Epaminonda's Blog.....: LUMEA BANCNOTELOR LUMII

***

DIN ÎNȚELEPCIUNEA

POPOARELOR LUMII

Proverb persan;

“Minciuna e ca și o rană, lasă cicatrici în urma ei. Pe mincinos nu-l mai crezi chiar și când spune adevărul.”

Proverb arab;

“Câinele care umblă pe la mai multe uși rămâne flămând.”

Proverb persan;

“Un măgar care își poartă sarcina este mai prețuit decât un leu care sfâșie oameni.”

__________xxx__________

O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA JETOANE ROMÂNEȘTI

Placheta Revista "Pentru patrie"

Ministerul de Interne - 45 * 1949 - 1994

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Primul număr al revistei „Pentru Patrie“ a apărut în anul 1949. În perioada 1951-1952, revista apare bilunar (nr. 15-62). Îşi suspendă apariţia la numărul 104 iar după şase luni (iulie 1956-ianuarie 1957), publicaţia îşi reia apariţia. Explicaţiile legate de încetarea şi reluarea publicării diferă. Una dintre ele ar fi că acest lucru s-a făcut sub „avalanşa de scrisori şi telefoane“, o alta îl are în centrul istorisirii pe ministrul de interne de la acea vreme care se pare că era un cititor împătimit al revistei. Din 1957 până în prezent, publicaţia a avut apariţii lunare. A fost distribuită gratuit în cadrul unităţilor, până în 1972, când a ieşit pe piaţă, devenind (într-un peisaj mediatic politizat) una dintre cele mai căutate publicaţii care, la un moment dat, a vândut şi oficiosul PCR, un abonament la revista „Pentru Patrie“ fiind condiţionat de un altul, la „Scânteia“.

În primul deceniu de apariţie (1949-1959), revista este martor al întemeierii unor noi structuri şi formaţiuni precum Spitalul ministerului de la Foişor, Clubul Dinamo, Ansamblul „Ciocârlia“, Casa de Cultură, Biblioteca, Studioul de film, ªcoala de poliţie, a căror activitate o va promova şi populariza permanent. Tot în aceeaşi perioadă, publicaţia va dedica rubrici sau pagini întregi ştiinţei popularizate, noilor apariţii editoriale, poştei redacţiei, întâlnirilor cu cititorii. Activitatea militarilor era un subiect constant în paginile revistei. Chiar dacă termeni ca „ploton de grăniceri, massa de oameni, match de fotbal“ aduc astăzi zâmbetul pe buze, să nu uităm că revista „Pentru Patrie“ era destinată eforturilor de culturalizare instituţională şi mulţi dintre termenii inventariaţi aici urmau să intre în conştiinţa „publicului-ţintă“. Tot acum, cititorii sunt familiarizaţi şi cu rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite, află amănunte despre aselenizare de la un membru în comisia de Astronautică a Academiei R.P.R., despre istoria rachetei, despre generatoare şi amplificatoare de radiaţii, află ce este napalmul, li se prezintă povestea extinctorului, desluşesc tainele vântului solar sau începuturile teatrului românesc. Filiala de vânătoare „Dinamo“ Bucureşti oferă informaţii despre „Ce putem vâna şi pescui?“

În anii ‘60, propaganda - în genere - îşi pierde din stridenţă iar printre schimbările de optică se numără acum şi aplecarea către tematica legată de redescoperirea valenţelor patriotismului. În acest context, revista „Pentru Patrie“ încerca, la rândul ei, să rostească adevăruri făcând apel la simboluri istorice, la nume ilustre de autori români, la chipuri de eroi din trecutul de luptă al poporului român, reuşind să ofere şi pagini coerent structurate. Apar articole dedicate bătăliei de la Călugăreni, Unirii Principatelor, lui Nicolae Bălcescu, căpitanului Zăgănescu. În mai 1964, poetului Mihail Eminescu i se consacră o pagină semnată de Victor Eftimiu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Maria Teresa Leon, Rafael Alberti ş.a. Acelaşi lucru, pentru Ion Creangă şi Casa cu amintiri şi poveşti. Stelian Sârbu stă de vorbă cu scriitorul Marin Preda. La rubrica Ce să citim? sunt prezentate volumul „Dacii“ al lui Hadrian Daicoviciu, romanul „Facerea lumii“ al scriitorului Eugen Barbu, iar la cea dedicată Frumuseţilor patriei - reportajele sunt realizate la Cheile Bicazului şi Lacul Roşu. Tot acum, scriitorul Marin Preda publică proza scurtă intitulată „Soldatul cel mititel“, ilustrată de Tia Peltz, pictorului Al. Ciucurencu i se consacră un articol, iar cititorii sunt puşi în temă cu medaliile de aur obţinute în 1964 de România la Târgul Internaţional de la Leipzig, pentru utilaj petrolier, la Concursul internaţional de vinuri de la Montpellier, la Concursurile internaţionale de flori de la Paris, Triest, Erfurt şi la Primul Festival Internaţional de artă folclorică de la Cairo. Pe coperta unu a revistei apare în 1965 echipa de dansuri a Ansamblului „Ciocârlia

În decembrie 1989, revista sărbătorea apariţia numărului 500 (decembrie 1989-ianuarie 1990). Publicaţia şi-a schimbat denumirea în „Patria Liberă“, sub impulsul evenimentelor, dar din februarie 1990, a revenit la denumirea iniţială. Deasupra am expus coperta unor numere din revista Pentru patrie, de-a lungul vremii.

Restaurant Enache

Restaurant Enache - 100 lei

Pepiniera Valea Mare - M.Lehrer - Pitești - 1 leu

Pivnița C.Dobriceanu - Calea Victoriei - București

Puiești - Cioplea - 140

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII