***
DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA
LUI ION MORARU - GALAŢI
PROTEST FEMININ
Deşi nu-i aprigă din fire
M-ai protestează-n faţa dramei,
Ţinând o cură de slăbire
Că-i tot un fel de ... greva foamei!
TALERELE JUSTIŢIEI
Mai sunt şi astăzi înclinate
Precum au fost şi-n alte dăţi
Pe unu-s "tipi cu greutate"
Pe altul, "inşi cu greutăţi"
_________xxXxx___________
Preţul de achiziţie de la BNR al acestei monede este 6700 RON
Revoluţia Română de la 1848, parte a revoluţiei europene din acelaşi an, a constituit un moment important al procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. Influenţată de revoluţia franceză din februarie 1848, revoluţia română a avut totuşi şi un specific local. La fel ca şi în alte zone ale Europei, principiul libertăţilor cetăţeneşti cerute de francezi a evoluat şi s-a transformat în libertăţi naţionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale s-a suprapus ideea de unitate naţională. În 1848 teritoriile româneşti erau stăpânite de puteri străine: Transilvania şi Bucovina făceau parte din Imperiul Habsburgic, Moldova se afla sub protecţie ţaristă, iar Ţara Românească se afla sub suzeranitate otomană.În Moldova, mişcarea revoluţionară a avut un caracter paşnic, ea fiind numită şi revolta poeţilor şi s-a concretizat printr-o petiţie în martie 1848 şi printr-un program în august 1848. Petiţia cuprindea 35 de puncte şi a fost redactată, de către Vasile Alecsandri. În vara anului 1848, circa 50 din fruntaşii tineretului revoluţionar moldovean în Bucovina, majoritatea la Cernăuţi; printre aceştia s-au numărat Vasile Alecsandri, A.I.Cuza, Alecu Russo şi Mihail Kogălniceanu. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, publicat de Kogălniceanu, care purta numele de Dorinţele partidei naţionale din Moldova. Dintre cererile cuprinse în acest program, cele mai importante au fost egalitatea politică şi civilă, învăţământul gratuit, împroprietărirea ţăranilor şi unirea Moldovei cu Muntenia.Revoluţia a avut un mai mare succes în Ţara Românească; revoluţionarii munteni au încercat să treacă la fapte şi au reuşit să atragă sprijinul intelectualităţii şi a unei părţi a administraţiei şi armatei. Pe data de 7 iunie este format la Craiova primul guvern provizoriu revoluţionar din care făceau parte Gheorghe Magheru, Costache Comanescu şi N. Bălcescu iar pe data de 9 iunie este citită Proclamaţia de la Islaz, care devine text cu rol constituţional pe data de 11 iunie, fiind semnată de domnitorul Gheorghe Bibescu. Pe data de 14 iunie, guvernul de la Craiova adoptă tricolorul ca drapel naţional şi pe data de 16 iunie se formează la Bucureşti un nou guvern provizoriu, din care făceau parte Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, N. Bălcescu, C. A. Rosetti, şi Ion C. Bratianu. Pe data de 19 iulie, Moldova este invadată de ruşi, iar Ţara Românească de turci; guvernul revoluţionar îl asigură pe Soliman Paşa, comandantul turcilor, de relaţiile cordiale ale guvernului revoluţionar faţă de turci; Soliman cere dizolvarea guvernului care devine locotenenţă domnească având în frunte pe Ion Heliade Rădulescu, Cristian Tell şi Nicolae Golescu. Locotenenţa este recunoscută ca fiind guvern legal de către Soliman, ceea ce duce la recunoaştere din partea tuturor guvernelor europene, cu excepţia celui rusesc; ruşii susţin că Soliman a fost mituit şi cer înlocuirea sa cu Fuad Paşa, cunoscut ca un om al măsurilor dure; trupele otomane au pătruns până la urmă în ţară, iar revoluţia a fost înfrântă.În Transilvania, revoluţia română a avut un caracter naţional; o parte din români au aderat la revoluţia burgheză maghiară; astfel, românii au ajuns să fie reprezentaţi în Dietele de la Cluj şi Debreţin. Revoluţionari maghiari aveau la dispoziţie o armată bine organizată şi au încercat să îşi impună controlul asupra Transilvaniei, proclamând la un moment dat unirea acesteia cu Ungaria. Liderii românilor nu au împărtăşit ideea creării unui stat naţional maghiar şi au convocat o adunare proprie în care să discute problemele care îi preocupau. Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, la care au participat şi revoluţionari munteni şi moldoveni. În Munţii Apuseni s-a format o armată de voluntari români condusă de Avram Iancu. După înfrângerea armatei maghiare de către ruşi, Ungaria şi Transilvania au fost predate austriecilor, potrivit prevederilor Sfintei Alianţe.
România - Certificat Provizoriu cu cupoane - 100 lei 1945
Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa
Emisiunea a VIII-a
Două vignete de pe bancotele statelor americane
de dinainte de proclamarea independenţei SUA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu