Epaminonda's Blog.....: EMINESCU ÎN MEDALISTICĂ ȘI NUMISMATICĂ

Societatea Numismatică Română (SNR), prin două dintre cele mai puternici secțiuni județene ale sale - Iași și Brașov, a întâmpinat cum nu se poate mai bine ANUL 2014.

Încă din anul 2013 Secția numismatică Iași a SNR a emis Placheta "În memoria celor doi mari români - 2014". Aversul plachetei prezintă chipurile marelui domnitor al Moldovei - Ștefan cel Mare și Sfânt și al poetului național al românilor - Mihai Eminescu precum și înscrisurile; pe mijloc - ÎN MEMORIA CELOR DOI ROMÂNI - 2014, în stânga - 510 ANI - ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT - 1504; în dreapta - 125 ANI - MIHAI EMINESCU - 1889 și jos SECȚIA NUMISMATICĂ IAȘI - ANTĂLUȚĂ VICTOR (gravorul plachetei). Reversul plachetei prezintă Mănăstirea Putna precum și înscrisul "MĂNĂSTIREA PUTNA - IERUSALIMUL ROMÂNESC" - MIHAI EMINESCU.

Al XXX-lea Simpozion Naţional de Numismatică "Eminescu şi Braşovul", cu participare internaţională, s-a desfășurat la Braşov, în zilele de 20 şi 21 septembrie 2013, în organizarea Societăţii Numismatice Române împreună cu secţia Braşov a acesteia, în colaborare cu Centrul Cultural "Reduta", sub patronajul Consiliului Judeţean Brașov. Simpozionul a marcat o triplă aniversare: 145 de ani de la prezenţa, pe scena Redutei, a marelui poet naţional Mihai Eminescu, împreună cu trupa de teatru Ştefan Pascally, care, în perioada mai-iunie 1868, a dat mai multe reprezentaţii în limba română pe scena actualului Centru Cultural "Reduta", 110 ani de la înfiinţarea Societăţii Numismatice Române şi 35 de ani de la înfiinţarea Secţiei Numismatice Braşov. Placheta prezintă pe avers Centrul Cultural “Reduta” din Brașov, în partea superioară, în stânga, un medalion cu chipul marelui poet naţional Mihai Eminescu și în partea inferioară a plachetei, legenda, pe patru rânduri: AL XXX-LEA SIMPOZION NAŢIONAL DE NUMISMATICĂ “EMINESCU ŞI BRAŞOVUL” 20-21.09.2013. Pe revers, placheta are în cele patru colţuri câte un aranjament floral, cu dimensinunea de 20×20 mm şi legenda pe 17 rânduri: În anul 2013, se împlinesc 145 de ani de când trupa de teatru Ştefan Pascally a dat în perioada 16 Mai – 16 Iunie, în sala reduta din Braşov, reprezentaţii teatrale în limba română, potrivit Deciziei nr.3741 din 12 mai 1868, a judelui Braşovului - Friedrich Fabriţius. La aceste spectacole teatrale a participat şi marele poet naţional MIHAI EMINESCU în calitate de sufleur II şi copist. Au fost realizate 100 de plachete numerotate şi gravate cu iniţialele autorului plachetei Ş. S. Placheta are dimensiunile de 90 x 60 mm şi este de confecţionată din zamac, argintată şi patinată iar medalionul, de formă eliptică (40 x 27 mm) este din zamac aurit.

Deoarece aproape toate volumele de versuri eminesciene din anii de după Revoluția din Decembrie '89 nu includ și poezia manifest DOINA am decis să o prezint mai jos. Te invit, dragă vizitatorule, să cugeți la profunzimea acestor versuri;

DOINA

De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorïle!

***

EMINESCU

FIN OBSERVATOR ȘI ANALIST

POLITIC ȘI SOCIAL

Prin tot ce a scris Eminescu este contemporanul vremurilor actuale.

Deasupra am aplicat o fotografie a lui Mihai Eminescu la 1870 și dedesubt câteva luări de poziție ale gazetarului de excepție care a fost el;

Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.
Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei.
Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boierești și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țării - despre clasa politică a României.
Părerea mea individuală e că politica ce se face azi în România, și dintr-o parte și din alta, e o politică necoaptă.
Vom avea de-acum înainte dominația banului internațional, impusă de străini. Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână în mănâ cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință clădirea măreață a civilizației creștine.
Statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege
Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu fatalismul raselor nefericite, duce greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă.
Temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva, care, punând mâna pe o bucată de piatră îi dă o valoare înzecită şi însutită de cum o avea, care face din marmură statui, din in pânzătură fină, din fier maşini, din lână postavuri.
Condiţia civilizaţiei statului este civilizaţia economică. A introduce formele unei civilizaţii străine fără ca să existe corelativul ei economic este curată muncă zadarnică
De când e lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus, iar economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică este mama celei politice.
Lucrul la care aspiră toţi este de a se folosi numai de avantajele civilizaţiei străine, nu însă de a introduce în ţară condiţiile de cultură sub care asemenea rezultate să se producă de la sine.
Cine zice progres nu-l poate admite decât cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptată. A îmbătrâni în mod artificial pe un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri, nu e progres, ci devastare… Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta; o vie legătură între prezent şi viitor, nu însă o serie de sărituri fără orânduială.

____________xxx____________

CÂTEVA

CITATE EMINESCIENE

ȘI REPREZENTĂRI ALE

GRAFICIENILOR ROMÂNI,

INSPIRATE DIN POEZIA SA

Istoria lumii cugetă – deşi încet, însă sigur şi just.

Autor - Constanţa Abălaşei – Donosă

Geniul, în zdreanţă sau veşmânt aurit, tot geniu rămâne.

Azi, adesori femeia, ca şi lumea, e o şcoală.

Autor - Constanţa Abălaşei – Donosă

Conştiinţa este tocmai punctul de gravitaţie al individului.

Autor - Constanţa Abălaşei – Donosă

Cel mai mare păcat al oamenilor este frica,

spaima de a privi în faţă şi a recunoaşte adevărul.

Autor - N.Ioniță

Fiecare popor şi epoca sa stă pe umerii vremurilor trecute.

Autor - Mihai Cătrună
Patriotismul nu este numai iubirea pământului

în care te-ai născut ci, mai ales,

iubirea trecutului unui popor.

Autor - Mihai Cătrună
Lumea-i visul sufletului nostru.

Autor - Mihai Cătrună
Timpul e moarte, spațiul e luptă și mișcarea e suferință.

Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.

Arborele Eminescu
Autor - Abraham L. Zoltan
Lucrare plastică din fire de cupru modelate și lipite,
cu înălțimea de 1,7 metri
Am înțeles că un om poate avea totul

neavând nimic și nimic având totul.

Autor - Mihai Cătrună

Oamenii se împart în două categorii;

unii caută toată viața și nu găsesc,

alții găsesc și nu sunt mulțumiți.

Autor - Constanţa Abălaşei – Donosă
Nu explicațiile ce se dau faptelor,

ci faptele însuși sunt adevărul.

Autor - Mihai Cătrună

____________ooOoo____________

MIHAI EMINESCU ÎN

MEDALISTICĂ ȘI NUMISMATICĂ

Aceasta este prima medalie închinată lui Eminescu,

bătută chiar în anul morţii sale.

Pe medalie s-a scris MICHAIL EMINESCU și anii 1849 - 1889.

Anul naşterii este cel trecut în registrul Junimii,

renumita societate literară a vremii.

Piesele expuse mai jos sunt realizate de către gravorii profesioniști ai Monetăriei Statului și Societății Numismatice Române, iubitori de Eminescu, reuniți în Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne Mihai Eminescu a Societății Numismatice Române (G.C.M.I. - M.E. a S.N.R.). Începând cu anul 2000 această grupare organizează de două ori pe an, pe 15 ianuarie și 15 iunie, în Palatul Parlamentului din București, sala Constantin Brâncuși, Salonul Mihai Eminescu. Prin această acțiune se dorește sa se promoveze in randul tinerilor si, nu numai al lor, personalitatea poetului național și a numismaticii eminesciene, în general. Deasupra admiri logo-ul Grupării Colectionarilor de Medalii și Insigne “Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române.