Epaminonda's Blog.....: ASCHACH A.D.DONAU

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea ASCHACH AN DER DONAU

(Aschach pe Dunăre), bundeslandul AUSTRIA INFERIOARĂ,

câteva vederi generale și trimiteri poștale ilustrate, dar și o

bancnotă de lagăr.

Vechea Primărie

Școala

Pod peste Dunăre

Biserica

Palatul

Cartierul bisericii

Piața centrală

Vila Dr.Faust

Arhitectură locală

Vederi generale

Trimiteri poștale ilustrate

Bancnotă de lagăr 2 coroane xxx

***

DIN INTELIGENȚA

POPOARELOR LUMII

Proverbe arabe

Sărac fără răbdare, lampă fără ulei.
Cine se teme de lup îşi pregăteşte un câine.
Când faci un bine uită imediat! Când ți se face un bine nu uita niciodată!

_____________xxx_____________

CÂTEVA PLACHETE, MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea sociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Placheta - Elisabeta și Carol I * 1869 - 1919

Prinos de adâncă recunoștință M.M.L.L. regelui și reginei

României cu prilejul împlinirii a 40 de ani de căsnicie

din partea credincioșilor lor slujitori

Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta sau Elisaveta a României, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied,născută în data de 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania şi decedată la 18 februarie 1916 la Curtea de Argeş) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Mai este deasemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor Carmen Sylva, şi ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.

Insigna - G.P. (Gărzi patriotice)

Insigna G.P. (Gărzi patriotice) se acorda tuturor membrilor formațiunilor de Gărzi Patriotice. Gărzile Patriotice au fost niște formațiuni paramilitare româneşti înființate în perioada regimului comunist, având scopul de a asigura o apărare suplimentară în cazul unui atac extern. Ideea formațiunilor Gărzilor Patriotice este de sorginte sovietică. Primele grupuri de muncitori comuniști înarmați datează din vara anului 1944. Dezvoltând nucleul muncitorilor care l-au preluat pe mareşalul Ion Antonescu, după arestarea sa din ziua de 23 august 1944. Partidul Comunist din România a decis înființarea, în septembrie 1944, a Gărzilor de Apărare Patriotică. Pregătirea și organizarea acestor formațiuni s-a făcut sub supravegherea serviciilor de securitate sovietice NKGB, iar comanda lor i-a fost încredințată lui Emil Bodnăraş. De câte ori era necesar, Gărzile de Apărare Patriotică primeau sprijin logistic și de la Comandamentul Sovietic. Prin intermediul Gărzilor, comuniștii au preluat curând controlul asupra comitetelor de uzină alese în mod democratic din principalele fabrici din țară, obligându-i prin amenințări pe muncitori să aleagă conduceri noi, alcătuite din reprezentanți ai Frontului Naţional Democrat (F.N.D.). Noile comitete au acaparat apoi cantinele muncitorești și întregul proces de raționalizare a hranei de după război, astfel încât o mare parte a industriei a ajuns în mâinile F.N.D. Gărzile de Apărare Patriotică erau utilizate de comuniști și ca grupuri de bătăuși care aveau rolul să împrăștie manifestările organizate de partidele democrate și să-i terorizeze pe membrii acestora. Marea manifestație organizată la Bucureşti, în 8 noiembrie 1945, de către sprijinitorii democraţiei, monarhiei şi ai regelui Mihai, a fost împrăștiată de către comuniști cu ajutorul camioanelor cu muncitori, printre care se aflau și membri ai gărzilor de apărare patriotică, înarmați cu bâte și alte obiecte contondente. Formațiunile au fost desființate abia după desăvârșirea procesului de sovietizare a României. Gărzile Patriotice moderne au fost fondate în 1968, după discursul de la București, din 21 august, prin care liderul comunist român Nicolae Ceaușescu a condamnat public înăbușirea Primăverii de la Praga, de către U.R.S.S. şi sateliţii săi. În 1989, în Gărzile Patriotice erau înrolați aproximativ 700000 de cetățeni, atât bărbați cât și femei. Ca structură, Gărzile Patriotice colaborau strâns cu Ministerul Apărării Naționale, dar erau subordonate direct P.C.R. şi U.T.C.. Bazându-se mai mult pe cetățenii obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea și influența forţelor armate regulate. Doar în timpul Revoluției din Decembrie 1989 a existat un moment când cuplul dictatorial ceaușist s-a îndoit de loialitatea subunităților de gărzi patriotice vâzând în acestea o posibilă mare forță revoluționară înarmată.

Federația română de pentatlon modern

Campionatul republican pentatlon modern juniori 1893

Pentatlonul modern este un sport olimpic, care conține cinci discipline: tir sportiv, scrimă, înot 200 de metri, săritură la obstacole şi cros 3 kilometri. Acest sport este guvernat de Uniunea internaţională de pentatlon modern iar calendarul sportiv este organizat de Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern. Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern, denumire iniţială - Federaţia română de nataţie, a fost fondată în anul 1930. Este o organizaţie nonguvernamentală care se ocupă cu organizarea competiilor din aceste discipline sportive în România.

Centrul 1 supraveghere aeriană

"General locotenent Neculai Iordache"

Placheta - 1 (Centrul 1 supraveghere aeriană

"General locotenent Neculai Iordache")

Supravegherea aeriană constă de obicei în colectarea de imagini vizuale sau video, cu ajutorul unui vehicul aerian, respectiv un vehicul aerian fără pilot, elicopter, avion spion, etc. Aeronavele militare de supraveghere utilizează un set de senzori (de exemplu, radare) pentru a monitoriza câmpul de luptă. Tehnologia digitală pentru imagini, calculatoarele miniaturizate, precum şi numeroase alte aplicaţii tehnologice din ultimul deceniu, au contribuit la progrese rapide în aparatura de supraveghere aeriană, precum micro vehicule aeriene, sisteme în infraroşu direcţionate, şi imagini de înaltă rezoluţie cu ajutorul cărora se pot identifica obiecte de la distanţe extrem de mari. Informații suplimentare despre această unitate nu sunt destinate a fi cunoscute de publicul larg. Sus am postat logo-ul Centrului 1 supraveghere aeriană "General locotenent Neculai Iordache."

Insigna - 1941 (Invalid)

Insigna 1941 s-a conferit invalizilor din cel de-a doilea război mondial. Pe casca de pe insignă este reprezentată nomograma regelui Mihai I al României.

Invalid de război - România
Imagini pentru monograma regelui mihai

Invalid de război este persoana care și-a pierdut capacitatea de a mai lupta într-un război, deoarece a devenit infirm exact din cauza războiului.

______________ooOoo______________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