Epaminonda's Blog.....: ALMENAR

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea spaniolă ALMENAR, comarca

SEGRIA, provincia LLEIDA, comunitatea autonomă

CATALONIA din vremuri diferite, o trimitere poștală și

o vedere generală.

Castelul

Ruine castel

Biserica Sfânta Maria

Îngerul de pe turla Bisericii Sfânta Maria

Trimitere poștală

Vedere generală

xxx

"LOVE IS"

O CARICATURĂ DE

MARGARETA CHITCATII

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL ILFOV

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Set 2 insigne - Fotbal club Victoria Brănești 1968

Victoria Brănești a fost un club de fotbal din localitatea ilfoveană Brănești. Echipa a fost înființată în anul 1968, dar a reușit prima performanță în 2007, când a promovat în Liga II și în 2009 - promovarea în primul eșalon al fotbalului românesc. Nu a reușit să se mențină pe prima scenă a fotbalului românesc, clasându-se pe locul 16 din 18 echipe. În prezent echipa este dezafiliată și nu evoluează în nicio competiție. Victoria Brănești a jucat meciurile de pe teren propriu pe stadionul Cătălin Hâldan, cu o capacitate de 2600 de locuri. Arena nu este însă omologată pentru Liga I, astfel că echipa jucând în Liga I, a ales să joace meciurile de pe teren propriu pe Stadionul Municipal din Buzău.

Brănești este o comună din județul Ilfov, care include și satele: Islaz, Pasărea și Vadu Anei, fiind situată în estul județului Ilfov, pe malul stâng al râului Pasărea. Comuna este străbătută de Autostrada A2, pe care este deservită de un nod rutier deschis în vara lui 2021 și aflat în apropierea satului Vadu Anei. Localitatea de reședință a comunei este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Bucureștiul de Călărași. Prin comună trece calea ferată București – Constanța, fiind deservită de haltele Brănești-Sat și Islaz, și de stațiile Brănești-Sat și Brănești. La recensământul din anul 2011 comuna număra 10367 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 8531 locuitori) , dintre care rom|ni – 95,25% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei ilfovene Brănești astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 94,95% și restul – nedeclarată sau altă religie. În 1950, comuna Brănești a devenit o vreme reședința raionului Brănești din regiunea București, după care (în 1960) raionul a fost desființat, comuna devenind parte a raionului Lehliu al aceleiași regiuni. În perioada respectivă satul Pasărea, împreună cu comuna Piteasca-Pasărea, a fost inclus în raionul 23 August al orașului republican București. În 1968, reforma administrativă din România a adus reînființarea județului Ilfov, din care comuna Brănești a făcut parte, în compoziția actuală. În 1981, la o nouă ajustare a județelor, comuna a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov, care în anul 1998 avea să devină județul Ilfov. Patru obiective sunt atracțiile turistice de interes județean ale comunei:

așezarea neolitică aflată în punctul Ostrov, în mijlocul lacului Brănești de pe râul Pasărea, aflat la sud-vest de satul Brănești;
situl de la Vadu Anei, din zona autostrăzii A2, la vest de sat, sit ce cuprinde o așezare geto-dacică, una din secolele al II-lea–al IV-lea e.n., una din secolele al VI-lea–al VII-lea și una din secolul al X-lea.
Mănăstirea Pasărea - monument de arhitectură, datat 1813, compus din: Biserica Sfnta Treime, Biserica Adormirea Maicii Domnuluui, casele monahale, fosta trapeză și clopotnița. Mănăstirea este accesibilă dinspre comuna Brănești doar pe un pod pietonal, accesul rutier făcându-se dinspre satul vecin Cozieni.
Biserica „Sfântul Ilie” din satul Pasărea, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Clubul sportiv - Afumați

Clubul Sportiv Afumați, cunoscut sub numele de CS Afumați, sau pe scurt Afumați, este un club de fotbal profesionist din Afumați, care evoluează în prezent în Liga a III-a. Clubul ilfovean a fost fondat în anul 2003 și a jucat în Liga a IV-a până în 2011. În sezonul 2015-2016 după un meci dramatic în ultima etapă cu CS Ștefănești clubul a promovat în Liga a II-a. Pe 27 octombrie 2016, s-a produs surpriza în 16-imile din Cupa României, ilfovenii au învins pe teren propriu cu 1-0 pe FC Botoșani, ocupanta locului 4 din Liga I. Acest rezultat reprezintă cea mai mare performanță a clubului de la înființare. Echipa are un teren propriu de joc cu 3000 de locuri. Echipamentul tradițional de joc al echipei este:

în meciurile de acasă – tricou galben cu dungi albastre verticale, șort și jambiere galbene
în meciurile din deplasare – albastru complet

Afumați este o comună din județul Ilfov , formată numai din satul de reședință, fiind este situată în Câmpia Vlăsiei, pe malurile râului Pasăre, la 15 km nord-est de București. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. Chiar dacă satul Afumați este atestat documentar în 1510, urme descoperite pe teritoriul de astăzi al comunei duc la părerea că originile Afumațiului, ca așezare omenească, sunt mult mai vechi. Între 1522-1529, Afumați a fost în proprietatea domnului Țării Românești, Radu de la Afumați. În perioada imediat următoare, Afumați intră în proprietatea domeniului Domnesc (1529-1585). În 1636, Șerban Cantacuzino a construit în Afumați o fabrică de postav. În 1785, Alexandru Moruzzi a construit aici o fabrică de hârtie, pe care la sfârșitul domniei a lăsat-o mitropoliei ortodoxe a Munteniei. În 1950, a devenit parte a raionului 1 Mai din orașul republican București. În 1968, a devenit comună a județului Ilfov, reînființat. În 1981, la o nouă ajustare a organizării administrative, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. La recensământul din anul 2011 comuna număra 7919 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6613 locuitori), dintre care: români – 85,26%, romi - 4,88% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei ilfovene Afumați astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,44% și restul – nedeclarată sau altă religie. În satul Afumați se află ansamblul fostei curți a stolnicului Constantin Cantacuzino, construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și transformat în secolul al XIX-lea, monument istoric de interes național, clasificat drept monument de arhitectură. El cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (construită în 1691), conacul și zidul de incintă. În afara acestuia, în comună se mai află alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice de interes județean, ca monumente de interes local:

situl arheologic - curtea domnească a lui Radu de la Afumați, aflată pe malul stâng al râului Pasărea la 300 m vest de șoseaua Afumați-Petrăchioaia.
manufactura lui Șerban Cantacuzino (secolele al XVII-lea–al XVIII-lea), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XV-lea–al XVI-lea).
situl arheologic din marginea vestică a satului Afumați (așezări din diverse perioade: Epoca Bronzului, epoca geto-dacică, epoca daco-romană, secolele al IX-lea–al XI-lea și epoca medievală
monumentul de for public - monumentul soldaților căzuți în primul război mondial

Jetonul - Restaurantul gării Chitila - 5 LEI

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa de mai sus este un jeton cu valoarea de 5 lei emis la comanda Restaurantului gării din Chitila, județul Ilfov. În centrul aversului, în interiorul unui cerc perlat exterior este aplicată inscripția: “RESTAURANTUL” (la partea superioară curbat) și dedesubt pe două rânduri orizontale: “GĂREI / CHITILA”. Mai jos este redat on ornament decorativ de forma linie, romb, linie. Pe revers și tot în interiorul unui cerc perlat exterior, pe două rânduri orizontale este marcată valoarea: “5 / LEI”. Piesa este confecționată din alamă, are foprma rotundă și diametrul de 24 milimetri. Date concrete despre Restaurantul gării Chitila și modul de folosire al jetonului sunt de negăsit, dar cu referire la modul de întebuințare al jetonului se poate presupune că acest jeton se conferea clienților în momentul comandării unei consumații și era inclus în prețul acesteia. După terminarea servitului mesei clientul preda ospătarului toate tacâmurile folosite și jetonul iar acesta își primea înapoi contravaloarea jetonului. Astfel se demonstra mai multă grijă pentru tacâmuri, evitându-se spargerea sau sustragerea lor.

Chitila (în trecut - Zalhanaua lui Papazolu) este un oraș (din anul 2005) situat în județul Ilfov, care include și satul Rudeni. Localitatea se află în vecinătatea nord-vestică a Capitalei, la ieșirea către Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, fiind un oraș-satelit al Capitalei, la 9 kilometri de centrul acesteia. Orașul este traversat de DN7, acesta formând principalul bulevard al orașului. La recensământul din anul 2011 localitatea număra 14184 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 12643 locuitori) dintre care: români – 88,79%, romi – 3,85% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Chitila astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,64%, penticostali – 1,38% și restul – nedeclarată sau altă religie. În anul 1950, comuna a fost inclusă în raionul Grivița Roșie al orașului republican București. În 1968, Chitila a devenit comună suburbană în subordinea municipiului București, având în componență și satul Rudeni. În anul 1981, comuna Chitila a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Baroul Ilfov - Cenzor - Comisia de control

Baroul este ordinul profesional al avocaților, fiind un organism profesional, administrativ și jurisdicțional de apărare și de reglementare a profesiei de avocat. În fiecare județ și în municipiul București există și funcționează, în temeiul Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 06.03.2001 cu modificările ulterioare, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toți avocații înscriși pe Tabloul avocaților, care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza acestuia. Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.). Baroul de avocați Ilfov a fost înființat în anul 1831 și are sediul pe Calea Moșilor, la nr. 88, în municipiul București. În accepțiunea generală, avocatul este un jurist ale cărui funcții tradiționale sunt de a consilia, reprezenta, asista și apăra clienții săi, persoane fizice sau juridice, în instanțele de judecată, prin pledoarie, pentru afirmarea drepturilor acestora. În plus, avocatul poate îndeplini funcții de consultanță, de raportor sau de mandatar al clientului. Avocatul reprezintă și apără clienții în chestiuni diverse precum divorțuri, moșteniri, litigii, aspecte penale sau comerciale, etc. În practică, unii avocați sunt specializați: avocat pledant (de instanță), avocat de afaceri (de consultanță), avocat de dreptul muncii, avocat de dreptul familiei etc. A lucra ca avocat implică aplicarea practică a teoriilor și cunoștințelor juridice abstracte pentru a rezolva probleme specifice individualizate sau pentru a promova interesele celor care angajează avocați pentru a le presta servicii juridice.

Regata Snagov 1972

Conform DEX, Regata este denumirea dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj). La noi în țară practicarea sporturilor nautice de performanță are legătură cu Lacul Snagov. Periodic aici au loc antrenamente și competiții interne și internaționale de caiac, canoe sau canotaj.

Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței, cu o lungime de circa 16 km și are o suprafață de 5,75 km², adâncimea maximă de 9 m, fiind situat pe raza comunei Snagov din județul Ilfov, la distanță de 25–30 km de București, între câteva zone cu pădure.Luciul de apă este ideal pentru practicarea sporturilor nautice eco (manuale) precum: caiac, canoe, canotaj sau, SUP (Standup paddleboarding). Pe lacul Snagov există 4 baze sportive naționale, existând și o tradiție de peste 90 de ani în pregătirea sportivilor și organizarea concursurilor naționale și internaționale precum Regata Snagov. Sportivii antrenați pe lacul Snagov au luat peste 85% din cele peste 1200 de medalii internaționale. Sporturile nautice motorizate (schi nautic, schi jet, tractări) sunt interzise pe lac în aria naturală protejată a lacului, adică în zona centrală.

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov înainte de anul 1997) este un județ din România, care înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo, deși orașul însuși nu face parte din teritoriul administrat de județ. Ca subunități administrative județul are 8 orașe - Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Buftea, Bragadiru, Chitila, Otopeni, Popești-Leordeni și 32 de comune. Județul se întinde pe o suprafață de de 1583 kilometri pătrați și numără aproximativ 365000 de locuitori. Sus admiri harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Ilfov, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ.