1. Mai
jos admiri o veche carte poștală din satul
mureșean Abuș, comuna Mica. ABUȘ (în maghiară: Abosfalva, în germană: Abtsdorf ) este un sat în
comuna Mica din județul Mureș, Transilvania, România.
Localitatea este situată la
o depărtare de 9 kilometri de municipiul Târnăveni, pe
drumul județean DJ 142 Târnăveni – Bălăușeri și pe linia de cale ferată nr 307
Blaj – Târnăveni – Praid. La recensământul din anul 1992 populația
satului era de 358 locuitori, din care 193 maghiari, 138 români și 27 romi.
Date mai vechi despre populația localitații arată că în anul 1910 satul
Abuș avea 460 locuitori din care 236 maghiari, 207 români ș.a. Localitatea este
atestată documentar pentru prima dată în anul 1361 sub numele Obusfalva.
Principalele atracții turistice ale localității sunt: Castelul
Gyulafiak,
azi ruinat (mai există numai turnurile), Castelul Apor (modificat)
și Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial.
Monumentul este de tip obelisc și se află amplasat în centrul satului Abuș,
fiind ridicat în anul 1946. Obeliscul, de formă paralelipipedică, este realizat
din piatră, în timp ce împrejmuirea este asigurată cu stâlpi de beton uniți cu
lanțuri. Pe fațada monumentului este fixată o placă metalică pe care sunt
inscripționate numele eroilor.
***
Mica, în
limba maghiară - Mikefalva, în limba
germană –Nickelsdorf, este
o comună din județul Mureș, care include și satele: Abuș,
Căpâlna de Sus, Ceuaș, Deaj, Hărănglab și Șomoștelnic. La recensământul din anul 2011 comuna număra 4539
locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 4701
locuitori), dintre care: români –
17,33%, maghiari – 52,39%, romi – 26,37% și restul – necunoscută sau altă
etnie. Componența confesională a comunei mureșene Mica astăzi se prezintă
aproximativ astfel: ortodocși – 25,93%, romano catolici –
3,59%, reformați – 45,89%, penticostali – 10,04%, unitarieni – 9,18% și restul
– nedeclarată sau altă religie. Nominalizez mai jos atracțiile turistice ale
comunei Mica: Biserica de lemn din Abuș, Castelul Apor
din Abuș, Biserica unitariană din Deaj și Conacul Hilibi Gal din Mica – datat
secolul al XVIII-lea.
2. Mai jos admiri două vechi cărți
poștale reprezentând aspecte din localitatea Albești, județul Mureș. ALBEȘTI,
în limba maghiară -Fehéregyháza, în
limba germană –Weisskirch este o comună din județul Mureș care
mai include și satele: Bârlibășoaia, Boiu, Jacu, Șapartoc, Țopa, Valea Albeștiului,
Valea Dăii și Valea Șapartocului.
La recensământul din anul 2011 comuna număra
5345 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002),
dintre care: români – 61,85%, maghiari – 20,14%, romi – 13,17% și restul –
necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Albești astăzi se
prezintă aprpximativ astfel: ortodocși – 71,84%, reformați – 15,54%, romano
catolici – 3,79%, unitarieni – 1,98%, adventiști de ziua a șaptea – 1,4% și
restul – nedeclarată sau altă religie.
În centrul comunei Albești, se află
monumentul ridicat în memoria poetului și revoluționarului maghiar Petofi
Șandor. Monumentul a fost sculptat
de artistul Hunyadi Laszlo in anul 1897 și reprezintă un obelisc cu un vultur
purtand in cioc o sabie. În localitate mai există un muzeu si o statuie in
marime naturala a aceluiași om de cultură și revoluționar maghiar. În satul
Boiu se pot admira și azi ruinele Castelului Bethlen Farcaș, construit în anul
1917.
3. Mai jos admiri o veche carte poștală dar și poze
recente reprezentând aspecte din comuna Apold, județul Mureș. APOLD (în limba maghiară: Apold,
în limba germană: Trappold)
este o comună din județul Mureș, formată din satele Apold
(reședința), Daia, Șaeș și Vulcan.
Comuna
Apold este cea mai sudică dintre localitățile judeţului Mureş și este situată
în podișul Târnavelor. Localitatea Apold se află la o distanţă de 75 de
kilometri față de Târgu Mureș și 17 kilometri faţă de municipiul Sighişoara. La recensământul din anul 2011 populația comunei număra
2892 locuitori, dintre care; români – 70,55, romi – 21,88%, maghiari –
2,8%, germani – 1,41% și restul – necunoscută sau altă etnie. Din punct de
vedere confesional structura populației se prezintă astfel: ortodocși – 85,99%,
penticostali – 4,91%, romano catolici – 1,17%, reformați – 1,1%, luterani –
1,03% și restul necunoscută sau altă religie. Principalele atracții turistice
ale comunei sunt bisericile fortificate din satele; Apold, Daia, Șaeș și Vulcan.
4. Mai
jos admiri două vechi cărți poștale reprezentând aspecte din localitatea Archita, județul Mureș.
ARCHITA, în dialectul săsesc - Ärkeden, Ârkeden, Arkedn, în
limba germană - Arkeden, Erkeden, în
limba maghairă – Erked, este un
sat din comuna Vânători, județul Mureș. Numele de Archita este prima oară
menționat în anul 1356 sub forma Ercud.
Localitatea a fost
fondată de sași în preajma anului 1200, după strămutarea
coloniștilor secui care ocupau aceste meleaguri. Se presupune că primele
fortificații ridicate de către săteni au început din anul 1200 și ele ar
fi fost reprezentate de către o cetate de pământ situată pe locul denumit
astăzi "Dosul Cetății". De asemenea au mai fost descoperite
menționări documentare din secolele aș XIV-lea și al XV-lea.
De la înființarea
acestei comunități săsești, Archita a aparținut de Scaunul Sighișoarei
din 1324 până în 1876, ea
fiind o comună liberă în tot acest timp. O conscripție făcută la sfârșitul
secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, prezintă înscrisuri în
care se menționează existența în localitate a 125 de gospodării care însumau
circa 650 de locuitori. Conform următoarelor conscripții de la sfârșitul
secolului al XVII-lea se știe că existau 100 de proprietari și șapte păstori
români sau unguri, iar la începutul secolului al XVIII-lea se menționează
existența a primelor 10 familii de țărani de origine română.
***
Vânători, în limba
maghiară - Héjjasfalva, în limba germană –Teufelsdorf, este
o comună din județul Mureș, care mai includ eși satele: Archida, Feleag,
Mureni și Șoard. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3901 locuitori,
în creștere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români –
35,86%, maghiari – 19,12%, romi – 29,94% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei Vânători astăzi s eprezintă astfel: ortodocși
– 62,9%, romano catolici – 1,69%, reformați – 16,61%, unitarieini – 1,15% și
restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele atracții turistice ale
comunei sunt: Biserica evanghelică
fortificată din Archita, construită în secolul al XVI-lea, Biserica
ortodoxă din Feleag construită în anul 1860 și Dealul Pietriș (altitudine 839
metri). Comuna Vânători este situată pe malul stâng
al râului Târnava Mare, pe drumul naţional DN 15/E 60 Sighişoara - Braşov, în
apropiere de municipiul Sighişoara (11 kilometri). Principalele îndeletniciri
ale populaţiei se regăsesc în agricultură: cultivarea cerealelor şi creşterea
animalelor (ovinelor), respectiv agroturism. Anual, se organizează, în ultima
sâmbătă şi duminică din luna august - Zilele comunei Vânători.
5. Mai jos admiri două vechi cărți
poștale reprezentând aspecte din localitatea mureșeană Gălățeni. GĂLĂȚENI, în
limba maghiară – Szentgerice, este un sat al
comunei Păsăreni din județul Mureș.
Prima atestare documentară a localității
parvine din anul 1332 cu denumirea Sancta Gerecia. Cel mai important
obiectiv turistic al satului Gălățeni este Biserica unitariană, monument
istoric.
Biserica a fost construită, în stil gotic în secolul al
XIV-lea. Turnul său a fost ridicat între anii 1781 – 1792. Biserica are un
valoros tavan casetat (88 casete) realizat în anul 1670 de Kozma Mihály. În după-amiaza zilei de 30
mai 1980 turnul bisericii a fost distrus de o furtună extrem de
violentă, fiind ulterior refăcut.
