miercuri, 11 ianuarie 2017

TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE - 89


D’ALE POLITICIENILOR
 
sau
CULEGEM CE AM SEMĂNAT

ION ILIESCU – P.S.D.:
 “A garanta proprietatea 
înseamnă a limita dreptul omului 
asupra proprietății lui.” 

NICOLAE VĂCĂROIU – P.S.D.:
 
“Nu vom face privatizare de
dragul privatizării, ci din contră.”   

GHEORGHE NICHITA – P.S.D.:
“Tot ceea ce costă bani e costisitor.“  

***

O PASTILĂ DE UMOR
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI

______________xxx______________

CÂTEVA 
MEDALII ȘI INSIGNE 
DIN JUDEȚUL MUREȘ

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 
125 de ani de la apariția primului timbru românesc 1858 - 1983
Filiala AFR Mureș (Asociația filateliștilor din România)
25 de ani de activitate XXV Târgu Mureș 1958 - 1983 
Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece  funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de  mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. 
 
Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale. 
Insigna - Festivalul folcloric "Pe Mureș" - 1989
Trecerea râului Mureș prin mai multe județe transilvănene a inspirat denumirea mai multor festivaluri de folclor care se desfășoară anul în această parte de țară. Iată câteva denumiri de festivaluri; “Pe Mureș”, „Mureș pe marginea ta (Ocna Mureș, județul Mureș)” și „Pe Mureș și pe Târnave (județul Sibiu)”. Anual în orașul mureșan Ocna Mureș are loc festivalul Mureș, pe marginea ta”, probabil inițial denumit Pe Mureș”, festival menit a cultiva tradiția și folclorul românesc din zonă. Unicitatea acestui festival este conferită atât de frumuseţea fără seamăn a folclorului din această zonă etnografică cât şi de istoricul acestui eveniment cultural ajuns la ediția a XXIX-a. Festivalul aduce pe marile scene ale ţării reale şi autentice vedete ale cântecului popular. De altfel chiar scopul acestui concurs este de a da o şansă unor tineri interpreţi talentaţi (cu vârsta între 15 și 32 de ani) de a debuta într-un eveniment de renume.  
SFF - Sighișoara festival film
Distincția de cavaler al filmului românesc
Festivalul de Film de la Sighișoara este un eveniment organizat de Fundația Română pentru Educație și Educatori, devenit alături de directorul și fondatorul Adrian Titieni - actor si rector al UNATC, un motiv de celebrare a cinematografiei românești la ea acasă, după călătoriile încununate cu aprecieri la marile competiții internaționale. În cadrul festivalului inaugurat în anul 2008 se prezintă și cele mai reușite producții cinematografice ale altui stat european. Festivalul se organizează sub patronajul Centrului National al Cinematografiei, Primariei Sighisoara, Consiliului Municipal Sighisoara si Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L.Caragiale" Bucuresti.

Expoziția meseriașilor Sighișoara -1868

Sighișoara (în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un municipiu situat în judeţul Mureş, România, cu populaţia de aproximativ 26500 de locuitori. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108 - 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran, etc. Deasupra am postat o fotografie reprezentând Primăria Sighișoara. 

