Epaminonda's Blog.....: HEES

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea olandeză HEES, municipalitatea

NIJMEGEN, provincia GELDERLAND, din vremuri diferite

și câteva vechi trimiteri poștale ilustrate.

Vila Rica

Biserica Sfântul Petru

Casa Marienhof

Mănăstirea Sfântul Iosif

Vila The Corner

Vila Eichenhof

Vila Oud Hees

Vila Orangestein

Vila Buintenlust

Vila Maria

Vila Andelshof

Vila De Beuken

Vila Korte

Moara H.Fleuren

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_______xxx_______

O MEDALIE,

O PLACHETĂ ȘI CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Mihail C. Șutzu

Societatea numismatică română

1904 primului ei președinte 1933

Mihail C. Șuțu a fost un istoric și numismat român, membru titular al Academiei Române, care s-a născut la data de 15/27 februarie 1841 și a decedat la data de 9 iulie 1933. În perioada 18 noiembrie 1899 – 31 decembrie 1904 a îndeplinit funcția de guvernator al Băncii Naționale a României. În perioada 1904 – 1930 a fost președinte activ al Societății Numismatice Române, de fapt primul președinte al acestei societăți. Enumăr mai jos câteva dintre lucrările și articolele publicate de acesta:

Introduction a l'etude des monnaies de l'Italie antique (volumele I și II; 1883 Paris)
Greutate de plumb inedită a urbei Tomis (1904)
Monete din colecțiunea noastră inedite sau puțin cunoscute, în urbele antice din Dobrogea (1908)
Ponduri antice inedite din Tomis și Callatis, (1913)
Ponduri și monede identice din orașele noastre pontice (1915)

Insigna - Prietenii Scânteii

P.C.R. - (Partidul Comunist Român)

Scînteia a fost organul de presă al Partidului Comunist Român, înainte de căderea lui în decembrie 1989. În zile de 22 și 23 decembrie 1989 au apărut două numere speciale ale ziarului, sub titlul Scînteia poporului, tipărit pe o singură față a paginii. Au apărut două numere și după aceea s-a trecut la titlul Adevărulu, comitetul redacțional rămânând inițial același. Ziarul Scânteia (după ortografia vremii, devenit Scînteia în urma reformei ortografice din 1953) a apărut ilegal între 15 august 1931 și octombrie 1940 în condițiile regimului burghezo-moșieresc. Începând din 21 septembrie 1944 activitatea acestui tip de presă a fost acceptată, prin „Scînteia” înțelegându-se acel „factor mobilizator în lupta oamenilor muncii pentru înfăptuirea hotărârilor guvernului, pentru victoria socialismului în patria noastră”. La ziarul Scânteia au lucrat reporteri și fotoreporteri calificați, plătiți pentru munca lor specială, dar și reporteri și corespondenți locali, proveniți din rândul muncitorimii și țărănimii, care scriau benevol, făcând din aceasta un motiv de mândrie personală.

Insigna - Genist de frunte

R.P.R. - (Republica Populară Română)

Aceste insigne se confereau aproape tuturor militarilor în termen, din Armata României, care obțineau rezultate mai bune în specialităţile în care erau încadraţi. Insignele erau masive, confecţionate din fiert mort, dar strident colorate. Militarii erau înscrişi în OZU (Ordinul de zi pe unitate) şi uneori recompensaţi cu o învoire de 3 - 4 ore în oraş, o permisie de 3 - 5 zile acasă, cu sau fără foi de drum, sau o infimă sumă de bani care dacă ajungea pentru vreo 5 pachete de ţigări Virginia.

Distincția - Festivalul național Cântarea României 1987 - 1989 Locul II

Festivalul național Cântarea României a fost un ansamblu de manifestări culturale din perioada regimului comunist, organizate sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost inaugurat în anul 1976, după primul Congres al culturii și educației socialiste din 2 - 4 iunie, același an. Denumirea a fost inspirată de eseul omonim „Cântarea României”, al lui Alecu Russo. Cântarea României era definită ca un „festival al educației și culturii socialiste…, amplă manifestare educativă, politico-ideologică, cultural artistică de creație și interpretare, menită să îmbogățească și să diversifice viața spirituală a țării, să sporească aportul geniului creator al poporului român la patrimoniul cultural național și universal.”

Implicația directă era că orice creație artistică, dar și tehnică, orice manifestare culturală, spectacol de amatori sau folcloric, reprezentație teatrală, etc. trebuiau să obțină aprobarea „activiștilor” responsabili cu Cântarea României, prezenți în fiecare întreprindere și în fiecare sat. Motivul real al înființării festivalului a fost promovarea artiștilor „populari” și înlocuirea artei culte cu arta populară, singura care, în viziunea conducătorului, ar fi trebuit sprijinită.

Insigna - Fruntaș Coop

În timpul regimului comunist s-a instituit un amplu sistem de insigne și medalii prin care se încerca mobilizarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii, printre care și sportivii, pentru obținerea de rezultate și mai bune în activitatea fiecăruia. Aici se încadrează și insigna Fruntas Coop. Baterea și conferirea acestui gen de insigne era una din căile și mijloace la îndemână pentru convingerea-impunerea-schimbarea conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului. Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, la sânge”. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate din metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. De pe insignă nu lipsește spicul de grâu reprezentând “agricultura intensivă”, roata dințată reprezentând “industrializarea socialistă a țării”, razele soarelui simbolizând “victoria finală” în efortul de creare a “societății socialiste multilateral dezvoltate” și a “omului nou”.

__________ooOoo_________

PERSONALITĂȚI CULTURALE

PE BANCNOTELE LUMII