***
Păsăreni, în limba maghiară – Backamadaras,
este o comună din județul Mureș care include și satele: Bolintineni și
Păsăreni. La recensământul din anul 2011 comuna număra 1919 locuitori, în
scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 1920 locuitori), dintre
care: români – 5,31%, maghiari – 79,98%, romi – 11,15% și restul – necunoscută
sau altă etnie. Componența confesională a comunei Păsăreni, astăzi se prezintă
aproximativ astfel: ortodocși – 6,35%, romano catolici – 5%, reformați –
61,22%, adventiști de ziua a șaptea – 5,94%, unitarieni – 15%, martori ai lui
Iehova – 1,14% și restul - nedeclarată
sau altă religie. Enumăr mai jos câteva dintre atracțiile turistice ale comunei
Păsăreni: conacul
Horvath- Petrichevich: din secolul al XVIII -lea în stil baroc; copacii
memoriali, plantaţi de către preotul Losonczi Mózes în anul 1849 şi în 1960;
muzeul sătesc, înfiinţat de Albert Buzási József din colectări locale; biserica
unitariană Gălăţeni; biserica Inima Sfântă a lui Hristos, construită în 1910 de
baronul Horváth Gábor; biserica ortodoxă,
construită în anii 1920; columna comemorativă Kiss Gergely, din faţa
Şcolii Generale Kiss Gergely din Păsăreni; izvorul comunităţii, construit în
1946; biserica reformată Păsăreni, construită în perioada 1818-1825 și parcul
central.
6. Mai jos admiri o veche carte poștală
reprezentând aspecte din localitatea mureșeană Șeuca. ȘEUCA, în limba
maghiară - Szőkefalva,
în limba germană – Dunkeldorf, este un sat al comunei Gănești din județul Mureș. Localitatea se
întinde pe valea râului Târnava Mică.
Evoluția demografica a localității din
anul 1850 se prezintă astfel:
- Anul 1850 - 654 locuitori din care 151 români, 455 maghiari și 48 romi
- Anul 1930 - 1026 locuitori din care 145 români, 846 maghiari, 1 german, 6 evrei și 27 romi
- Anul 1966- 1445 locuitori din care 392 români, 994 maghiari, 28 germani și 31 romi
***
Gănești, în limba maghiară - Vámosgálfalva,
în limba germană – Gallendorf, este o comună
din județul Mureș care mai include satele: Păucișoara, Șeuca și Sub Pădure. La
recensământul din anul 2011 comuna număra 3573 de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior (anul 2002 – 3836 de locuitori), dintre care: români –
24,01%, maghiari – 64,09%, romi – 9,62% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei Gănești, astăzi se prezintă aproximativ
astfel: ortodocși - 25,6%, romano
catolici – 6,01%, reformați – 55,02%, penticostali – 4,89%, unitarieni – 3,05%,
martori ai lui Iehova – 1,25%, creștini după evanghelie – 1,11% și restul –
nedeclarată sau altă religie. Enumăr aici câteva dintre atracțiile turistice
ale comunei mureșene Gănești: Biserica romano catolică “Sfântul Ioan
Botezătorul” din satul Șeuca, Biserica de lemn “Sfântul Arhanghel Mihail” din
satul Sub Pădure, Castelul Rhedei-Rothenthal din satul Șeuca și Casa vinurilor
din Șeuca.
7. Mai jos admiri o veche carte
poștală reprezentând aspecte din localitatea mureșeană Viforoasa. VIFOROASA, în
limba maghiară - Havadtő, este un sat din comuna
Fântânele, județul Mureș.
Satul are în jur de 850 locuitori și este atestat
documentar pentru prima dată în anul 1501. Atracțiile turistice ale satului
sunt Muzeul etnografic și Biserica reformată – monument istorIc. Această
biserică a fost construită în
anul 1826, informație scrisă pe partea de nord a turnului și are un turn cu 2
clopote, înalt de 32 de metri. Pe
clopotul mic, care cântărește 80 kg, scrie: „ A fost turnată în gloria lui Dumnezeu în 1834
de Lotz Fried...., iar pe clopotul mare
care cântărește 150 kg, scrie: „A donat parohiei Havadtő Ref. Mihály
Bokor și soția sa Ágnes Takács Sándor Nagy ref. pe vremea
pastorului din 1924.... ”. Interiorul
bisericii este pictat de János Rácz.
***
Fântânele, în limba maghiară - Gyulakuta,
în
limba germană –Gielekoten, este o comună din județul Mureș care
include și satele: Bordoșiu, Călimănești, Cibu, Roua și Viforoasa. La
recensământul din anul 2011 comuna număra 4693 locuitori, în scădere față de
recensământul anterior (anul 2002 – 5067 locuitori), dintre care: români –
1,47%, maghiari – 91,64%, romi – 3,92% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei Fântânele astăzi se prezintă aproximativ
astfel: ortodocși – 1,81%, romano catolici – 13,48%, reformați – 71,12%,
unitarieni – 7,69%, martorii lui Iehova – 1,32% și restul – nedeclarată sau
altă religie. Alte atracții turistice ale comunei sunt: Biserica unitariană din
satul Roua și Biserica romano-catolică din satul Bordoșiu.
8. Aici admiri două vechi cărți poștale
reprezentând Abatorul din municipiul Târgu
Mureș.
Despre dispunerea ABATORULUI
din municipiul Târgu Mureș, vreo poză mai recentă a vechiului sau noului
abator târg-mureșan nu am nicio știre. Am ales să prezint aceste cărți poștale
în articol separat pentru frumusețea clădirii abatorului.
Se știe totuși că
singurul abator public pentru sacrificat miei, în municipiul Târgu Mureș, este
amplasat în Piaţa Cuza Vodă, iar în acesta pot fi sacrificaţi până la 260 de
miei zilnic. (poza atașată).
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNAINTAȘ
O POEZIE PROPRIE
UMORISTICĂ
O PASTILĂ DE UMOR
________xxx________
CÂTEVA MEDALII
ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei
persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani
și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare
societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică,
religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de
participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură,
etc.
Mihai Eminescu 1850 - 1859
2000 - anul Eminescu
150 de ani de la nașterea poetului român
Mihai Eminescu 1850 - 2000
Mihai
Eminescu (nume
real Mihail Eminovici)
(născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie
1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de
cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea
politico-literară Junimea şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al
Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la
19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46
de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu
Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de
3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat
la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa,
poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la
umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28
octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Insigna - Energetica nucleară
Energetica
nucleară este o tehnologie de obținere a energiei electrice folosind
energia atomilor în centrale nucleare. Centrala nuclearoelectrică este un
ansamblu de instalaţii şi construcţii reunite în scopul producerii energiei
electrice pe baza folosirii energiei nucleare. Obţinerea energiei nucleare se
bazează pe reacţia de fisiune(descompunere) nucleară în lanţ. Instalaţia care
asigură condiţiile de obţinere şi menţinere a reacţiei în lanţ este reactorul
nuclear. În principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrală numită zonă
activă, în care are loc reacţia de fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie.
Zona activă conţine combustibilul nuclear alcătuit din izotopi fisionabili (U235,
Pu239) şi materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are
rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reacţia să fie
controlabilă; barele de control captează neutronii rezultaţi din reacţia de
fisiune; agentul de răcire, care preia căldura dezvoltată în zona activă şi o
cedează apei în schimbătorul de căldură. În schimbătorul de căldură, apa de
vaporizează şi devine agentul producător de lucru mecanic în turbină. Lucrul
mecanic este transformat de generator în energie electrică. Combustibilul,
moderatorul şi agentul de răcire formează aşa numita filieră a reactorului
termic care determină caracteristicile specifice centralelor nucleare. Între
barele de combustibil se găsesc barele de control. Acestea conţin cadmiu (element
chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numărul de neutroni ce
pot produce noi reacţii de fisiune, astfel încât puterea produsă de reactor să
rămână constantă în timp. Centralele nucleare au intre 1 şi 8 reactoare
(unităţi), fiecare cu o putere instalată de cel puţin 600 MW. Planul iniţial,
datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcţia a cinci unităţi.
Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW
si produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6 mai, conectată la
sistemul energetic naţional pe 7 august şi funcţionează la parametrii normali
din luna septembrie 2007. Centrala de la Cernavodă se bazează pe sistemul
canadian CANDU şi are o putere instalată de 706 MW în prezent. Structura unui
reactor CANDU constă într-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru
barele de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă grea) plasate
orizontal. În jurul acestor tuburi se află apă grea, care acţionează ca
moderator.
Apa grea conţine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al
hidrogenului) şi un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficientă ca
moderator decât apa obişnuită şi permite folosirea uraniului natural drept
combustibil. Ea se obţine în întreprinderi specializate, prin separarea sa din
apa naturală (există o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin).
Pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost ales modelul unei
Companii de Proiect realizată prin parteneriat între statul roman prin
intermediul Nuclearelectrica şi investitori privaţi. Cei şase investitori care
au depus oferte şi au fost selectaţi sunt: Arcelor Mittal România care va
deţine 6,2 din acţiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Cehă – 9,15%,
ENEL Italia – 9,15%, GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% şi RWE Germania
– 9,15%, în condiţiile în care statul roman va deţine 51% din acţiuni. Compania
de proiect numita EnergoNuclear a fost înfiinţată în martie 2009, iar cele două
unitaţi se estimează că vor fi puse în funcţiune în 2015-2016.
Insigna - F.R.A. categoria a II-a
(Federația Română de Atletism)
Federatia Romana de
Atletism (FRA) patroneaza toate sectiile de
atletism ale cluburilor si asociatiilor sportive din Romania, desfasurandu-si
activitatea in conformitate cu Statutul si Regulamentele proprii. FRA are
la bază principiile fundamentale ale atletismului si ale sportului in
general, considerand ca sunt esentiale fair-play-ul si respectarea regulilor
competitionale de catre toti cei implicati in activitatile
atletice. Printre valorile promovate de Federatia Romana de
Atletism se numara respectul fata de ceilalti competitori, onestitatea,
spiritul de echipa. Astfel, sunt incurajate: cooperarea, responsabilitatea,
sportivitatea, increderea, implicarea etc. Mai mult, FRA considera ca atletii
si antrenorii trebuie sa integreze valorile etice ale sportului atat in
competii, cat si in antrenamentele zilnice. Sus am postat logo-ul FRA şi o
aripă a clădirii FRA din Bucureşti.
Insigna - G.E.V.P.S. (?) 10 ani
Insigna
de mai sus este un produs medalistic emis de GEVPS (organizație sau asociație
ce activează în domeniul vânătorii și pescuitului sportiv – nu sunt edificat cu
ce înseamnă literele GE, pentru că celelalte, aproape sigur, înseamnă Vânătoare
și Pescuit Sportiv). Această formă de asociere a vânătorilor și pescarilor sportivi
a existat cu siguranță înainte de constituirea AGVPS (Asociația Generală a
Vânătorilor și Pescarilor Sportivi) – organismul general de reprezentare a
intereselor pescarilor și vânătorilor români.
Gabriel Bethlen
Piesa
medalistică de mai sus este un medalion oval confecționat din
argint aurit, cu inel de prindere și dimensiunile de 43,5 x 33,6 milimetri ce
omagiază personalitatea Principelui
Transilvaniei – Gabriel Bethlen. În centrul câmpului aversului este redat
bustul spre dreapta al principelui, înconjurat pe trei laturi (stânga, sus și
dreapta) urmând conturul medalionului inscripția: “GABRIEL. D(ei) G(ratia)
SAC(ri) ROM(ani) IMP(ERII) ET TRAN(sylvaniae) PRINC(eps):” ceea ce se traduce
“Gabriel, prin mila lui Dumnezeu prinț al Sacrului
Imperiu Roman”. Pe revers în centrul câmpului sunt reprezentate: o coroană
închisă, un scut încărcat
cu stemele acolate ale Opoliei, Ratiborului și Transilvaniei, iar în inimă un
scut încărcat cu stema familiei Bethlen. Periferic urmând conturul medalionului
este aplicată inscripția: “PAR(tium) REG(ni) HUNG(ariae) DOM(inus) SIC(ulorum)
COMES. OPVLI(a)E. RATIB(oris) Q(ve) DVX:” ceea ce se traduce:”Domn al părților regatului Ungariei, comite al secuilor, duce de
Opolia și Ratibor”.
________ooOoo________
O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
10 acțiuni nominative de 500 lei fiecare = 5000 lei 19xx
Societatea anonimă pentru exploatarea stațiunii balneare
MOVILA TEKIRGHIOL, sediu București
Detaliu vignetă de pe o veche felicitare românească
Câteva ornamente decorative periferice de
pe acțiuni franceze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 30.05.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu