Epaminonda's Blog.....: NIENDORF OSTSEEBAD

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea germană NIENDORF OSTSEEBAD

(de la Marea Baltică), comuna TIMMENDORFER STRAND,

districtul OSTHOLSTEIN, landul SCHLESWIG HOLSTEIN,

dar și câteva trimiteri poștale ilustrate și insigne locale.

Hotelul Atlantic

Placa memorială în amintirea celor 113 victime ale

naufragiului navei Cap Arcona, scufundată de aviația

britanică în anul 1945

Sanatoriul de copii Antonius

Biserica

Portul noaptea

Portul ziua

Faleza

Plaja

Șezlonguri pe plajă

Ștrandul

Strada Ștrandului

Arhitectură locală

Vedere generală

Trimitere poștală ilustrată - Sanatoriul Antonius

Trimiteri poștale

Set 2 insigne locale

***

EPIGRAMA DE SEZON

A MAESTRULUI ANANIE GANIUC

______________xxx______________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Batalionul 3 Rachete sol-aer

Unitățile de rachete sol aer au misiunea de apărare aeriană a unor obiective terestre. Se pare că Batalionul 3 rachete sol aer este subordonat Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu” din București, care asigură apărarea antiaeriană a obiectivelor strategice ale capitalei. Batalionul este dislocat într-o localitate din proximitatea Bucureștiului. Rachetele sol aer se lansează de la sol împotriva țintelor aeriene (avioane sau alte rachete). Ele aparțin grupelor de apărare anti-aeriană. În armatele moderne rachetele au înlocuit alte forme de apărare anti-aeriană cum ar fi tunurile antiaeriene folosite în cel de-al doilea război mondial.

Insignă - Campionatul de fotbal intercars 2013

Istoria fotbalului românesc începe cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?! Sus am postat o poză cu tineri fotbaliști arădeni care bat la porțile afirmării.

(Mihai Eminescu) 1850 - 2000

Aniversare a 150 de ani de la nașterea

poetului român Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Insigna - F.R.H. (Federația română de handbal)

Federația Română de Handbal (F.R.H.) este forul ce organizează și conduce handbalul românesc. Primul meci de handbal din România menționat în presă (în ziarul Hermannstädter Tageblatt) a fost probabil cel care a avut loc la începutul verii anului 1921, la puțin după un an de la primul meci de handbal din lume (Berlin - februarie 1920). Profesorul de educație fizică din Sibiu, Wilhelm Binder (care a predat la școli din Sibiu între 1910 - 1948) a fost în tribună la acel prim meci de handbal și a introdus handbalul în Sibiu. Binder se familiarizase în 1912 la Leipzig cu sportul premergător handbalului numit Raffball, sport pe care l-a introdus la Sibiu în 1913. În 1928 se organizează la Sibiu prima școală de arbitri de handbal. Federația Română de Handbal se constituie la 7 aprilie 1933, mai întâi ca filială a Federației de Baschet și Volei. După trei ani, federația de handbal devine independentă. Primul meci internațional al României a avut loc în 7 aprilie 1936, împotriva Poloniei, meci pe care România l-a câștigat cu 6 - 4.

Fregata Mărășești * 1985 - 2005

20 de ani în de serviciu Forțelor Navale Române

Fregata Mărășești a fost construită la Șantierul Naval “2 Mai” din Mangalia, între anii 1979-1985, ea fiind cea mai mare navă de război construită vreodată în România. A intrat în serviciul Marinei Militare în luna august 1985, fiind clasificată crucișător ușor port-elicoptere și a primit numele de Muntenia. La data de 02.05.1990 s-a schimbat denumirea și clasa navei, devenind distrugătorul Timișoara. Începând cu august 1990, este reclasificată ca distrugător, iar de atunci va purta numele de Mărășești, în amintirea distrugătorului Mărășești, din cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale Române. De la 01 aprilie 2001 nava este încadrată în clasa fregate (F 111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Câteva dintre misiunile pe care le poate îndeplini această fregată în timp de pace dar și de război sunt; căutare și salvare pe mare, operațiuni de interdicție maritime, supraveghere aeriană și navală, activități de diplomație navală, realizarea siguranței navelor care navighează izolat sau în convoi, evacuarea personalului necombatant, lovirea navelor de suprafață dar și a submarinelor. Iată câteva dintre caracteristicile tehnice ale fregatei; lungime -144,6 metri, lățime – 14,8 metri, pescaj – 5,5 metri, deplasament maxim – 5550 tone, sistem de propulsie – 4 motoare MAN (diesel), putere – 32000 cai putere, viteză maxima – 27 noduri, autonomie – 1500 mile marine, echipaj – 250 militari; dar și câteva date despre dotarea tehnică a fregatei; 4 instalații rachete navă-navă, 2 instalații de tragere calibru 76,2 mm binate, 4 instalații tragere antiaeriene calibru 30 mm, 2 instalații lanstorpile calibru 533 mm, 2 instalații lansare bombe antisubmarin, 8 sisteme radar, 2 instalații de bruiaj pasiv și un elicopter IAR 330 – Puma.

_____________ooOoo_____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎN LIMBA MAGHIARĂ