Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru a marca Candidatura Republicii Croația la Uniunea
Europeană. Pe avers moneda prezintă înscrisul REPUBLIKA HRVATSKA (Republica
Croația), valoarea 25 kuna și două ramuri (laur și stejar), iar pe revers se prezintă
două pătrate, un cerc de stele și înscrisul Republica Croația – candidată la
Uniunea Europeană – 18.VI.2004, desigur în limba croată.
Încă din anul 2003 Republica Croația și-a anunțat intenția de a adera Uniunea Eropeană și abia la data de 1 iulie 2013 Croaţia a devenit al 28-lea membru al Uniunii Europene. O ţară mică, frumoasă şi vizitată de foarte mulţi oameni, o ţară care a trecut peste un război civil în care era în pericol să piardă o treime din teritoriu. ara îşi declară independenţa în 1991, şi intră în război cu armata iugoslavă şi diferite organizaţii paramilitare sârbe. Reuşeşte să obţină recunoaşterea diplomatică, în ianuarie 1992, de către Comunitatea Economică Europeană şi de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Odată rezolvate aceste probleme majore, Croaţia revine pe un drum normal. În 2000 devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi semnează acorduri de stabilizare şi cooperare cu UE, iar în 2003 depune cererea de aderare la UE, statutul de candidat oficial fiind primit un an mai târziu.
Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru a celebra Forumul anual de afaceri organizat în
Croația, la Zagreb, în perioada 14 -15 mai 2010. Pe avers moneda prezintă
înscrisul REPUBLIKA HRVATSKA (Republica Croația), valoarea 25 kuna și două ramuri
(laur și stejar), iar pe revers o reprezentare stilizată a unei așezări urbane
și înscrisul Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Forumul anual
de faceri Zagreb – 2010, desigur în limba croată.
Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru a celebra Semnarea Tratatului de aderare a Republicii
Croația la Uniunea Europeană. Pe avers moneda prezintă înscrisul REPUBLIKA
HRVATSKA (Republica Croația), valoarea 25 kuna și două ramuri (laur și stejar),
iar pe revers se prezintă un grup de hexagoane cu câte o stea în interior și
înscrisul Semnarea Tratatului de aderare a Republicii Croația la Uniunea
Europeană – 9.XII.2011, desigur în limba croată.
Semnarea
tratatului de aderare a Republicii Croația la Uniunea Europeană s-a semnat la
Bruxelles în data de 9 decembrie 2011 și a intrat în vigoare în luna iulie
2013, până atunci urmând a se continua reforma economică și organiza
referendumul național privind această aderare.
Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru a celebra Accederea deplină a Republicii Croația în
Uniunea Europeană. Pe avers moneda prezintă înscrisul REPUBLIKA HRVATSKA
(Republica Croația), valoarea 25 kuna și două ramuri (laur și stejar), iar pe
revers se prezintă un grup de hexagoane cu câte o stea în interior și înscrisul
Republica Croația – membru deplin în Uniunea Europeană – 1.VI.2013, desigur în
limba croată.
La data de 1 iulie 2013
Republica Croația a devenit cel de-al 28-lea stat european, membru cu drepturi
depline în cadrul Uniunii Europene. Într-un timp de 20 de ani statul croat a
trecut de la statutul de republică iugoslavă la cel de stat independent, membru
cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene. Drumul a însemnat voință și
sacrificii. Înainte de a
adera la UE, Croaţia a trebuit să se alinieze la diverse norme şi proceduri
administrative ale UE. De exemplu, şi-a reformat întru totul sistemul juridic
şi şi-a modificat constituţia, pentru a garanta independenţa procurorilor. De
asemenea, guvernul croat a înfiinţat un organism responsabil cu combaterea
corupţiei. Alte reforme au vizat stabilirea unor limite pentru emisiile de gaze
cu efect de seră şi adaptarea normelor privind siguranţa alimentelor.
***
O PASTILĂ DE UMOR
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
UN DIALOG EPIGRAMATIC
______________xxx______________
CÂTEVA MEDALII
ȘI PLACHETE ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille)
şi spanioli (edala).
Credință și muncă pentru țară și rege
Carol al II-lea, Rege al României, Principe de
Hohenzollern-Sigmaringen (născut
15 octombrie 1893 şi decedat la 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8
iunie 1930 şi 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în
favoarea fiului său Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume
ales de tatăl său Ferdinand şi folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi
radiat din Casa Regală a României (între 1925 şi 1930) în urma renunţării lui
Carol la calitatea de Prinţ Moştenitor. Carol este fiul cel mare al regelui
Ferdinand al României şi al soţiei sale regina Maria.
Campionatul republican
de regularitate și rezistență (motociclism)
Motociclismul este un sport vechi
românesc care în perioada regimului comunist a cunoscut o perioadă neagră şi
care a început să devină ceea ce a fost, abia după Revoluţia din Decembrie
1989. Cine deţinea o motocicletă în regimul comunist era desigur un privilegiat
al soartei. Federația română de motociclism este responsabilă de organizarea
calendarului sportiv în motociclismul românesc. Raliurile de motociclism se organizează pe mai multe clase în
funcție de capacitatea cilindrică a motorului (125, 250 sau 500 centimetri
cubi). Ele se organizează pe diferite categorii de drumuri. Motociclismul este
o disciplină sportivă ce atrage în mod special tinerii dar și foarte mulți spectatori
pe marginile traseului de concurs.
Placheta - Statul major al forțelor aeriene
Statul
Major al Forțelor Aeriene reprezintă
structura militară organizată care asigură aviației militare române toate cele
necesare pentru desfășurarea cu succes a oricăror misiuni militare. Oficial
aviația română a fost înființată la data de 1 aprilie 1913, prin aprobarea
Legii privind Organizarea Aeronauticii Militare de către Parlamentul României.
Istoria aviației militare române a început odată cu Ordinul nr. 7925/5
noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din
București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui
Aurel Vlaicu. Aviația militară a României a participat activ la luptele din cel de-a doilea război balcanic, primul
război mondial, războiul româno-ungar din anul 1919 și cel de-al doilea război
mondial. În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9700 de
persoane și 158 de aeronave, fiind într-un proces continuu de modernizare și
reorganizare. Primul avion de vânătoare al Forțelor Aeriene Române a fost
aparatul Nieuport 11, de producție franțuzească, utilizat în timpul primului
război mondial. Structura aproximativă a forțelor aeriene române la momentul de
față este următoarea: Flotila 71 Aeriană “General
Emanoil Ionescu” – Câmpia Turzii, Flotila 86 Aeriană – Fetești, Flotila 90
Transport Aerian “Comandor
aviator Gheorghe Bănciulescu” – București – Otopeni, Flotila 95 Aeriană “Erou
căpitan aviator
Alexandru Șerbănescu” – Bacău, Escadrila 142 Cercetare – Timișoara – Giarmata,
Brigada 1 Rachete Sol-Aer “General Nicolae Dăscălescu”, Baza 91 Logistică, Regimentul 70 Geniu de Aviație, Centrul 85
Comunicații Aero și Informatică, Tabăra de instrucție și poligonul de trageri
sol-aer “General de brigadă Ion
Bungescu” - Capu Midia, județul Constanța,
Academia Forțelor Aeriene “Henri
Coandă” –
Brașov, Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene “Aurel Vlaicu” – Boboc,
județul Buzău și “Școala
de Maiștri Militari și Subofițeri ai Forțelor Aeriene “Traian Vuia” – Boboc,
județul Buzău.
Placheta - MAP 1931 - 1996 (Mașini agricole performante)
MAP este prescurtarea
numelui unei societăți care se cheamă Mașini agricole performante - SRL,
importator al grupului Same Deutz-Fahr în domeniul tractoarelor marca
Same, Deutz-Fahr și Lamborghini. MAP – SRL are sediul social în satul
Căldăraru, comuna Cernica, judeţul Ilfov, iar capitalul social de 1149010
lei este deţinut de italianul Mauro Frola (57 de ani) – 94,9%, Daniela
Mailat (43 de ani) şi Veritas Marcheting - SRL Bucureşti (5,1%).
IMNR - Institutul de metale neferoase și rare 1996
XXX - 1966 - 1996
La 1 iulie 1966 cercetători
şi proiectanţi din ICECHIM, ICEM şi IPROCHIM au fost uniţi într-un singur
institut: Institutul de Metale Neferoase şi Rare – IMNR. Structurată pe
trei direcţii: cercetare, proiectare şi microproducţie, activitatea
institutului a fost concentrată spre promovarea industrială a sute de
tehnologii, studii de fezabilitate, proiecte complexe. Peste 220 aliaje noi
(pulberi, benzi, sârme, etc.) au fost realizate în IMNR pentru agenţii
economici din ţară sau pentru export. Anul 1990 a marcat începutul unei
perioade de restructurare fundamentală în cadrul structurii organizatorice şi a
personalului institutului. Dacă la finele anului 1989 în institut şi filialele
sale lucrau circa 1600 de salariaţi, în prezent sunt sub 100 de angajaţi. Multe
oportunităţi au dispărut (cele legate de conexiunile cu uzinele de stat) şi au
apărut altele noi, mai puţine, dar şi mai dificil de accesat. În anul
2004, IMNR a devenit Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare, cu o nouă
structură organizatorică, cuprinzând patru laboratoare mari: ecotehnologii şi
protecţia mediului; materiale şi tehnologii avansate; materiale nanostructurate
și analize fizico-chimice şi structurale. A fost creat Centrul de Transfer
Tehnologic în domeniul materialelor avansate. A continuat activitatea în regim
de microproducţie a unor noi materiale. În ultimii 10 ani numeroase
proiecte naţionale au fost dezvoltate de cercetătorii din institut. Capacitatea
profesională a specialiştilor din IMNR a permis câştigarea la competiţii internaţionale
a peste 20 de proiecte cu finanţare provenind de la NATO, Comisia Europeană,
Elveţia, Japonia, Franţa, etc. În prezent IMNR este membru a mai multe
asociaţii profesionale, platforme și reţele tehnologice europene. Zeci de
tehnologii şi servicii au fost elaborate şi livrate pentru agenţii economici.
Sute de articole şi comunicări ştiinţifice semnate de cercetătorii din IMNR au
evidenţiat valoarea rezultatelor obţinute. INCDMNR - IMNR este astăzi un
institut strategic pentru Economia Naţională, participând direct la stabilirea
şi aplicarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a ramurii de
Metalurgie Neferoasă şi a cercetării ştiinţifice în domenii de vârf, fiind bine
cunoscut în Europa, având sediul central pe strada Biruinței, nr. 102, în
localitatea Pantelimon din județul Ilfov.
______________ooOoo______________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Catherine Flon este o
femeie haitiană, considerată simbolul luptei haitienilor pentru independență
națională. Ea a rămas în memoria și istoria haitienilor pentru că în anul 1803
a cusut manual primul steag al statului independent Haiti.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă americană
de dinaintea proclamării independenței SUA
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni germane
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 12.01.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu