D’ALE POLITICIENILOR
sau
CULEGEM CE
AM SEMĂNAT
ION ILIESCU – P.S.D.:
“A garanta proprietatea
înseamnă a limita dreptul omului
înseamnă a limita dreptul omului
asupra proprietății lui.”
NICOLAE VĂCĂROIU – P.S.D.:
“Nu vom face privatizare de
dragul privatizării, ci din contră.”
GHEORGHE NICHITA – P.S.D.:
“Tot ceea ce costă bani e costisitor.“
***
O PASTILĂ DE UMOR
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
______________xxx______________
CÂTEVA
MEDALII ȘI INSIGNE
DIN JUDEȚUL MUREȘ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte
variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent
metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin
imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
125 de ani de la apariția primului timbru românesc 1858 - 1983
Filiala AFR Mureș (Asociația filateliștilor din România)
25 de ani de activitate XXV Târgu Mureș 1958 - 1983
Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în
special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare
pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva
din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume,
filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din
preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea
sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby
foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este
flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii
poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea
primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia
de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a
lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi
principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o
anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de
celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai
presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei,
culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă
libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate
colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru
ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un
studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate
dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul
parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny
Black.
Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a
apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour.
Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe
stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este
formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.Colecţionarea mărcilor
poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns
în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru
Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de
tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite
sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la
organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o
activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi,
timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre
simbolurile noastre naţionale.
Insigna - Festivalul folcloric "Pe Mureș" - 1989
Trecerea râului Mureș prin
mai multe județe transilvănene a inspirat denumirea mai multor festivaluri de
folclor care se desfășoară anul în această parte de țară. Iată câteva denumiri
de festivaluri; “Pe Mureș”, „Mureș pe marginea ta (Ocna Mureș, județul Mureș)”
și „Pe Mureș și pe Târnave (județul Sibiu)”. Anual în orașul mureșan Ocna Mureș
are loc festivalul “Mureș, pe marginea ta”, probabil
inițial denumit “Pe Mureș”, festival menit a
cultiva tradiția și folclorul românesc din zonă. Unicitatea acestui festival
este conferită atât de frumuseţea fără seamăn a folclorului din această zonă
etnografică cât şi de istoricul acestui eveniment cultural ajuns la ediția a
XXIX-a. Festivalul aduce pe marile scene ale ţării reale şi autentice vedete
ale cântecului popular. De altfel chiar scopul acestui concurs este de a da o
şansă unor tineri interpreţi talentaţi (cu vârsta între 15 și 32 de ani) de a
debuta într-un eveniment de renume.
SFF - Sighișoara festival film
Distincția de cavaler al filmului românesc
Festivalul
de Film de la Sighișoara este un
eveniment organizat de Fundația Română pentru Educație și Educatori, devenit alături
de directorul și fondatorul Adrian Titieni - actor si rector al UNATC, un motiv
de celebrare a cinematografiei românești la ea acasă, după călătoriile încununate
cu aprecieri la marile competiții internaționale. În cadrul festivalului
inaugurat în anul 2008 se prezintă și cele mai reușite producții
cinematografice ale altui stat european. Festivalul se organizează sub
patronajul Centrului National al Cinematografiei, Primariei Sighisoara,
Consiliului Municipal Sighisoara si Universitatii Nationale de Arta Teatrala si
Cinematografica "I.L.Caragiale" Bucuresti.
Expoziția meseriașilor Sighișoara -1868
Sighișoara (în germană Schäßburg,
în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un
municipiu situat în judeţul Mureş, România, cu populaţia de aproximativ 26500
de locuitori. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea
dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la
Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite
cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise
între 108 - 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran, etc. Deasupra am postat o fotografie reprezentând Primăria Sighișoara.
Expoziția meseriașilor Sighișoara -1870
Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din
regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania
de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În
această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar
coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania",
nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești
coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se
bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg
Kraus (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află
Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din
anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este
menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu
"Schäßburg").
Întreprinderea de utilaje și piese de schimb - Reghin - România
IUPS Reghin 30 de ani 1953 - 1983
IUPS (Întreprinderea de utilaj forestier
și piese de schimb) Reghin
a fost un renumit producător de utilaje și piese de schimb pentru industria
forestieră. Întreprinderea a fost inaugurată în anul 1953, a cunoscut o
dezvoltare accelerată până în revoluție, apoi a decăzut, s-a privatizat,
falimentat și dispărut, la fel ca multe alte întreprinderi românești, cândva
foarte cunoscute. Sus am postat o etichetă produs fabricat la IUPS Reghin - anul 1976
Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, (în limba
germană Sächsisch-Regen, în limba maghiară Szászrégen, Nagyrégen) este un municipiul din județul Mureș, România, ce
include și localitățile Apalina și Iernușeni și numără în total 33281 de
locuitori, din care: români – 62,56%, maghiari –
27,79%, romi – 6,21% și restul – altă etnie sau necunoscută. Din punct de
vedere confesional populația orașului are următoarea structură: ortodocși –
59,3%, reformați – 16,98%, romano catolici – 7,92%, greco catolici – 5,14%,
adventiști de ziua a șaptea – 1,96% și restul – altă religie sau nedeclarată. Prima
atestare documentară a orașului parvine din anul 1228 (în diploma regelui
maghiar Andrei al II-lea se amintește numele localității “Regun”). Principalele monumente istorice ale orașului
sunt: Biserica
Evanghelică-Luterană (adresa:
str. Călărașilor 1, datată – anul 1330) și Biserica de lemn cu hramul Sfântul
Nicolae. Sus am postat o poză reprezentând Primăria Reghin.
Biserica evanghelică
Palatul culturii
Prefectura
Primăria
Palatul episcopal
Biserica reformată
Muzeul regional
Sinagoga
Catedrala ortodoxă
Universitatea de medicină și farmacie
Casa Banyai - Piața Trandafirilor
Casa Vlad Dracul
Cetatea medievală
Trimiteri poștale
Județul Mureș este situat în centrul Podișului Transilvania
din România. El are o suprafață de 6714 kilometri pătrați, numără aproximativ 581000 de
locuitori și are reședința în municipiul Târgu Mureș. Numele județului provine
de la râul Mureș care îl străbate de la N-E spre S-V. Din punct de vedere
administrativ județul este compus din 4 municipii - Târgu Mureș, Sighișoara,
Reghin și Târnăveni, 7 orașe - Iernut, Luduș, Sărmașu, Miercurea Nirajului,
Sovata, Sângeorgiu de Pădure și Ungheni precum și 89 de comune. Sus am
postat stemele interbelică, comunistă și actuală precum și harta județului
Mureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente istorice și arhitectonice
reprezentative pentru județ, din vremuri diferite, dar și alte locuri de vizitat pe aceste
meleaguri, cât și unele trimiteri poștale ilustrate.
Castelul - Albești
Gara - Abuș
Cetatatea - Saschiz
Băile - Sângiorzul de Mureș
Turnul cositoarelor - Sighișoara
Biserica fortificată - Saschiz
Turnul cu ceas - Sighișoara
Cascada - Cofu
Lacul Ursu - Sovata
Castelul - Brâncovenești
Castelul Ugron - Zăul de Câmpie
Biserica unitariană - Adămuș
Primăria - Târnăveni
Biserica leproșilor - Sighișoara
Biserica de lemn - Sărmașu
Școala medie de stat - Târnăveni
Castelul Bethlen - Criș
Castelul Lăpușna - Ibănești
Conacul Keresztes - Sediul primăriei Mica
Institutul biblic - Târnăveni
Biserica reformată - Acățari
Prefectura (azi colegiul tehnic) - Târnăveni
Biserica romano catolică - Târnăveni
Vedere - Beregsău
Casa de cultură - Târnăveni
Administrația financiară - Târnăveni
Hotelul Brădet - Sovata
Vederi - Târnăveni
Hotelul Făget - Sovata
Scara școlarilor - Sighișoara
Piața mare - Sighișoara
Vedere - Ocna Mureș
Vedere - Reghin
Vedere - Sovata
Trimiteri poștale
_______________ooOoo_______________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Louis Etienne Felicite Lysius Salomon a fost un om politic haitian care s-a născut la data
30 iunie 1815 și a decedat la data de 19 octombrie 1888. Și-a servit țara în
calitate de președinte al statului în perioada 26 octombrie 1879 – 10 august
1888.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă americană
de dinaintea proclamării independenței SUA
Două vignete de pe acțiuni românești
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 11.01.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu