In trecut a existat o atitudine ostila fata de toate stiintele si in special fata de matematica. Imparatul bizantin Justinian a inclus in codul sau de legi din anul 529 un capitol intitulat Despre raufacatori, matematicieni si altii de acest fel , in care un paregraf graia astfel: " Arta matematicii - cea mai demna de condamnat - este cu desavarsire interzisa". Iar legea imparatului Teodosie preciza ca " Nimeni sa nu se sfatuiasca cu vreun ghicitor sau matematician". Nu o data matematicienii erau porecliti vrajitori, pentru ca puteau scoate lucruri uimitoare din cifre sau numere. Cu riscul de a deveni si dvs vrajitori, va rog sa incercati urmatorul truc matematic:

Numărul 9

Bazându-vă pe proprietatea numerelor multiple de 9 si anume aceea că suma cifrelor ce le compun este tot 9, puteti uimi cu adevărat pe cineva "ghicindu-i" rezultatul unor operatii efectuate pornind de la un număr oarecare. Astfel, puteti cere ca după alegerea secretă a unui număr să se facă cu acesta adunări, scăderi, înmultiri oricât de multe si totusi, fără a cunoaste rezultatele partiale, să indicati în cele din urmă rezultatul final. Totul constă în a cere ca ultima operatie să fie o înmultire cu 9, sau - pentru a masca eventual acest lucru - o înmultire cu 3 si încă una tot cu 3. Dar să exemplificăm: Să presupunem că cineva si-a ales un număr. Spuneti-i să-l adune la oricare număr doreste, apoi să scadă din suma rezultată cât pofteste. Pentru a-l deruta si mai mult, nu-i rău să repete unele operatii. La sfârsit cereti-i să înmultească totul cu 9 (sau cu 3 si iarăsi 3), iar după aceea să adune toate cifrele rezultatului final; în cazul când suma obtinută astfel este si ea formată din mai multe cifre, rugati-l să le adune si pe acestea, până ce va ajunge la o singură cifră. Aceasta va fi întotdeauna 9. Să zicem că a fost ales, de exemplu, numărul 8. Adună, bunăoară 13; suma va fi deci 21. Din ea dacă se scade de pildă 7, rămâne 14. In cazul când efectuează după asta o împărtire, de exemplu la 2, va gasi 7. Dacă după aceea înmulteste, de exemplu cu 101, va obtine 707. Presupunând că în final mai adună la suma obtinută încă 44, va ajunge la numărul 751. Acum intervenim noi cerându-i să înmultească cu 3, operatie din care rezultă 2 253. Apoi, îl rugăm să înmultească din nou cu 3, operatie din care rezultă 6 759. Punându-l să adune cifrele componente ale rezultatului final, în acest caz 6 + 7 + 5 + 9, se obtine 27, ale cărui cifre adunate dau ... 9.

_________________xxXxx_________________

O PLACHETĂ ȘI

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL BRĂILA

Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Plachetă - Gheorghe Nanu

pictor și gravor * 1907 - 1968

Gheorghe Naum s-a născut la data de 17 aprilie 1907 în Brăila și a decedat în anul 1968. A fost un cunoscut pictor și gravor român. Începe şcoala la Brăila , o continuă în oraşul Galaţi , apoi îşi termină studiile la Bucureşti, la Academia de Arte Frumoase. Aici i-a avut ca profesori pe Frediric Storck (gravură şi pictură), Constantin Artachino (desen) şi Camil Ressu (pictură). Aşezată în timp activitatea acestui mare artist, se desfăşoară pe o durată de 4 decenii . Primele sale apariţii în public , le-a făcut în anul 1924 într-o expoziţie colectivă la Brăila şi Galaţi , iar în anul 1928 are prima sa expoziție personală şi participă în acelaşi an la Salonul Oficial de Pictură şi Grafică la Bucureşti.

F.C.Brăila - insigne fotbal - set 2 buc

CF Brăila este un club de fotbal din Brăila, România, care a activat 7 sezoane în Liga I, în prezent activând în Liga II. Acest club este mai cunoscut sub denumirea de Dacia Unirea Brăila, nume ce l-a purtat până în vara anului 2006. Cea mai mare performanță a clubului este obținută în anul 1993, când ajunge semifinalist în Cupa Balcanică. Acest club s-a mai numit; CSM Brăila, Progresul Brăila, Laminorul Brăila, Constructorul Brăila, FC Brăila, CF Brăila, FCM Progresul Brăila și Dacia Unirea Brăila. Dacia Brăila a luat ființă în 1922 aproximativ în același timp cu o altă echipă, Unirea. Pană în 1928 când se realizează fuziunea între cele doua colective și apare Dacia Unirea Brăila fiecare a participat separat, în campionatul regional. Sus am postat unul dintre logourile clubului de fotbal brăilean.

Județul Brăila - insignă

Insigne județul Brăila - set 2 buc.

Tradiție și continuitate - Brăila - Regio

AJVPS - Brăila

(Cheia orașului Brăila)

Brăila - Jubileu - 625 BR

Brăila este un municipiu în sud-estul României și reședința județului cu același nume. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populatia orașului era, în anul 2009, de 211884 de locuitori, fiind al 10-lea oraș din țară după numărul de locuitori. Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Sus am postat stemele 1865 - 1918, interbelică, comunistă și actuală ale municipiului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri inconfundabile ale Brăilei.

Primăria

Str.Mihai Eminescu

Fântâna cinetică

Faleza

Castelul de apă din Grădina publică

Magazinul universal "Dunărea"

Gara fluvială

Ceasul din centru

Brăila este un județ din provincia Muntenia, partea de est a României, care își are reședința în orașul cu același nume. Județul se întinde pe o suprafață de 4766 km.p. și numără aproximativ 373000 de locuitori. Ca subunități administrative județul se compune dintr-un municipiu - Brăila, 3 orașe - Însurăței, Ianca, Făurei și 40 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului, iar dedesubt pozele câtorva obiective arhitectonice ale județului.