Epaminonda's Blog.....: ALBARRACIN

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea spaniolă ALABARRACIN,

provincia TERUEL, comunitatea autonomă ARAGON.

Catedrala

Piața centrală

Hotelul Albarracin

Casa Julianeta

Arhitectură locală

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

VEȘNICIA

de Mihai Sălcuțan - Buzău

Timpul nostru de simțire

Se măsoară, an de an,

Dar rămâne-n nemurire

Timpul eminescian.

FESTIVALURI DE UMOR ȘI EPIGRAMĂ

de N. Căruceru – Piatra Neamț

Indiferent de mersul vremii,

“Cât e Buzăul de… Buzău”

Împarte numeroase premii

Cui spune decidentul său.

________________xxx________________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL BOTOȘANI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Ion Creangă 1837 - 1889

Biblioteca județeană "Mihai Eminescu" Botoșani * 1837 - 1 martie 2010

Ion Creangă (născut 1 martie 1837 la Humuleşti şi decedat la 31 decembrie 1889 în Iaşi) a fost un important scriitor roman. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiograficie Amintiri din copilarie. A fost bun prieten cu poetul naţional al neamului românesc – Mihai Eminescu. Trupul lui Creangă odihneşte în cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Insignă - 150 de ani de la nașterea lui Barbu Ștefănescu Delavrancea

Biblioteca județeană "Mihai Eminescu" Botoșani * 1858 -11.04.- 2008

Barbu Ștefănescu Delavrancea (născut la data de 11 aprilie 1858 în București și decedat la data de 29 aprilie 1918 în Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei române ți primar la Capitalei.

Insignă - 90 de ani de la moartea lui Barbu Ștefănescu Delavrancea

Biblioteca județeană "Mihai Eminescu" Botoșani * 1918 -29.04.- 2008

Barbu Ștefănescu Delavrancea este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea și al arhitectei Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Creația sa literară constă în: nuvele și povestiri (Sultănica, Apă și foc, Domnul Vucea, Hagi Tudose, Răzmerița, Trubadurul, etc.), basme (Neghiniță, Norocul dracului, Palatul de cleștar, etc.), dramaturgie (Apus de soare, Viforul, Luceafărul, etc) și proză poetică (Nu e giaba cafea, Sentino, etc.).

Progresul cultural al Botoşaniului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, impunea înfiinţarea, alături de celelalte lăcaşuri de cultură (liceu, teatru, societăţi culturale) şi a unei biblioteci publice. Acest lucru s-a infăptuit din iniţiativa lui Th. Boian, unul dintre primarii cei mai inimoşi şi luminaţi pe care i-a avut oraşul Botoşani în secolul trecut, prin Hotărârea Consiliului Municipal ce poartă data de 18 martie 1882. În mod oficial, ea a fost inaugurată la 14 noiembrie 1882, în localul Şcolii nr. 1 de baieţi "Marchian". Primul său bibliotecar a fost V. Nadejde, învăţător, viitor membru fondator al Ateneului botoşănean. Pe actele de corespondenţa ale bibliotecii este imprimată o ştampilă, special confecţionată, cu înscrisul "Romania Biblioteca din Botoşani 1882". În 1885, biblioteca publica se contopeste cu cea a Liceului Laurian. Chiar daca, în documentele de arhivă, exista puţine date concrete despre evoluţia lecturii publice în perioada 1886-1904, biblioteca publica este mereu prezentă în viaţa spirituală a comunităţii. In 1917 când biblioteca liceului a ars, va arde şi biblioteca publică cu toată zestrea ei. După război începe refacerea fondului de carte şi în 1920 ea are: 970 volume consultate şi 1720 cititori. In 1931 creşte numărul de volume ale bibliotecii (mai ales prin donaţii), în felul acesta, ea putând să desfăşoare o activitate mai bună: 2368 cititori, 1973 volume consultate. Din anul 1934 găsim în documente denumirea de bibliotecă comunală, funcţionând în localul Primăverii din strada Armeană nr. 11. Multe personalităţi îşi donează acum parte din bibliotecile personale, acestei biblioteci (savantul Gr. Antipa înzestrând-o cu 2000 volume). În 1943 Biblioteca comunală îşi schimbă sediul în casele Tălmaciu, strada Calea Naţională nr. 275. Ea a fost printre primele instituţii culturale din oraş refăcute imediat după eliberare. Ziarul "Clopotul" din 1.02.1945, consemnează: "Nu este o întâmplare că în acest oraş există cea mai mare bibliotecă din nordul Moldovei, conţinând un număr însemnat de cărţi rare şi deosebit de valoroase. După bombardamentul hitlerist, tinerii botoşăneni au adunat din case părăsite, de sub ruine, de pe uliţe, de pretutindeni, cărţi răvăşite", din care, unele se regăsesc în patrimoniul bibliotecii de azi. În mai 1948, conform unui proces verbal de predare-primire a mobilierului şi a unui număr de 15.478 volume, putem vorbi de existenţa unui fond inventariat, o parte din acesta păstrându-se în colecţiile actuale. În 1951, biblioteca publică din Botoşani, ce purta denumirea de "Biblioteca comunală" devine bibliotecă regională, iar în 1952, conform noii împărţiri administrativ-teritoriale, se transformă în bibliotecă raională.În anul 1968, categoria este de bibliotecă municipală, iar din 1974 şi în prezent, bibliotecă judeţeană. Prin decret prezidenţial în noiembrie 1982, la împlinirea a 100 de ani de existenţă bibliotecii i se acordă titlul de Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu". Cu o creştere medie anuală de 18000 volume, patrimoniul actual este constituit din aproximativ 500000 unităţi bibliotecare (cărţi, periodice, discuri, diafilme, diapozitive, hărţi, standarde, material audio-video etc.), iar numărul utilizatorilor activi a depăşit cifra de 150000. Aceasta dovedeşte că Botoşaniul îşi păstrează tradiţia de oraş cultural. Dorinţa de studiu şi lectură în continuă dinamică, face din instituţia noastră un reper important în viaţa sa spirituală. Prin aşezarea sa geografică oraşul nostru se află destul de departe de marile centre culturale ale ţării. De aceea ne străduim permanent ca prin fondul de publicaţii şi informaţiile obţinute prin mijloace moderne să satisfacem cerinţele cele mai diverse ale utilizatorilor noştri.

Insignă - Omagiu d-lui profesor N.Iorga

din partea botoșenenilor - 1938

Nicolae Iorga (nume real - Nicu N. Iorga, născut la data de 6/18 iunie 1871 în oraşul Botoşani şi decedat la data de 27 noiembrie 1940 în localitatea Strejnic, judeţul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, rolul lui Voltaire.

Insignă - Întreprinderea de confecții "Rapsodia" Botoșani 40 de ani 1949 - 1989

Rapsodia Conf (nume initial – Întreprinderea de confecții “Rapsodia”- Botoșani) este o companie producătoare de confecții din orașul Botoșani – România, înființată în anul 1949 și deținută în prezent de către omul de afaceri Mihai Tincu. Compania produce pantaloni și sacouri pentru mari companii ale lumii precum: Massimo Dutti, Viviene Westwood, Trussardi, Polo Ralph Lauren, Cover, Zegna și Margela. Numărul de angajați este de aproximativ 800 lucrători specializați iar cifra anuală de afaceri este în jur de 100 miliarde lei vechi. Sus am postat logo-ul Întreprinderii de confecții “Rapsodia”- Botoșani.

150 de ani - Spitalul județean Botoșani 1838 - 1988 Spitalul Mavromati

Expoziția filatelică "Medicina '88" Botoșani 1 - 9.10.1988

Noul spital județean Botoșani

Spitalul judeţean "Mavromati" din Botoşani este un spital clinic de urgenţă care asigură servicii medicale calificate pacienţilor din judeţ şi proximitate. El este situat pe strada Marchian, la nr. 91. Din cercetările mele personale am aflat că numele dat acestui spital este al unui moșier din partea locului care a cedat gratuit terenul pentru construirea unității spitalicești.

Expoziția filatelică și numismatică ''Medicina '80" Botoșani

Noul spital județean Botoșani 1980

Al II-lea simpozion național de acupunctură - Botoșani 1980

Acupunctura (temă controversată a medicinei) este o practică în care sunt introduse ace în diferite locuri ale corpului uman pentru vindecare. Se spune că este dureroasă, dar în același timp vindecă de boli, previne boli, crește imunitatea și poate fi folosită în scop terapeutic. Acupunctura este bazată pe metode tradiționale, nicidecum pe știință, însă se spune că este foarte eficientă. Dar acupunctura este considerată o medicină alternativă nu medicină „de bază”, pentru că nu poate fi verificată foarte precis. Ea se bazează pe teoria meridianelor energetice. Dacă pe traiectul lor apare un excitant prin înțepare sau presură, poate să diminueze durerea, sau să producă ameliorări ale organului lezat. Practica acupuncturii datează din secolul 2 Î.Hr. din China.

Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Botoşani. La 20 februarie 2009 se estima că municipiul Botoşani ar avea o populație stabilă de 116110 locuitori. Oraşul este așezat în partea de sud-vest a județului şi este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sf. Maria ce datează din anul 1350. Amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, de-a lungul vremii, Botoşaniul a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești româneşti. Sus am postat stema actuală a oraşului şi fotografiile câtorva monumente reprezentative de cultură și arhitectură din oraș.

Primăria

Muzeul județean - Vechea prefectură

Biserica Sf.Ilie

Casa Corpului didactic

Casa de cultură

Sediul central al societății comerciale Electrocontact

Judecătoria

Colegiul național August Treboniu Laurian

Mallul

Clădirea poștei

Prefectura

Teatrul Mihai Eminescu

Calea națională cu Arcul de Triumf

Strada Mare

Botoșani este un judeţ situat în nordul regiunii Moldova din România, care face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Judeţul are suprafaţa de 4986 km.p., numără aproximativ 450000 de locuitori şi are capitala în municipiul cu acelaşi nume, Botoşani. Ca subunităţi administrative este compus din 2 municipii - Botoșani, Dorohoi, 5 oraşe - Bucecea, Darabani, Flămânzi, Săveni, Ștefănești 71 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri inconfundabile pentru cultura și arhitectura botoșeneană și alte locuri de vizitat în acest județ.