Epaminonda's Blog.....: LUMEA BANCNOTELOR LUMII

ST. KITTS

ST. LUCIA

***

DE LA LUME ADUNATE,

ÎNAPOI LA LUME DATE

Făgăduiala dată e datorie curată.
La aşa cap aşa căciulă.
După bătălie mulţi viteji s-arată.
Cui pe cui se scoate.
Ban la ban trage.

___________xxXxx___________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

12 ianuarie 1978

Municipiul Turnu Severin - 1850 de ani

Această medalie este confecţionată din

bronz, are diametrul de 50 de mm

şi grosimea de 4 mm.

Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin a fost construit in numai trei ani de zile (103-105), dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc, cel care a proiectat si Columna lui Traian de la Roma. A fost cel mai mare pod construit in antichitate, ingenios ca tehnica si ca forma. Si astazi ruinele sale starnesc admiratia oamenilor. Numai pentru construirea pilelor au fost folosite blocuri masive de piatra si stejarii de pe 200 ha de padure. Podul era lung de 1135 m, inalt de 18,60 m si lat de 14,55 m. Peste podul de la Drobeta latinitatea a trecut la nordul Dunarii in toata splendoarea si complexitatea ei. Langa cetate si pod s-a ridicat orasul roman Drobeta ce si-a luat numele de la vechea asezare dacica DRUBETA. La mijiocul secolului al III-lea orasul ocupa o suprafata de 60 ha si avea o populatie de aproximativ 40.000 locuitori. A fost primul oras din Dacia care in timpul imparatului Hadrian a primit titlul de municipium, pentru ca in timpul lui Septimius Severus sa devina colonia. Pe un altar onorific de la mijiocul secolului al III-lea numele orasului este insotit de apelativul ,,Splendidissima colonia Drobeta". Viata orasului a putut fi urmarita pana la sfarsitui secolului al VI-lea, cand acesta a cazut prada popoarelor migratoare, ca multe alte orase din imperiu. Sus poţi vedea piciorul podului de pe malul românesc al Dunării şi o machetă a podului.

Amenajarea Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre cu o puterea instalată totală de 2235 de MW, aproape cât trei reactoare ale centralei de la Cernavodă, aceasta capacitate fiind operată în mod de egal de partea română şi de partea sârbă. Numai această hidrocentrală mamut reprezintă aproape un sfert din puterea instalată totală a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Timp de patru ani de zile, în perioada 1956-1960 a fost realizat studiul tehnico-economic pentru această investiţie uriaşă. În septembrie 1964 au început lucrările iar pe 16 mai 1972 hidrocentrala a fost pusă în funcţiune. Centrala Porțile de Fier I este amplasată la 15 km amonte de orașul Drobeta Turnu Severin. Navigația pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri şi în ambele sensuri. Sistemul Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa, lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluența cu râul Tisa, în ţara vecină, Ungaria. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitațile Baziaş şi Orşova.

Filiala A.F.R. - Mehedinţi

4 - 11 august 1985

Sistemul hidroameliorativ şi de navigaţie

"Porţile de Fier I"

Expoziţia filatelică tematică

"Danubius '85" - România

Cargoul "Teiuş" construit la Drobeta Turnu Severin

Această medalie este confecţionată din

bronz, are diametrul de 50 de mm

şi grosimea de 4 mm.

Cargoul "Teiuş" a fost o navă maritimă a marinei comerciale române. A fost una dintre cele 300 nave care au alcătuit flota comercială română. A fost construită în anul 1978, în şantierul naval Drobeta Turnu Severin. Avea un deplasament de 2400 tone dw, lungimea de 88,75 metri, lăţimea de 12,8 metri şi pescajul de 6,7 metri şi dezvolta o viteză de 12,7 noduri. Din aceeaşi clasă au mai făcut parte alte 10 nave. Toate purtau numele unor localităţi din România şi au fost construite pe şantierul naval de la Drobeta-Turnu Severin. Deasupra am postat stemele comunistă şi actuală ale municipiului Drobeta Turnu Severin.