Expoziția meseriașilor Sighișoara -1870
Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg").   
Întreprinderea de utilaje și piese de schimb - Reghin - România
IUPS Reghin 30 de ani 1953 - 1983  
IUPS (Întreprinderea de utilaj forestier și piese de schimb) Reghin a fost un renumit producător de utilaje și piese de schimb pentru industria forestieră. Întreprinderea a fost inaugurată în anul 1953, a cunoscut o dezvoltare accelerată până în revoluție, apoi a decăzut, s-a privatizat, falimentat și dispărut, la fel ca multe alte întreprinderi românești, cândva foarte cunoscute. Sus am postat o etichetă produs fabricat la IUPS Reghin - anul 1976 
Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, (în limba germană Sächsisch-Regen, în limba maghiară Szászrégen, Nagyrégen) este un municipiul din județul Mureș, România, ce include și localitățile Apalina și Iernușeni și numără în total 33281 de locuitori, din care: români – 62,56%, maghiari – 27,79%, romi – 6,21% și restul – altă etnie sau necunoscută. Din punct de vedere confesional populația orașului are următoarea structură: ortodocși – 59,3%, reformați – 16,98%, romano catolici – 7,92%, greco catolici – 5,14%, adventiști de ziua a șaptea – 1,96% și restul – altă religie sau nedeclarată. Prima atestare documentară a orașului parvine din anul 1228 (în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea se amintește numele localității Regun”). Principalele monumente istorice ale orașului sunt: Biserica Evanghelică-Luterană (adresa: str. Călărașilor 1, datată – anul 1330) și Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae. Sus am postat o poză reprezentând Primăria Reghin. 
Târgu Mureș, mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în maghiară  Marosvasarhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, în germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, în latină  Novum Forum Siculorum) este reședința și cel mai mare municipiu din județul Mureș, situat în centrul regiunii istorice Transilvania, România, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Orașul numără aproximativ 150000 de locuitori. Săpăturile efectuate de către arheologul Istvan Kovacs au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116 îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui ungar Ștefan II. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Târgu Mureș și drapelul orașului, iar dedesubt pozele câtorva monumente arhitectonice și istorice inconfundabile târg-mureșene, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.
Biserica evanghelică
Palatul culturii
Prefectura
Primăria
Palatul episcopal
Biserica reformată
Muzeul regional
Sinagoga
Catedrala ortodoxă
Universitatea de medicină și farmacie
Casa Banyai - Piața Trandafirilor 
Casa Vlad Dracul
Cetatea medievală
Trimiteri poștale

Județul Mureș este situat în centrul Podișului Transilvania din România. El are o suprafață de 6714 kilometri pătrați, numără aproximativ 581000 de locuitori și are reședința în municipiul Târgu Mureș. Numele județului provine de la râul Mureș care îl străbate de la N-E spre S-V. Din punct de vedere administrativ județul este compus din 4 municipii - Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Târnăveni, 7 orașe - Iernut, Luduș, Sărmașu, Miercurea Nirajului, Sovata, Sângeorgiu de Pădure și Ungheni precum și 89 de comune. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală precum și harta județului Mureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente istorice și arhitectonice reprezentative pentru județ, din vremuri diferite, dar și alte locuri de vizitat pe aceste meleaguri, cât și unele trimiteri poștale ilustrate.
Castelul - Albești
Gara - Abuș
Cetatatea - Saschiz
Băile - Sângiorzul de Mureș
Turnul cositoarelor - Sighișoara
Biserica fortificată - Saschiz
Turnul cu ceas - Sighișoara
Cascada - Cofu
Lacul Ursu - Sovata
Castelul - Brâncovenești
Castelul Ugron - Zăul de Câmpie
Biserica unitariană - Adămuș
Primăria - Târnăveni
Biserica leproșilor - Sighișoara
Biserica de lemn - Sărmașu
Școala medie de stat - Târnăveni
Castelul Bethlen - Criș
Castelul Lăpușna - Ibănești
Conacul Keresztes - Sediul primăriei Mica
Institutul biblic - Târnăveni 
Biserica reformată - Acățari
Prefectura (azi colegiul tehnic) - Târnăveni
Biserica romano catolică - Târnăveni
Vedere - Beregsău
Casa de cultură - Târnăveni
Administrația financiară - Târnăveni 
Hotelul Brădet - Sovata
Vederi - Târnăveni
Hotelul Făget - Sovata
Scara școlarilor - Sighișoara
Piața mare - Sighișoara
Vedere - Ocna Mureș
Vedere - Reghin
Vedere - Sovata
Trimiteri poștale

_______________ooOoo_______________

PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Louis Etienne Felicite Lysius Salomon a fost un om politic haitian care s-a născut la data 30 iunie 1815 și a decedat la data de 19 octombrie 1888. Și-a servit țara în calitate de președinte al statului în perioada 26 octombrie 1879 – 10 august 1888.

Detaliu vignetă de pe o bancnotă americană 
de dinaintea proclamării independenței SUA

Două vignete de pe acțiuni românești

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 11.01.2017

Niciun comentariu: