Epaminonda's Blog.....: Mo - M

1. În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 75 de ani de la nașterea lui Ștefan Petrache. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă, iar pe revers portretul lui Ștefan Petrache, inscripția cu majuscule „75 DE ANI DE LA NAȘTERE” în arc de cerc, imaginea cheii sol și a portativului muzical în plan central și inscripția cu majuscule „ȘTEFAN PETRACHE” în arc de cerc.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

Data emiterii – 27 decembrie 2024
Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
Seria – Personalități
Tema - 75 de ani de la nașterea lui Ștefan Petrache
Valoare nominală: 50 lei;
Calitate: proof;
Metal: argint;
Compoziție: 999/1000;
Greutate: 22,0 grame;
Diametru: 35 mm;
Formă: rotundă;
Margine: zimțată
Tiraj: 300 exemplare.

Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: albastru, galben și roșu. Stema de Stat a Republicii Moldova este simbolul oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova.

Ștefan Petrache a fost un interpret de muzică ușoară din Republica Moldova, cunoscut pentru activitatea ca vocalist al formațiilor „Noroc”, „Plai” ș.a., care s-a născut la data de 8 mai 1949 în localitatea Vânători, raionul Nisporeni și a decedat la data de 13 ianuarie 2020. În 1955-1957, Ministerul Culturii al RSSM l-a descoperit pe Ștefan Petrache în timpul unor expediții culturale prin satele Moldovei și i-a recomandat mamei să îl trimită la școala de muzică din Chișinău. Astfel, tânărul Petrache a fost transferat la școala de muzică de pe strada Armenească, cunoscută mai târziu ca Școala de muzică „Eugen Coca”, fiind cazat la o casă de copii, în clădirea cunoscută azi ca conacul urban al lui Inglezi. A început să studieze pianul, dar a fost trecut la vioară pentru că era considerat prea „plăpând” și „mic” pentru un instrument „atât de mare cum este pianul”. Fiind pasionat de științele exacte, către clasa a șaptea-a opta el deveni șeful postului de radio din școală și responsabilul de cinematograful școlar. A fost exmatriculat definitiv în clasa a opta, către sfârșitul primului ciclu de învățământ, pentru „purtare necuviincioasă”. A susținut examenele de admitere la noul Tehnicum Electromecanic din Chișinău de pe strada „Kercenskaia” (actuala Melestiu) cu punctaj maxim, dar nu și-a continuat studiile, preferând să se întoarcă la muzică. În vara anului 1966, Mihai Dolgan l-a angajat să-i repare un amplificator, iar în timpul reparației a ascultat câteva șlagăre ale vremii în interpretarea acestuia și i-a propus să colaboreze. A absolvit Institutul de Arte “Gabriei Musicescu” din Chișinău. A fost solist al Orchestrei de estradă și simfonică a TeleRadio Moldova (1974-1975), al formațiilor vocal-instrumentale „Orizont” (1977) și „Contemporanul” (1978-1981), după care a condus formația „Plai” (1982-1987). Între anii 1988-1990, Ștefan Petrache a activat ca solist în formația de propagare a muzicii a Filarmonicii de Stat din Chișinău. Artistul a înregistrat 64 piese muzicale populare în Republica Moldova, cum ar fi: Eu vin, Adevăruri,
Și dacă ramuri bat în geam, În august, Chemarea casei părintești. A petrecut pe scenă și în turnee 32 de ani din viața sa. Pentru meritele sale a fost recompensat astfel:

medalia Meritul Civic – 1986
ordinul Gloria Muncii – 2001
ordinul Republicii - 2014

Ștefan Petrache a fost căsătorit cu Raisa Petrache. Într-un interviu din 2018, Petrache îl numea pe Ion Suruceanu, cel mai bun prieten al său. Din 2009, muzicianul suferea de diabet zaharat, care i-a afectat tot organismul. Boala și stresul au provocat o forma gravă de neurodermită.
2. În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Donici. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „16,5 g” în exergă, iar pe revers portretul lui Nicolae Donici, imaginea stilizată a unui telescop, a unor stele și a eclipsei solare în plan central și inscripția cu majuscule „NICOLAE DONICI” și anii de viață „1874-1960” în arc de cerc.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:

Data emiterii – 27 decembrie 2024
Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
Seria – Știință și inovarei
Tema - 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Donici
Valoare nominală: 50 lei;
Calitate: proof;
Metal: argint;
Compoziție: 999/1000;
Greutate: 16,5 grame;
Diametru: 30 mm;
Formă: rotundă;
Margine: zimțată
Tiraj: 300 exemplare.

Nicolae Donici a fost un astronom român originar din Basarabia, care s-a născut la data de 13/25 septembrie 1874 la Chișinău și a decedat în data de 22 noiembrie 1960 la Nisa, în Franța. A fost fiul familiei nobililor Nicolae A. Donici și Limonia Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici. A urmat cursurile liceului Richelieu din Odesa (promoția 1893) și ale Universității din Odesa. După absolvirea cu distincție a universității în 1897 a plecat la Sankt Petersburg unde și-a început cariera științifică sub conducerea astronomului rus acad. F.A. Bredihin, ocupându-se în mod particular de astronomie, colaborând cu cei mai importanți astronomi ruși ai timpului. După alegerea sa unanimă în calitate de membru al Societății Astronomice din Rusia (1904), N. Donici a prezentat la ședința Societății un referat detaliat despre lucrările sale și despre activitățile de pregătire a expediției pentru observarea eclipsei totale de Soare de la 30 august 1905. Lui Donici, care era deja un specialist cu renume în domeniul cercetării Soarelui. Academia i-a încredințat conducerea expediției în Spania în anul 1900. În perioada 1901-1916 N. Donici era șeful misiunii astronomice a Academiei de Științe din St. Petersburg. În anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi în Basarabia, pe malul drept al Nistrului. Între anii 1918 -1944 a locuit și lucrat la Dubăsarii Vechi și București unde împreună cu colaboratorii săi a fotografiat eclipse de soare, a făcut cercetări de spectroscopie solară, având la dispoziție unul dintre cele mai perfecte spectroheliografe din Europa Centrala. Din 1924 conduce secțiunea „Fundației Culturale Principele Carol”. În iunie 1936 a condus expediția română pentru studiul eclipsei totale de Soare din Turcia. Expediția a fost sponsorizată de Fundația Regală Română, iar la observarea științifică a fost folosit un telescop cu distanță focală de 10 m. Din 1944 a locuit în Franța, lucrând la Meudon și Nisa. S-a stins din viață la Puget-Theniers, o comună situată la cca 55 km de Nisa, într-un azil de bătrâni, în anul 1960. Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia Soarelui. A observat 8 eclipse de Soare în diferite părți ale lumii (la 1900 și 1905 în Spania, 1901 în insula Sumatra, 1904 în Cambodgia, 1912 în Portugalia, 1914 în Rusia, 1932 în SUA și în 1936 în Turcia), 8 eclipse de Lună. A fost membru al Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui din 1907 din partea Rusiei, al Uniunii Astronomice Internaționale (din 1922), al societăților astronomice din Rusia (până la 1917), Germania și Franța. A fost membru al comitetului astronomic român, membru de onoare al Academiei Române din 24 mai 1922 până în 1948 și repus în drepturi din 1991 (post mortem) și doctor honoris cauza al universității din Coimbra – Portugalia. A scris peste 77 de articoel științifice aproape toate în limba franceză (multe în Bulletin astronomique. Revue générale des travaux astronomiques), dar are și puține articole în română, rusă și germană, multe publicate în Memoriile Secțiunii Științifice ale Academiei Române.
3. În data de 14 februarie 2025 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema:„Ziua Cărții”. Pe aversul monedei se prezintă Stema Republicii Moldova, anul de emisiune „2025”, inscripțiile „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc, “Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „31,1 g” în exergă, iar pe revers se prezintă imaginea unei cărți deschise, cu elemente în perspectivă, în plan central o figură umană stilizată în formă de pasăre în zbor și inscripția „o carte citită - avânt spre libertate” în arc de cerc.

Monedă are următoarele caracteristici tehnice:

data emiterii – 14 februarie 2025
emitent – Monetăria Statului Român la comanda Băncii Naționale a Republicii Moldova
seria - Altele
tema – Ziua Cărții
valoarea nominală – 50 lei
material compoziție – argint
titlu – 999/1000
forma – rotundă
diametru – 37 milimetri
greutatea – 31 ,1 grame
cant – zimțat
calitate – proof
tiraj – 600 bucăți
designerul reversului – Neli Țurcanu

Ziua națională a lecturii este marcată pentru prima dată în R. Moldova, în acest an pe 14 februarie, de ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru. Comunicatul Băncii Naționale a Moldovei prilejuit de lansarea acestei monede precizează: „Moneda comemorativă este dedicată cărții, un element fundamental în viața multora dintre noi. Ea reprezintă un veritabil popas al spiritului, o imagine a umanității, prin care putem înțelege mai bine lumea ce ne înconjoară. Atât cartea tradițională, cât și cea digitală aduc o contribuție valoroasă educației și propagării culturii și a informațiilor. Această diversitate este o adevărată bogăție comună, transformând cărțile din simple obiecte fizice în instrumente ale schimbului de idei, depășind granițele spațiului și ale timpului”.

