Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de
cultură și arhitectură din localitatea spaniolă ALHAURIN EL
GRANDE, provincia MALAGA, comunitatea autonomă
ANDALUZIA, contemporane și o monedă locală provizorie
de carton.
Piața Baja
Castelul
Arcul arab Cobertizo
Mănăstirea Santa Vera Cruz
Mănăstirea San Sebastian
Columne romane
Biserica Nuestra Senora de la Encarnacion
Strada Real
Strada Nouă
Arhitectură locală
Monedă locală provizorie de carton
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNAINTAȘ
UN DIALOG EPIGRAMATIC
_________xxx_________
O MEDALIE ȘI
CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi
subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în
articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei
persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani
și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare
societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică,
religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de
participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură,
etc.
Mihai Viteazul * 1600 - 2000
Mihai
Viteazul, primul
domnitor care a reuşit să unească cele trei provincii româneşti, a trăit între
1558 şi 1601. Domnitorul a avut un caracter dârz şi şi-a folosit de toate
mijloacele, inclusiv de cuceririle amoroase, pentru a-şi duce la îndeplinire
năzuinţele. Mihai Viteazul a rămas în istorie ca primul domnitor care a reuşit
să unească cele trei provincii româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românescă.
Pentru a-şi realiza scopurile, Mihai Viteazul s-a folosit de oricine, chiar şi
de ibovnicele sale.
- Istoricii sunt de părere că s-a căsătorit cu Doamna Stanca pentru a reuşi să acceadă la putere.
- Nu se cunoaşte cu exactitate locul naşterii. Mihai Viteazul s-a născut, după unele surse, în Oraşul de Floci sau Târgul de Floci (n.r. - denumire care vine de la târgul de lână care funcţiona aici) situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi dispărută. Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum şi specificaţiile din Condica episcopiei Rîmnicului, atestă că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti, localitate aflată pe partea stângă a Oltului, judeţul Vâlcea.
- Mihai Viteazul a crescut fără tată. Potrivit unor istorici, Mihai Viteazu este fiul nelegitim al lui Pătraşcu cel Bun, domnitor al Ţării Româneşti. Argumentul principal împotriva acestei variante este acela că Mihai Viteazu s-a născut în anul 1558, la un an după moartea lui Pătraşcu cel Bun. Astfel, este greu de crezut că acesta a avut relaţii extraconjugale în anul morţii sale, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli.
- Mama lui Mihai Viteazul, de viţă nobilă sau comerciantă de rachiu. Există două versiuni care circulă cu privire la mama lui Mihai Viteazul, Teodora Cantacuzino. Potrivit celor mai mulţi istorici, ea este de neam grecesc şi se trage din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor, fiind soră cu Iane Epirotul, care a ajuns ban al Olteniei şi reprezentantul domnului Munteniei la Constantinopol, o persoană foarte influentă. „Un personaj extraordinar, Mihail Cantacuzino, poreclit Şaitanoglu sau Şeitanoglu, adică, în turceşte, „fiul Satanei”. Se zice că mama lui Mihai Viteazul ar fi fost sora lui Şeitanoglu. În orice caz, e aproape sigur acum, după documente recent descoperite, că a fost o Cantacuzină venită să facă mare negoţ în Ţara Românească, iar cu banii şi insistenţele rudelor ei pe lângă marele vizir a fost ales Mihai Viteazul domnitor“, notează istoricul Neagu Djuvara în lucrarea „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“. Conform altor surse, Teodora era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cert este că s-a călugărit spre sfârşitul domniei fiului ei, luând numele monahal de Teofana, şi a murit în anul 1605 sau 1606, fiind înmormântată în biserica mănăstirii Cozia.
- Ce caracter avea Mihai Viteazul. Domnitorul era un om dintr-o bucată şi foarte hotărât în toate deciziile pe care le lua. De asemenea, se folosea de toate mijloacele pentru a-şi duce la îndeplinire scopurile, de multe ori parafând alianţe cu parteneri pe care nu-i agrea.
- Mihai Viteazul a fost comerciant de vite. La început, domnitorul a făcut comerţ cu vite şi, apoi, cu giuvaieruri. A cunoscut, astfel, lumea comerţului şi a avut multe de învăţat. A deprins limbile greacă şi turcă, dar a intrat în contact cu marea boierime munteană. Ajunsese să deţină o avere imensă. Cumpărase din 44 de sate, în timp ce un boier obişnuit avea 8-9 sate.
- S-a căsătorit din interes cu Doamna Stanca? Mihai Viteazu s-a căsătorit la vârsta de 27 de ani cu doamna Stanca, descendenta unei mari familii de boieri. Ea era nepoata banului Dobromir al Craiovei şi a logofătului Gheorghe din Corbi. Provenea din puternicul neam al boierilor din Izvorani, zona Muscelului sau, conform altor surse, dintr-o familie înruditã cu fraţii Buzeşti. Căsătoria cu Doamna Stanca i-a deschis tânărului Mihai drumul spre putere. Astfel, unii istorici contemporani au suspectat o căsătorie din interes.
- Fermecătoarea fiică a lui Mihai Viteazu. Domnitorul şi Doamna Stanca au avut doi copii, Florica şi Nicolae, cel care avea să ocupe, o perioadă, cât marele voievod era în Ardeal, tronul Ţării Româneşti. Florica avea un farmec special, care a ajuns să-l copleşească chiar şi împăratul Rudolf al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Cei doi ajunseseră chiar în pragul căsătoriei. Numai intervenţia energică a mamei acestuia, Maria de Spania, a oprit căsătoria dintre cei doi.
- Marula, fiica nelegitimă. Mihai Viteazul a mai avut o fiica, Marula, care s-a născut în anul 1599, dintr-o relaţie a domnitorului cu o ţiitoare cunoscută drept „Tudora din Târgşor“. Mihai nu îşi ascundea relaţiile extraconjugale şi chiar se afişa cu amantele. Astfel, nu a făcut nici un secret din naşterea fiicei sale nelegitime. Domnitorul şi-a vizitat iubita şi fiica în vârstă de doar un an şi i-a oferit un hrisov prin care-i lăsa moştenire, după moartea mamei sale mai multe sate.
- Povestea de iubire cu fiicele dregătorului muntean Ivan Norocea. Relaţia dintre Mihai Viteazul şi soţia, Doamna Stanca, se degradează, astfel că domnitorul îşi îndreaptă afecţiunea în altă direcţie. Surorile Zamfira şi Velica, fiicele lui Ivan Norocea, i-au atras atenţai lui Mihai Viteazul atunci când a ajuns la Alba Iulia. Acestea deveniseră sfătuitoarele apropiate ale domnitorului şi apăreau mereu în preajma lor. Dacă despre, Zamfira istoricii susţin că nu există informaţii certe cu privire la o legătură amoroasă cu Mihai Viteazul, în privinţa Valicăi lucrurile sunt certe. Domnitorul se afişa cu aceasta, iar femeia nutrea speranţa că va deveni Doamnă.
- Apropierea de soţia lui Sigismund Bathory. Mihai Viteazul apare într-o pictură realizată la Praga de Frans Franken alături de Maria Christierna, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Unii istorici sugerează că între cei doi a avut loc o poveste amoroasă. A divorţat de acesta, iar succesorul la tronul Transilvaniei, Andrei Báthory, vărul lui Sigismund, îi face avansuri din ce în ce mai agresive. Astfel, Maria Christierna se refugiază la curtea regală de la Pragă. Aceasta i-ar fi pus o vorbă bună lui Mihai la regele Rudolf, pentru a-l spRijini să lupte împotriva lui Andrei Báthory. SURSA – NET Adevărul.ro Târgu Jiu
Insigna - Cupa UTC '84 (tenis de câmp)
(Uniunea Tineretului Comunist)
Uniunea
Tineretului Comunist (cunoscută
și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi
rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii
Tineretului Comunist din România, iar mai jos carnetul de membru și drapelul
U.T.C..
În
timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea
Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul
1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din
populația României.
Tenisul de câmp modern a apărut inițial în Anglia, la sfârșitul secolului al
XIX-lea ca si “tenis de camp”. Dupa crearea sa, tenisul s-a raspandit mai intai
in clasa superioara a lumii engleze, apoi, incet-incet, in intreaga
lume. Tenisul este acum un sport olimpic si este practicat de toate
clasele sociale, indiferent de bani si de varsta, inclusiv de persoanele aflate
in scaun cu rotile. In mod remarcabil regulile sale de bază au ramas
neschimbate din anul 1890. In 1874, maiorul Walter Wingfield a
achizitionat drepturile de brevet pentru echipamente si reguli de joc. In
acelasi an, primele instante judecatoresti de tenis au aparut in Statele Unite.
Jocul s-a raspandit curand in diferite parti ale lumii cum ar fi Rusia, Canada,
China si India. Terenurile de crochet au servit ca terenuri de tenis in acea
perioada. Primul teren de tenis a fost conceput de Wingfield si a fost in forma
de clepsidra. Acest a fost mai scurt decat terenul modern pe care il avem
astazi. Cel mai vechi turneu de tenis a a vut loc în anul 1877 la
Wimbledon-Anglia, câștigat de Spencer Gore. Tenisul (mai
rar, tenis de câmp) este un sport jucat fie între doi jucători (simplu),
fie între două echipe a câte doi jucători (dublu). Jucătorii folosesc o rachetă pe
bază de racordaj pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită
cu pâslă peste fileu, mingea trebuind să ajungă în terenul
adversarului. Tenisul este acum un sport olimpic și este jucat indiferent
de bani, de vârstă, în multe țări de pe glob. În mod remarcabil, în afara
adoptării sistemului "Tiebreaker", regulile sale au rămas neschimbate
din anul 1890. Lungimea unui teren de tenis de câmp este fixă, ea fiind de
23,78 metri. Lățimea sa variază în funcție de tipul jocului: de simplu sau de
dublu. În cazul jocului de simplu meciurile se desfășoară pe lățimea de 8,23
metri, jocurile de dublu desfășurându-se și pe cele doua margini laterale care
duc la o lățime standard de 10,97 metri. Distanța de la fileu la cele două
linii de serviciu trebuie să fie de exact 6,40 metri, linia de centru
aflându-se bineînteles la jumătatea terenului de tenis. Poziționarea fileului
este deosebit de importantă pentru ca terenul să respecte standardele impuse de
Federația Internaționala de Tenis, capetele fileului trebuie să se găsească la
cel putin 0,91 metri depărtare de marginile exterioare ale terenului (incluzând
aici și marginile laterale pentru jocul de dublu) iar pilonii care susțin
fileul trebuie să aibă o înalțime de 1,07 metri. La mijlocul terenului, acolo
unde fileul intersectează linia de centru, înălțimea fileului trebuie sa fie de
0,91 metri. Coborând la nivelul solului, grosimea liniilor desenate trebuie sa
fie de:
- 5 cm pentru linia de centru
- între 2,5 cm si 10 cm pentru cele două linii de baza (liniile de fund)
- între 2,5 cm si 5 cm pentru toate celelalte linii ale terenului .
Dacă
lungimea efectivă a terenului este de 23,78 metri, Federația
Internațională de Tenis recomanda o lungime totala a suprafeței amenajate
de 37 de metri, adică cel puțin 6,4 metri dincolo de fiecare linie de fund a
terenului. În ceea ce privește lățimea, dimensiunea recomandată a incintei este
de 18 metri, adică intre 3,50 si 3,65 metri suplimentari dincolo de marginile
laterale ale terenului, necesare bineînteles jucătorilor pentru a ajunge la
mingiile care trec de marginile terenului de tenis.
Insigna - Învățător emerit
Emerit este un
titlu de onoare care s-a acordat oamenilor de ştiinţă, artiştilor,
profesorilor, învăţătorilor, medicilor şi sportivilor care s-au distins în
activitatea lor. Titlul a fost instituit la 11 august 1950 prin
decret și, din nou, prin decretul nr. 190 din 27 iunie 1977 privind
distincțiile de stat în Republica Socialistă România. Exemple:
- om de știință emerit,
- artist emerit, maestru emerit al artei, colectiv artistic emerit,
- profesor universitar emerit, profesor emerit, învățător emerit,
- medic emerit, medic veterinar emerit, zootehnist emerit
- maestru al sportului emerit.
Titlul
de „artist al poporului” era echivalent cu „artist emerit”. Aceste „titluri”
aveau ca formă de recunoaștere exterioară niște insigne care se purtau la
rever. Ele aduceau, mai ales în deceniile 5 și 6 ale secolului al XX-lea, o
serie de avantaje materiale și sociale.
Insigna - Spre șarje
Termenul generic HIPÍSM (călărie)
este denumirea generică dată întregii activități legate de folosirea calului în
întrecerea sportivă, indiferent de profilul ei. Cuprinde probe sportive de
dresaj, concursuri hipice (ex. trecerea peste obstacole), triatlon
(călărie de manej, probe de câmp, obstacole), curse de cai, curse pe terenuri
accidentate, alegări de viteză etc. Prima cursă de sărituri peste
obstacole a avut loc în Irlanda, în anul 1859. De atunci și până în
prezent, acest sport a devenit preferatul oamenilor bogaţi din întreaga lume.
Pe mapamond sunt peste un milion de practicanți, cei mai mulţi dintre ei în
SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda şi Italia. Este o competiţie
a elitelor. Un armăsar campion poate să valoreze şi un milion de euro, cât un
automobil Ferrari. Odată mergea în galop, azi abia mai face câţiva paşi. Este
vorba despre hipismul românesc, altădată un sport cu care ne mândream peste tot
în lume. România nu mai are niciun călăreț în top 500, iar caii sunt evaluați,
nu după trap sau sărituri, ci după cât de bine trag la căruță. În timp ce un
antrenor de origine română, Monica Teodorescu, conduce lotul olimpic al
Germaniei, Federaţia Ecvestră Română a găsit repede scuza: nu mai sunt
bani.Timp de zeci de ani, hipiștii români au adus faimă țării la probele de
sărituri peste obstacole din străinătate. Astăzi se luptă să iasă din anonimat
și fac eforturi să revină în elita mondială.Puţină lume ştie că acest sport plin de eleganță are o
tradiție îndelungată în România. Începând cu anii '20, călăreţii
români au câștigat trei cupe pe națiuni și au cucerit medalii de bronz si de
argint la olimpiadele de la Berlin, Moscova şi Roma. În 1936, la olimpiada
de la Berlin, românul Herny Rang a pierdut aurul olimpic din cauza unui
arbitraj „nedrept”, care l-a declarat câștigător pe concurentul neamț.
Românul nu a depus constatație și din acest motiv Adolf Hitler i-a dăruit o
motocicletă. Am avut o generație de aur din care au făcut Felix Țopescu,
Vladimir Constantinescu, Henry Rang, Zahei, Tudoran și antrenorul lor,
Chirculescu. Pe plachetă este reprezentată stema mijlocie a Regatului România.
Jetonul - Blaj a Live - BT Banca Transilvania
Jetoanele sunt piese din
metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune
monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru
procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă,
etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme,
magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca
număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor
metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori
ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale
unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau
schimbate la casierii în monedă adevărată. Produsul de mai sus este confecționat
din carton plastifiat negru având inscripții de culoare albă, având
dimensiunile de 24 x 24 milimetri. El a fost emis cu ocazia Festivalului
cultural “Câmpia
Libertății de la Blaj” din zilele de 5 și 6 iunie 2015. Pe una din fețe este
redat logo-ul Băncii Transilvania, sub el două linii orizontale paralele și în
plus inscripțiile: ”BT și BANCA TRANSILVANIA”. Pe cealaltă
față este redat logul festivalului cultural Blaj și inscripția: “BLAJ A LIVE”. Festivalul cultural “Blaj aLive” se
organizează
anual, începând cu anul 2002 și
promovează, libertatea, educaţia şi inovaţia ca suport pentru dezvoltare
culturală şi găzduieşte iniţiativele tinerelor organizaţii, parte din noua
revoluţie culturală. Proiectul cultural “Blaj aLive” este organizat în
parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură “Augustin
Bena”, şi Primăria Municipiului Blaj. În cadrul festivalului se prezintă concursul de traditii si obiceiuri, cu urmatoarele sectiuni:
obiceiuri traditionale, gospodarie si gastronomie traditionala, expozitia
de arta fotografica “Cununa Graului” și spectacol folcoric.
Banca Transilvania (B.T.) este una dintre cele mai mari trei bănci
din România, care a fost înființată în anul 1993 la Cluj Napoca de un
grup de oameni de afaceri locali, cu 79% capital românesc și 21% străin.
Activitatea sa este organizată pe patru linii principale de business, și anume:
corporate, IMM, retail și Divizia pentru Medici. Banca Transilvania are aproape
1,76 milioane de clienți, 550 de unități și peste 6000 de angajați. Banca
Transilvania este prima bancă din România care deschide o sucursală în Italia,
la Roma și totodată prima bancă din România listată la Bursa de Valori –
București – anul 1997. În anul 2013 banca a avut un profit net de 83,44
milioane euro și active de 7,13 miliarde de euro.
____________ooOoo__________
PERSONALITĂȚI CULTURALEPE BANCNOTELE LUMII
Scriitor estonian Anton Hansen Tammsaare,
a trăit între anii 1878 - 1940
Detalii vignetă de pe bilete spaniole de loterie
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 07.10.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu