Epaminonda's Blog.....: ALMISERAT

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente

de cultură și arhitectură și o vedere generală din

localitatea spaniolă ALMISERAT, provincia VALENCIA,

comunitatea autonomă VALENCIA.

Biserica

Arhitectură locală

Vedere generală

xxx

"ÎN CURÂND"

O CARICATURĂ DE

MARGARETA CHITCATII

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_______________xxx_______________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Chișinău - Anul întemeierii 1466

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ-teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este atestat documentar din anul 1436 iar astăzi numără aproximativ 678000 de locuitori. Prezint aici câteva repere calendaristice în devenirea istorică a acestui oraș și al Moldovei. Începând cu anul 1241 teritoriul este călcat sistematic de invaziile hoardelor tătare. Istorii consemnează că Principatul Moldovei, ca stat, s-a format în jumătatea a doua a secolului al XIV-lea, în teritoriul general cuprins între Munții Carpați, Dunăre, Marea Neagră și Nistru. În anul 1812 teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia) este anexat de către imperiul țarist rus. Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratataul de la Paris din anul 1856, în urma războiului Crimeii, retrocedează Principatului Moldovei, județele Ismail, Cahul și Bolgrad din partea de sud. În anul 1859 are loc Unirea Principatelor Moldova și Țara românească sub domnia unică a lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unor negocieri internaționale, în 1878, cele trei județe sudice ale Basarabiei revin Rusiei, ca troc pentru acceptatrea alipirii Dobrogei la România și recunoașterea independenței naționale a României. În anul 1917 Basarabia își declară pentru prima dată independența sub numele Republica Democrată Moldovenească, iar în anul 1918 se unește cu Regatul României. Anul 1945, terminarea celui de-al doilea război mondial, marchează, încorporarea Basarabiei la Rusia, ca republică autonomă , sub numele Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar în data de 27 august 1991 teritoriul dintre Prut și Nistru își proclamă pentru a doua oară independența, ca stat, sub numele Republica Moldova. Din această prezentare succintă reiese că teritoriul de astăzi al Republicii Moldova a fost independent între anii 1917 – 1918 și 1991 – prezent, a fost sub administrație rusă între anii 1812 – 1917 și 1945 – 1991, iar în rest a aparținut Principatului Moldovei și României. Mai jos admiri câteva inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din Chișinău.

Clădirea primăriei municipiului Chișinău este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională din Republica Moldova. La sfârșitul secolului al XIX-lea primarul orașului, Carol Schmidt, a înaintat inițiativa construcției unui sediu nou pentru duma orășenească, pe locul ocupat de depoul de pompieri. Proiectarea a fost încredințată lui Mitrofan Elladi, arhitectul de atunci al orașului. În ajutorul său a fost invitat Alexandru Bernardazzi. Arhitectura clădirii este în stil eclectic în baza arhitecturii renașterii italiene. Construcția sediului dumei a fost terminată în 1902. În 1941, în timpul retragerii sovieticilor, consiliul local, cum era denumită primăria pe atunci, a fost aruncat în aer. Clădirea a fost restaurată în 1944 de către administrația românească. A fost distrusă din nou, în luna august a anului respectiv, în timpul bombardamentelor aeriene sovietice. După război clădirea necesita o restaurare serioasă, iar de acest lucru s-a ocupat arhitectorul Robert Kurtz, în perioada 1946–1948. Acesta s-a inspirat din fotografiile păstrate, pentru a restabili fațada cît mai aproape posibil de varianta originală. În 1951, administrația a revenit în clădire, fiind astfel dată în exploatare. Clădirea, ridicată în două niveluri, cu planul în formă de careu, ocupă colțul cartierului, mărginit lateral de strada Vlaicu Pârcălab, construită cu fațadele principale pe liniile roșii ale străzilor. Fațadele sunt înviorate de rezalite, încununate cu frontoane triunghiulare, în care se află intrări în unitățile comerciale de la parter și intrarea în curtea interioară a primăriei. Intrarea principală este soluționată printr-un rezalit amplasat la colțul clădirii, încununat cu un turn cu orologiu, vechi simbol al autoadministrării urbane, intrarea dominată de volumul unui balcon-tribună, element de aceiași origine istorică. Circulația pe verticală este soluționată pe o scară cu trei rampe cu treptele din marmură. Cele mai importante cabinete ale primarului și funcționarilor principal, sunt amplasate în rezalite. Deasupra intrării principale se află o sală polivalentă cu o configurație poligonală, înscrisă în configurația colțului. Decorația plastică, bazată pe combinație de forme medievale gotice și renascentiste specifice Toscanei, este activă, reprezentată prin ferestre circulare, înscrise în ancadrament ogival în partea superioară, turnulețe de colț, mascaroane, bosaje masive la colțurile rezalitelor, la ancadramente și paramentul etajului, toate fațadele fiind încununate de o cornișă proeminentă susținută de console cu imitarea unor mașicule (găuri de aruncare a diferite obiecte sau materiale, pentru apărare – pietre, bolovani, smoală topită, cărbuni aprinși etc)

R.S.S.M. (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească)

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, abreviată RSS Moldovenească sau RSSM, a fost o republică constituientă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în anul 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României. Cea mai mare parte a teritoriului pe care a existat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a fost parte a Principatului Moldova. În 1812, partea răsăriteană a Moldovei (numită, începând cu acel an, "Basarabia") a fost ocupată de Imperiul Rus, în urma Păcii de la București, încheiată între țariști și Imperiul Otoman, când în mod fraudulos cele două imperii au lezat integritatea statului medieval românesc Moldova. Până în 1917 Basarabia a fost o gubernie a Imperiului țarist, fără a avea reprezentare în procesul legislativ sau executiv. Odată cu izbucnirea revoluției din 1917, mișcarea română de eliberare națională a luat un nou avânt în Basarabia. Nou-alesul Sfat al Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească pe 15 decembrie 1917. Pe 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Democratice Moldovenești, pentru ca pe 9 aprilie 1918 să proclame unirea cu România. Protocolul adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, privitor la sferele de influență și dominație în estul Europei, semnat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, la 23 augusr 1939, a dus la trecerea la 28 iunie 1940 prin ultimatum (din partea guvernului URRS-ului) și cedare (din partea Consiliului de Coroană al României) a Basarabiei, dar și a nordului Bucovinei, în componența URSS-ului. Șinutul Herța, deși nu a fost inclus în protocol, a fost ocupat, de asemenea, de către armata sovietică. La 22 iunie 1941 România, aliată cu Germania, a atacat Uniunea Sovietică. Până la 26 iunie 1941 Basarabia și nordul Bucovinei au revenit în cadrul României. În februarie-august 1944, Uniunea Sovietică a reocupat Moldova răsăriteană și a organizat din nou RSS Moldovenească. Din punct de vedere juridic, frontiera de pe râul Prut fost legalizată, oficial, în patru rânduri de comunitatea internațională (inclusiv România). În anii '70 și '80, RSS Moldovenească a primit investiții substanțiale din bugetul URSS-ului, pentru a dezvolta facilități industriale și științifice, precum și pentru construcția de locuințe. Aceste investiții s-au oprit în anul 1991, când Basarabia a ieșit din Uniunea Sovietică și prin urmare s-a deschis pentru RSSM drumul spre obținerea independenței. Principalul succes al mișcării naționaliste între 1988 și 1989 a fost adoptarea la 31 august 1991 de către Sovietului Suprem al RSS Moldova a limbii moldovenești ca limbă oficială, iar în declarația de preambul unitatea lingvistică moldo-română, și întoarcerea la alfabetul latin pre-sovietic. În 1990, când a devenit clar faptul că Basarabia în cele din urmă va deveni independentă, un grup de activiști pro-URSS din Transistria au proclamat Republica Sovietică Socialistă Nistreană Moldovenească cu capitala la Tiraspol, care, după dizolvarea URSS, a fost redenumită în Republica Nistreană Moldovenească. Pe 23 mai numele țării s-a schimbat în Republica Moldova, iar pe 27 august 1991, țara și-a proclamat independența, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.

În slujba patriei - Republica Moldova

Produsul de mai sus este o medalie de recunoștință pentru cei care au activat cu devotament și sacrificiu în structurile Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Sus am postat logo-ul instituției,

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este unul din ministerele care fac parte din Guvernul Republicii Moldova ce a fost fondat pe 13 septembrie 1990 prin Hotărârea Guvernului nr. 321 „cu privire la reforma organelor Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova”. Schimbările sociale, politice, economice și culturale, care s-au produs la sfârșitul anilor 1980 în RSS Moldovenească, au influențat profund asupra activității organelor abilitate cu apărarea ordinii publice și a ordinii de drept. După declararea la 23 iunie 1990 a suveranității Republicii Moldova, a fost stabilit un nou statut juridic, structură și atribuții ale organelor abilitate cu aplicarea legii și a demarat procesul de constituire a unui sistem propriu, național, de organe pentru facerile interne. La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adoptat Hotărîrea nr. 321 „cu privire la reforma organelor Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova”, care prevedea crearea Departamentului Poliției și a secțiilor de poliție raionale. Astfel, locul miliției este ocupat de noile organe ale afacerilor interne – Poliția. Procesul de reformare a organelor afacerilor interne a continuat și pe parcursul ultimilor ani. În prezent Poliția Republicii Moldova este o instituție democratică în slujba cetățeanului, instituție menită să apere valorile fundamentale ale societății: drepturile și libertățile cetățenești, proprietatea privată și publică, ordinea și liniștea publică. Poliția se află în componența Ministerului Afacerilor Interne. Misiunea ministerului include analizarea situației și problemelor din domeniile de activitate gestionate (vedeți mai jos), precum și elaborarea politicilor publice eficiente în domeniile de activitate aferente. De asemenea, ministerul este responsabil de monitorizarea calității politicilor și actelor normative existente și de a face recomandări privind intervențiile justificate ale statului care vor oferi soluții eficiente în domeniile de competență, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate și costurile preconizate. Domeniile de activitate ale acestui minister sunt:

ordinea și securitatea publică;
managementul integrat al frontierei de stat;
combaterea criminalității organizate;
gestionarea fluxului emigrational, azilului și integrării străinilor;
prevenirea și lichidarea consecințelor situațiilor de urgență și excepționale, protecția civilă, apărarea împotriva incendiilor și acordarea primului ajutor calificat;
asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și apărarea proprietății publice și private;
evidența populației și cetățeniei, evidența vehiculelor și conducătorilor de vehicule;
rezervele materiale de stat și de mobilizare;
managementul funcțiilor cu statut special din cadrul Ministerului.

În slujba Ministerului Administrației și Internelor

Și piesa de mai sus este tot o medalie de recunoștință pentru cei care au activat cu devotament și sacrificiu în structurile Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Acest gen de medalii se constituie într-un mijloc ieftin și la îndemână, dar eficient, pentru a mobiliza personalul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova în obținerea de rezultate și mai bune în muncă.

Steagul regiunii moldovenești abuziv create

P.M.R. (Republica Moldovenească Transnistreană)

Piesa medalistică de mai sus este o insignă ce reprezintă steagul regiunii moldovenești abuziv creată și denumită Republica Moldovenească Transnistreană, în limba rusă Приднестровская Молдавская Республика, de dincolo de râul Nistru (malul estic al râului). Atrage atenția că această regiune a preluat steagul și stema fostei Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) din care s-a desprins.

Spartachiada elevilor - ediția XXIV - locul II

R.S.S.M. (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească)

Piesa de mai sus este o medalie conferită atletului de pe locul II din cadrul Spartachiadei elevilor (ediția a XXIV-a) din vremea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

La începutul anilor ’30, în şcoli s-au introdus ore de cultură fizică; din 1935 au avut loc primele spartachiade ale elevilor. În RSSM, ca şi în întregul spaţiu sovietic, a fost implementat sistemul controlului de stat asupra activităţii sportive. Erau stimulate îndeosebi baschetul, voleiul, fotbalul, gimnastica, atletismul, scrima, tirul, tenisul de masă, nataţia, acrobatica şi şahul. Perioada postbelică s-a remarcat prin organizarea cu regularitate a unui șir de competiţii sportive de nivel republican. Au avut loc 30 de spartachiade ale studenţilor şi elevilor. Din 1954, selecţionata RSSM participă la spartachiadele unionale ale elevilor. În cadrul acestor competiţii, în 1956, Moldova s-a plasat pe primul loc la concursul pe echipe la canotaj şi caiac-canoe. La Spartachiada din 1975, sportivii din RSSM au cucerit 5 medalii de aur, 12 medalii de argint şi 13 medalii de bronz, iar succesele obţinute au confirmat oportunitatea promovării sportului în republică.

______________ooOoo______________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