MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU - CAP. 2

• Hidrografia:
• Ape curgătoare:
• Râul Buzău – lungime 325 km, suprafaţa bazinului 5505 km.p., debit mediu 25,2 m.c./secundă la staţia Baniţa
• Râul Râmnic – lungime 139,5 km, suprafaţa bazinului 943 km.p., debit mediu 17,7 m.c./secundă
• Râul Călmăţui – lungime 145 km, suprfaţă bazin 820 km.p.
• Lacuri:
• Periglaciare (ca urmare a deplasărilor de teren) – Lacul Vulturilor, cunoscut şi sub numele Lacul fără fund, din masivul Siriu, suprafaţa 10000 m.p.

• Ca urmare a alunecărilor de teren – Joseni, Policiori
• De baraj natural (blocarea unui râu prin alunecare de teren) – Lacul Tâlharilor, Caşoca
• Carstosaline (ca urmare a dizolvării şi tasării zonelor cu sare) – Meledic, Odăile
• Artificiale – Siriu (lac cu baraj de arocamente pentru acumularea apei în scopul producerii de energie electrică), Luciu, Boldu, Amaru, Coşteiu, Glodeanu Sărat, etc.

• Monumente sau rezervaţii naturale:
• Vulcanii noroioşi – zona Berca, Arbănaşi, Beciu
• Alexandru Odobescu îi descrie astfel: “Dacă nu ştiţi şi n-aţi văzut, să vă spun eu că acolo şi-a aşezat necuratul cazanele cu catran şi cu smoală clocotită; pe sub pământ gâlgâie şi fierbe glodul noroios mai rece decât gheaţa, mai negru decât ceaţa, apoi pe guri căscate prin tot ocolul acelei văi fără scursoare ţâşneşte tina în sus, când de-o şchioapă, când de-o palmă, când de-un stânjen şi mai mult, la fiecare gură împrejur s-au durat muşuroi şi bale cătrănite, pe care Ucigă-l toaca le scuipă din văgăune, se scurg năclăite de-a lungul moviliţelor, se adună în nămol, se usucă de vânt, se crapă de soare şi se aştern tot fundul văii ca o humă sură şi jilavă, pe care nu se prinde, Doamne fereşte, nici troscot nici ciulin”.

• Crângul Buzăului, branişte domnească de pe timpul lui Radu de la Afumaţi, în suprafaţă de 180 de hectare

• Martorul de eroziune Grunj, de la confluienţa râului Slănic cu pârâul Jgheab

• Pădurea Frasinu, în suprafaţă de 158 de hectare, unde predomină frasinul pufos şi o specie de Serratula
• Pădurea Viforâta, în suprafaţă de 192,9 hectare, unde predomină bradul şi fagul de toate vârstele, multe specii de muşchi şi o specie mică de orhidee – Goodyera Repens
• Blocurile de calcar mezozoic, în număr de 40
• Sarea lui Buzău, monument al naturii, bloc masiv de calcare jurasice, pe stânga văii Buzâului, între Pârscov şi Bădila
• Focul viu de la Lopătari, în fapt o scăpare mică de gaze din sol, care se face vizibilă pe timp de noapte, arzând
• Sărăturile de la Costeşti – 1 hectar
• Pădurea Spătaru – 250 hectare
• Rezervaţia de cerbi lopătari de la Buda - Deduleşti
• Pădurea Văleanca de la Pogoanele
• Pădurea de stejar brumăriu de la Brădeanu – 22 de hectare
• Colţii Babei din masivul Siriu, cu aspect alpin şi unde vieţuiesc capre negre
• Rezervaţia de mufloni şi iepuri de vizuină de la Putreda – Râmnicu-Sărat

(Urmarea în cap.3)