Santierul naval din Turnu Severin a fost infintat in anul 1852, de catre compania austriaca de transport naval D.D.S.G. si a functionat la inceput doar ca santier de reparatii navale. Dupa 1893, propritatea şantierului a fost preluata de catre statul roman si a operat sub numele de “Santierul Naval SEVERNAV”. De la reparatia navelor fluviale, şantierul s-a specializat in constructia de nave fluviale noi, nepropulsate si propulsate, redistribuindu-si organizarea pe activitati distincte. In 1958, a fuzionat cu Santierul Naval Dinamica, o antrepriza privata - nationalizata in 1948, creindu-se astfel doua sectoare, specializate in urmatoarele activitati:

- Sectorul 1 - unde se afla si managementul, este organizat pentru constructia de nave noi maritime si fluviale de pina la 10.000 tdw.

- Sectorul 2 - specializat in reparatii de nave si constructii navale de mici dimensiuni; barci de agrement, barci de salvare si de serviciu.

In perioada 1965 - 1966, au fost construite si echipate majoritatea atelierelor actuale, halele moderne, fabrica de oxigen, fabrica de acetilena, cala de armare si lansare mecanizata, cheul de armare, cu sau fara bazin, cheul de testare, laboratoarele si halele de trasaj. Deasupra am postat logo-ul SEVERNAV - Drobeta Turnu Severin.

Asociaţia artiştilor fotografi

Al 7 - lea salon de artă fotografică al

Republicii Socialiste România

Bucureşti '69

Această medalie este confecţionată din

bronz, are diametrul de 50 de mm

şi grosimea de 4 mm.

Asociația Artiștilor Fotografi din România (AAF) a fost o organizație națională culturală având ca scop principal promovarea artei fotografice românești. AAF, cu sediul central în Bucureşti (parterul imobilului Informaţia Bucureştiului din strada Brezoianu), era afiliată la FIAP (Federația Internațională a Artiștilor Fotografi), sub patronajul UNESCO. Înființată în plină perioadă comunistă, AAF i-a reunit în structura sa pe cei mai reprezentativi artiști fotografi români ai epocii, fiind organizată teritorial în filiale, pe regiunile tradiționale ale României. Deși tributară uneori ideologiei comuniste, AAF a reușit să impună saloanelor internaționale de artă fotografică organizate periodic în Sala Dales din Bucureşti, o anume ținută de autentică valoare și înaltă performanță artistică. Pe simezele Galeriilor AAF din strada Brezoianu-București au expus artiști fotografi români și străini de mare notorietate. Criticată după revoluția din decembrie 1989 tocmai de către membrii săi cei mai marcanți pentru concesiile pe care conducătorii organizației le-au făcut propagandei de partid și mai cu seamă în cadrul Festivalului Naţional Cântarea României, Asociația Artiștilor Fotografi din România s-a diluat până la pragul pierderii identității. Din decembrie 2007 AAFR și-a reluat activitatea sub o nouă conducere, sediul fiind mutat la Oradea.

Daciada - Ceferiada

(Medalie sportivă)

Născută în urma unei "indicaţii" venite direct de la cabinetul 1, Daciada a fost gândită drept o mişcare sportivă de amploare, organizată din doi în doi ani, având finale pe întreaga ţară la toate disciplinele sportive. A apărut la ideea lui Nicolae Ceauşescu şi a fost botezată astfel parcă special pentru a satisface nevoia conducătorului ţării de a sublinia încă o dată originea daco-romană a naţiunii. Practic, obiectul Daciadei îl constituia sportul de masă. Sub imensa "pălărie" a acestei competiţii se reuneau toate disciplinele sportive, practicate teoretic numai de amatori. Dar amatori erau toţi, deoarece, indiferent că era vorba de fotbal, handbal, oină, popice sau aero-modelism, toţi sportivii trebuiau în mod obligatoriu să fie încadraţi în câmpul muncii, în timp ce activitatea de performanţă ar fi apărut doar în urma pregătirii din timpul liber. O aberaţie, desigur, mai ales că toţi sportivii care au avut rezultate internaţionale înainte de decembrie ’89 au fost cât se poate de profesionişti. Însă, pentru că ideologia comunistă nu permitea oficial deviaţionisme de tipul sportivului profesionist, toţi performerii şi-au mascat adevărata activitate sub forma unor încadrări în serviciu în funcţie de cluburile la care activau. La Steaua erau trecuţi în Armată, la Dinamo, în Ministerul de Interne ş.a.m.d. Sus am postat logo-ul competiţiei sportive naţionale "Daciada". Ceferiada era tot o acţiune sportivă de masă în cadrul competiţiei sportive naţionale Daciada.

_______________ooOoo_______________