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O ZICERE DIN POPOR

- GHEORGHE BÂLICI -

REPUBLICA MOLDOVA

UN CAREU DE DEFINIȚII

REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_______xxx_______

O MEDALIE ȘI CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Vasile Alecsandri 1821 - 1890

Vasile Alecsandri (născut la data de 21iulie 1821 în Bacău şi decedat la data de 22 august 1890 în localitatea Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei Cozoni. După unii cercetători, anul naşterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Şi locul naşterii sale este incert, deoarece naşterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munţi din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se consideră că s-a născut undeva pe raza judeţului Bacău. Şi-a petrecut copilăria la Iaşi şi Mirceşti unde tatăl său avea o moşie şi unde a revenit pe întreaga durată a vieţii sale să-şi găsească liniştea. Între anii 1828 şi 1834 s-a deschis la Iaşi pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Kogălniceanu şi Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie şi admiraţie şi pentru care a scris Chiriţele şi o mare parte din cânticelele comice. Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Mişcarea revoluţionară din Moldova a avut un caracter paşnic (fiind denumită în epocă „revolta poeţilor”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluţionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iaşi, a fost adoptată o petiţie în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiţie redactată de catre Vasile Alecsandri. După înfrângerea mişcării paşoptiste Vasile Alecsandri este nevoit să plece în exil. În 1855 s-a îndrăgostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fată, Maria, în noiembrie 1857. S-au căsătorit nouăsprezece ani mai târziu, pe 3 octombrie 1876. Din 1860 se stabileşte la Mirceşti unde rămâne până la sfârşitul vieţii, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din ţară în misiuni diplomatice. Vasile Alecsandri s-a stins din viaţă la 22 august 1890, după o lungă suferinţă, fiind înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mirceşti.

25 de ani de la înființarea Școlii militare

de educație fizică și sport 1932 - 1957

Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport (UNEFS) din Bucureşti a fost înfiinţată prin Legea pentru Educaţie Fizică, promulgată la data de 15 iunie 1923 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 59, din 17 iunie 1923, sub denumirea de Institutul National de Educatie Fizica (INEF) . Această titulatură fost schimbată pe parcursul existenţei sale, până la cea prezentă, atribuită prin modificările aprobate la HG nr. 749/2009 si publicate in Monitorul Oficial al României Partea I din 12 octombrie 2009. Denumiri ale instituţiei de-a lungul timpului:

1922 - Institutul Naţional de Educaţie Fizică (I.N.E.F.);
1929 - Institutul Superior de Educaţie Fizică (I.S.E.F.);
1937 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
1942 - Şcoala superioară de Educaţie Fizică (Ş.S.E.F.);
1945 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
1948 - Institutul de Educaţie Fizică (I.E.F.);
1950 - Institutul de Cultură Fizică (I.C.F.);
1968 - Institutul de Educaţie Fizică şi Sport (I.E.F.S.);
1990 - Academia de Educaţie Fizică (A.E.F.);
1992 - Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.);
1993 - Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (A.N.E.F.S.).
2009 - Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucuresti - UNEFS

Prima instituţie de învăţământ superior pentru pregătirea profesorilor de educaţie fizică din România şi-a început cursurile la 1 decembrie 1922, la Bucureşti. A fost a 10-a instituţie de acest fel din lume şi a 5-a din Europa. Activitatea a debutat sub conducerea generala a prof. Virgil Bădulescu care a obţinut sprijinul familiei regale, mai ales a Majestăţii Sale Regele Ferdinand I, a lui Dimitrie Gusti – directorul Casei Culturii Poporului şi a profesorului Vasile Pîrvan.

De-a lungul secolelor, marii artiști ai lumii au lăsat omenirii moșteniri culturale neprețuite. Arta sculpturii a dat naștere unor capodopere care, prin măreția, valoarea și spectaculozitatea lor, au devenit faimoase. Discobolul lui Miron este o capodoperă a Antichității grecești, ce datează din perioada 460 - 450 Î.Hr. Din păcate, originalul grecesc din bronz nu mai există, însă a devenit celebru prin numeroasele copii realizate în marmură de către artiști din Imperiului roman, atât la scară reală, cât și redimensionate. Celebra sculptură exprimă forța și energia atletică în cel mai armonios și echilibrat mod. Deși, în prezent, se consideră că poziția aruncătorului este nefirească și reprezintă o manieră ineficientă de a arunca discul, sculptura constituie un model de rigurozitate în redarea fiecărui mușchi încordat de pe corpul atletului.

Insigna turistică - Marea Neagră

Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc. Din punct de vedere hidrologic ea este un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume:

ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane)
stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism)
limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve.

Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 kilometri pătrați. Cel mai adânc punct se află la circa 2212 metri sub nivelul mării în apropiere de Ialta. Mareele Mării Negre sunt în general de mică amplitudine (circa 12 cm). Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități neglijabile. Există totuși microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei și produc hidrogen sulfurat și dioxid de carbon. Ele formează un biosistem anaerob care se apropie tot mai mult de suprafață. Biologii se tem că Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă, sulfuroasă. Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în anii 1950, până la câteva zeci de mii de exemplare, în 2006.

Loto Pronosport

Compania națională Loteria Română este o companie a statului roman, care deține monopolul privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, jocuri loto, pariuri mutuale, jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor, precum și jocurile de tip slot-machine și cele de tip bingo în România. Este una din instituțiile cu tradiție ale societății românești, fiind înființată la data de 14 septembrie 1906. Actul de naștere al Loteriei de Stat este Legea pentru constituirea unui fond al asistenței sanitare a sătenilor, care a fost promulgată în 29 mai 1906 de către regele Carol I. Această lege a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înființarea și organizarea Loteriei de Stat pe clase. Inițial, jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câștigător. Cea mai mare sumă câștigată la loto în România este de aproximativ 11 milioane de euro, în data de 7 iunie 2009.

Pronosport-ul este un joc de pronosticuri sportive privind rezultatele meciurilor cuprinse în programul de concurs stabilit de fiecare dată de Loteria Română, meciuri care fac parte, de obicei, din campionatele de fotbal ale Italiei, României sau jocuri din cupele europene de fotbal. Programul de concurs cuprinde 13 meciuri. Participanților la acest joc li se solicită să indice pronosticul (1 – victoria echipei gazdă, x – meci egal și 2 – înfrângerea echipei gazdă) la fiecare dintre meciurile cuprinse in programul concursului PRONOSPORT. La concursurile PRONOSPORT se atribuie, de regula, câștiguri pe trei categorii variabile ca numar de pronosticuri exacte: Categoria 1 - pentru variantele cu cel mai mare număr de pronosticuri exacte; Categoria 2 - pentru variantele cu număr imediat inferior celei de la categoria 1 și Categoria 3 - pentru variantele cu număr imediat inferior celei de la categoria 2.

Maraton legal half - 2024

Maratonul este o probă sportivă de alergare pe distanță lungă, cu o distanță oficială de 42,195 km, care se aleargă de obicei pe șosea. Evenimentul este numit după legenda soldatului grec Phidippides, un mesager care a adus la Atena vestea victoriei din Bătălia de la Maraton. Acuratețea istorică a acestei legende este pusă la îndoială, fiind contrazisă în special de relatările lui Herodot. Maratonul a fost unul dintre sporturile de la Jocurile Olimpice moderne din anul 1896, deși distanța nu a fost standardizată până în 1921. Mai mult de 800 de astfel de curse se desfășoară în întreaga lume în fiecare an, marea majoritate a concurenților fiind sportivi amatori. Maratoanele mai mari pot avea zeci de mii de participanți.

Ziua Marinei Române - 15 august 2008

In fiecare an, la data de 15 august, de sărbătoarea ortodoxă Sfânta Marie, Romania serbează Ziua Marinei Naționale. Cu aceasta ocazie, in toate porturile de la mare și de pe Dunăre au loc grandioase spectacole si concursuri cu specific marinăresc. Ziua Marinei a fost oficializată ca onomastică a marinarilor militari români la data de 15 august 1902, de Sfânta Marie Mare, patroana Marinei Române. Serbarea oficială a avut loc pe crucișătorul Elisabeta, primul crucișător al marinei romane, unde au fost prezenți toți ofițerii Diviziei de Mare și la care a luat parte și Ministrul de Război, Dimitrie A. Sturdza. Marina Română desemnează patru categorii de nave navigând sub pavilion românesc: