miercuri, 7 martie 2012

ALASKA



10 ruble 1822



ALASKA

A fost o privincie rusească cu statut special. În anul 1867 a fost cedată Statelor Unite ale Americii pentru suma de 7,2 milioane dolari ai timpului respectiv. Până în anul 1959 a avut statutul politic de Teritoriu al SUA iar, la 3 ianuarie a acelui an a devenit al 49-lea stat din totalul de 50 state federale aflate în prezent în componenţa SUA.
Este situată în nord vestul continentului nord american.
Suprafaţa statului este de 1 717 854 km.p. iar populaţia actuală este de 0,63 milioane de locuitori, capitala funcţionând în oraşul Juneau.

Stema si steagul oficial actual al statului:





***

SCRIITORI DE PE MELEAGURILE 
JUDEŢULUI BUZĂU

Cine este poetul, prozatorul şi editorul râmnicean care a scris volumele : Lacrimă desculţă şi Mi-e frică să fiu om şi să trăiesc printre poeţi şi despre care criticul Florin Muscalu spunea că este un poet plin de talent, umor, ironie şi o anume boerie prozodică. El scrie o poezie provincială în care provincia sună ca un talger lovit de însuşi Bacovia?
Constantin Marafet, născut 16 mai 1961 în comuna Buda, judeţul Buzău, în prezent este directorul editurii RAFET din oraşul Râmnicu Sărat.

____________xxXxx_____________


CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

 Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia, 
poţi citi în articolul 
LE HAVRE - FRANŢA

Carol I - Rege al României - medalie
40 de ani de domnie * 1866 - 1906 
Anul jubiliar 1906 a avut o însemnătate aparte în istoria românilor: se împlineau, 40 ani de domnie a lui Carol I şi 25 ani de la proclamarea Regatului României dar şi 1800 ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Comemorarea celor patru decenii de domniei ai regelui a fost ilustrată de numeroase manifestări ce au avut ca trăsătură comună participarea reprezentativă a românilor din Regat şi din celelalte provincii româneşti, din afara hotarelor, capitala căpătând atributul de centru al românismului. Câteva dintre aceste manifestări organizate sunt: organizarea de serbări şi spectacole de recunoştinţă, emiterea unor insigne, plachete şi medalii jubiliare precum şi organizarea la Bucureşti, în anul 1906, a unei expoziţii grandioase, pentru acele vremuri, la care mai multe state ale lumii au prezentat pavilioane proprii. Dacă vrei să afli mai multe despre această expoziţie te invit să citeşti tot din acest blog şi articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 82.      

Bărbăţie şi credinţă - medalie
Carol I - Rege al României 
La numai un sfert de veac de la definitivarea primului sistem de decoraţii al României, în toamna anului 1878, a fost instituită Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” prin Decretul Regal nr.2812 din 3 noiembrie 1903; această distincţie era menită a răsplăti ofiţerii şi agenţii de poliţie, precum şi orice alte persoane care au contribuit la restabilirea ordinii şi siguranţei publice. Deşi nu erau menţionaţi expres în Regulamentul medaliei, jandarmii care asigurau, în mediul rural, funcţiile poliţiei din localităţile urbane, vor beneficia şi ei de această medalie. În timpul celui de-al doilea Război Balcanic, la care a participat şi România, militarii trimişi în campania din Bulgaria (1913) vor primi şi ei această medalie, cu o baretă specială. În 1916, prin Legea privind instituirea Ordinului militar „Mihai Viteazul”, s-a prevăzut ca Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” să fie conferită cu spade, devenind cea mai uzitată medalie care se acorda pentru răsplătirea faptelor de arme ale militarilor şi subofiţerilor. Şi în al doilea Război Mondial, Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” a fost acordată “cu spade” la zeci de mii de militari români şi aliaţi. Ea a fost, ierarhic, cea mai mică decoraţie pentru trupă care s-a acordat în al doilea Război Mondial şi, ca atare, şi cea mai acordată distincţie între anii 1941 şi 1945. Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României prevede, la art.8 şi art.9, literele B, existenţa Medaliei „Bărbăţie şi Credinţă”. Pe timp de pace, medalia se poate conferi cadrelor care activează în diferitele structuri ce asigură ordinea publică şi siguranţa naţională, iar medalia cu însemne de război (cu spade), se conferă tuturor militarilor din cadrul forţelor armate terestre, înlocuind – conform tradiţiei dintre cele două Războaie Mondiale – Medalia „Virtutea Militară de război”, care, pentru militari şi subofiţeri, era echivalentă ca importanţă cu Ordinul „Mihai Viteazul acordat ofiţerilor, fiind, ierarhic, cea mai importantă decoraţie de război. În momentul redactării Legii nr.29/2000, pentru distincţia amintită s-a adoptat sistemul care era în uz la instituirea ei în 1903, când medalia se acorda ca atare indiferent de gradul avut de persoana decorată. Atât spiritul Legii nr.2972000 cât şi legile de instituire a diverselor decoraţii votate ulterior au determinat însă o departajare a importanţei decoraţiilor în uz, în funcţie şi de complexitatea şi răspunderea implicată în meritele unei persoane decorate; astfel, cadrele civile sau militare de comandă, cu funcţii de răspundere, deci persoane care au un nivel superior de studii, vor primi ordine, iar celelalte persoane, medalii. Pentru a se menţine unitar acest principiu, Medalia „Bărbăţie şi Credinţă s-a hotărât a se acorda numai subofiţerilor, trupei sau personalului civil echivalent subofiţerilor. Din această cauză, pentru ca şi  ofiţerii sau cadrele cu pregătire superioară să poată beneficia de o distincţie echivalentă, s-a decis amendarea legii 29/2000, în sensul instituirii unui Ordin „Bărbăţie şi Credinţă. Din cauza necesităţii modificării, mai întâi, a Legii nr.29/2000, pentru a se putea elabora legea necesară instituirii ordinului, între legiferarea Medaliei şi a Ordinului „Bărbăţie şi Credinţă” există un decalaj, acesta fiind singurul caz în care cele două trepte ale unei distincţii sunt instituite separat


Principele Carol de Hohenzolern Sigmaringen
Domnul Românilor * 1866 - 2006
Carol I - Rege al României
Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Ordinul Carol I
Prin statornicie la izbândă 
Ordinul Carol I este un ordin dinastic, de familie, acordat de Casa Regală a României, al cărei şef actual este Regele Mihai I al României. Ordinul a fost înfiinţat pe data de 10 mai 1906 de către Regele Carol I al României pentru a comemora jubileul a 40 de ani de domnie. De la înfiinţare şi până la abdicarea forţată a Regelui Mihai şi abolirea monarhiei la 30 decembrie 1947 ordinul a fost cea mai înaltă decoraţie acordată de către Regele României. După abdicarea regelui ordinul devine inactiv pentru o lungă perioadă, fiind ulterior reînviat pe data de 5 ianuarie 2005. Ordinul este astăzi acordat unor personalităţi româneşti şi străine pentru 
  • aportul la dezvoltarea României în domeniile economic, cultural, educațional, militar, politic, diplomatic și de mediu înconjurător;
  • devotamentul de lungă durată dovedit Familiei Regale după 1989, precum și sprijinul acordat Casei Regale pentru împlinirea acțiunilor ei publice, în obținerea și consolidarea statutului României de membru al UE și NATO;
  • inițiative de mare valoare privind întoarcerea la tradițiile românești în viața publică, artă și cultură, în domeniul instituțiilor, al societății civile, în educație, în sport; inițiative de a salva patrimoniul din domeniile amintite;
  • merite excepționale în întărirea poziției României în lume, în consolidarea durabilă a identității și statalității românești, în desăvârșirea unei societăți românești statornice și demne.”
Ordinul cuprinde doar grade superioare, de la Comandor la Colan, putând avea maximum 100 de membri, inclusiv persoanele în viaţă cărora le-a fost decernat Ordinul înainte de 1948. Mare Maestru şi suveran al Ordinului este Regele Mihai I, singurul care poartă Colanul şi Marea Cruce prin virtutea demnităţii. Cancelarul Ordinului este numit, din oficiu, Mare Ofiţer al Ordinului. Gradul de Mare Cruce se conferă membrilor Familiei Regale, în timp ce gradul de Mare Ofiţer este destinat membrilor familiei extinse a regelui. Gradele sunt 
  • Colan (limitat la 10 membri)
  • Mare Cruce (limitat la 20 membri)
  • Mare Ofițer (limitat la 30 membri)
  • Comandor (limitat la 40 membri)
Posesorii ordinului, indiferent de grad, se numesc Cavaleri ai Ordinului Carol I.
____________ooOoo_____________

Germania - Lagărul de ofiţeri de la Wiessa Bei Annaberg
1 marcă xxxx

Câteva vignete de pe bonduri şi certificate americane


Niciun comentariu: