiectantul şi executantul podului) a fost construit între anii 1890 şi 1895 pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa. Guvernul român a iniţiat două concursuri internaţionale pentru proiectarea şi executarea podului. Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată de Gustave Eiffel a cărui firmă de antrepriză executase recent podurile metalice ale căii ferate de pe valea Prahovei. Neajungându-se însă la un acord, guvernul român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel şi a încredinţat proiectarea şi realizarea podului Direcţiei Generale a CFR. Începerea lucrărilor de execuţie a avut loc la data de 26 noiembrie 1890 în prezenţa regelui Carol I. Colectivul de proiectare şi de execuţie a fost condus de inginerul român Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală. Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur. La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independenţă, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanţi. Dorobanţii şi stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la Bucureşti, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuşi a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăţi la Lyon şi mai apoi îmbinate la faţa locului.
Dorobanţul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895).Podul a fost inaugurat la 14/ 26 septembrie 1895 în cadrul unor mari festivităţi la care a participat regele Carol I. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Un prim convoi de încercare, format din 15 locomotive grele a trecut peste pod, cu o viteză de 60 km/h, urmat de un al doilea tren rezervat oaspeţilor cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, Anghel Saligny a stat alături de şefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuţia podului, într-o şalupă sub pod, aceasta pentru a garanta rezistenţa podului.
Elisabeta - Doamna şi Carol I - Domnul românilor
Spre Serbarea naşterii Prinţesei Maria
joi 27 aug / 8 sept 1870
Această medalie este confecţionată
din bronz şi are diametrul de 24 mm.
_____________ooOoo____________
Niger - Acţiune la purtător - 100 franci 20 aprilie 1921
Macina Niger
Câteva vignete de pe acţiuni germane
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu