AFRICA ECUATORIALĂ FRANCEZĂ

1 franc 1917

AFRICA ECUATORIALĂ FRANCEZĂ

A fost o colonie franceză – federaţie de state, situată în centrul Africii, între fluviul Congo (la sud) şi deşertul Saharul (la nord), pe teritoriu aproximativ de astăzi al statelor: Gabon, Ciad (în totalitate), Republica Centr-africană şi Republica Populară Congo (parţial).

Suprafaţa coloniei a fost de aproximativ 2 500 000 km.p. iar populaţia nu este cunoscută cu exactitate.

Această colonie a existat în perioada anilor 1910 – 1958 iar capitala a funcţionat în oraşul Brazaville.

Deviză naţională: Nu a avut.

Stema coloniei nu se cunoaşte.

Steagul oficial al coloniei a fost steagul Franţei:

***

SCRIITORI DE PE MELEAGURILE 

JUDEŢULUI BUZĂU

Despre care poet buzoian spunea criticul Gheorghe Istrate că un astfel de poet e o sărbătoare secretă ce se cere consumată public?

Marin Ifrim, născut 1 nov.1955 Buzău. Este bibiotecar la Casa de Cultură din Buzău.

_________xxXxx__________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

 Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia, 

poţi citi în articolul 

LE HAVRE - FRANŢA

Forţele armate ale RPR 

A X-a aniversare * 1943 - 1953

În data de 20 iulie 1951, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul nr.125 prin care se declara ziua de 2 octombrie, pentru prima oară, ca “Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.”. Motivul acestei alegeri îl constituia faptul că, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescu” din prizonieri de război români, devenind, astfel, “sâmburele” viitoarei “Armate Populare” din România. Timp de aproximativ un deceniu sărbătorile oficiale româneşti au căpătat un profund caracter prosovietic, anulându-se, practic, aproape toate simbolurile naţionale şi mistificându-se evident aspectele de ordin istoric. În 1958, prin Ordin al ministrului forţelor armate, s-a revenit la tradiţiile unităţilor şi marilor unităţi cărora li s-a permis să-şi sărbătorească sau să comemoreze principalele momente din toată perioada existenţei lor. Ideea după care întreaga armată română îşi avea “sâmburele” în Divizia “Tudor Vladimirescu” devenea astfel de domeniul trecutului. În anul următor retragerii armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959, Ziua Forţelor Armate a fost mutată pe data de 25 Octombrie. În Decret nu se face nici o referire explicită la motivul acestei decizii. La vremea respectivă, ea a reprezentat un act de curaj. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie căutat în faptele de arme ale Armatei Române şi în rezultatul acestora: reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena.

Ziua forţelor armate

1944 - 1964 * 25 octombrie

25 octombrie 1944, Ziua Armatei Române, semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie străină. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947. Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia, au fost ucişi sau răniţi circa 58000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89934 militari dintre care 76275 prizonieri. Această sărbătoare a armatei române s-a instituit prin Decretul Marii Adunări Naţionale nr. 381 din data de 1 octombrie 1959. 

Eliberarea de sub jugul fascist 

1949 - RPR

În slujba poporului muncitor

Această medalie s-a instituit prin Decretul Marii Adunări Naţionale, nr. 309 din data de 28 iulie 1949 şi ea se acorda participanţilor la războiul de eliberare naţională la aniversări, din cinci în cinci ani, mereu sub altă formă, ca semn de apreciere şi respect a statului faţă de aceştia. 

A 5-a aniversare a Republicii Populare Române

1947 - 1952 

Serbată an de an in perioada comunista, ziua de 30 decembrie amintea de "desavarsirea revolutiei democratice si instaurarea Republicii in Patria noastra. Republica - cea mai progresista forma de guvernamant". Dar nu era chiar aşa. De cand se formase statul roman modern (1859), forma de guvernamant fusese monarhia, devinita oficial constitutionala in vremea regelui Carol I. Cu aceasta organizare guvernamentala, Romania a trecut prin Razboiul de Independenta, Razboiul de Reintregire si al Doilea Razboi Mondial.

In 1947, rege era tanarul Mihai I, care in prima domnie (1927-1930) domnise prin Regenta, iar in a doua (1940-1947), pana in 1944, domnise sub autoritatea maresalului Antonescu si, mai apoi, a Uniunii Sovietice (dupa 23 august 1944). Din 1945, odata cu instalarea fortata a guvernului pro-comunist al lui Petru Groza, rolul regelui devenise pur simbolic, comunistii nemaideranjandu-se nici macar sa-i ceara semnatura pe anumite decrete, asa cum ar fi cerut Constitutia. La nivel politic, regele Mihai ii mai avea alaturi doar pe regina mamă Elena si un grup restrans de fideli. La nivel de natiune, avea sustinerea populara. In tarile vecine Romaniei, lucrurile se precipitau. In Bulgaria, printul regent Kiril a fost executat si a fost "proclamata" Republica Populara, Ungaria era deja Republica Populara, Iugoslavia era si ea in mainile comunistilor condusi de Tito. Romania era ultima democratie din Balcani.  In noiembrie 1947, Regele Mihai a participat la Londra la nunta verisoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Intre timp, Stalin adresase Guvernului Groza un ultimatum prin care cerea rezolvarea "problemei monarhiei din Romania" pana la finele lui 1947. Comunistii au intrat in panica. Mai tarziu, manualele de istorie falsificata aveau sa scrie: "Devenise acum posibila si obiectiv realizabila inlaturarea institutiei perimate a monarhiei". Pe 30 decembrie, regele revine in Bucuresti de la Sinaia pentru o audienta urgenta ceruta de Petru Groza, la Palatul Elisabeta de la Sosea. Groza a venit insotit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dupa un schimb de replici, i-au pus Regelui in fata actul de abdicare, deja redactat de ei. Sub amenintarea uciderii a 1000 de demonstranti arestati la manifestarile pro-monarhice, Groza si Dej au obtinut semnatura Regelui. Groza nu a ezitat sa spuna ca are un pistol in buzunar, in caz ca lucrurile nu s-ar fi desfasurat pasnic.

_________ooOoo__________

Germania - Lagărul de ofiţeri de la Saarlouis

20 mărci xxxx 

Câteva vignete de pe bonduri şi certificate americane