Epaminonda's Blog.....: PENELA

Mai jos admirI și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea portugheză PENELA.

Hotelul

Restaurantul

Castelul

Castelul - intrare

Castelul - interior

Arhitectură locală

Vederi generale

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN CATREN PENTRU

NEPOATA MEA-SARA MARIA

DE LUAT AMINTE!

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL VÂLCEA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Set 5 insigne - Drumeții veterani

Obârșia Lotrului - 2002

Turismul este o activitate relaxantă, mult apreciată de locuitorii Văii Jiului - mari amatori de drumeţii şi buni cunoscători ai frumuseţilor naturii. În anul 1986, la sfârşitul verii, un grup de pasionaţi şi împătimiţi ai drumeţiilor montane, în frunte cu Aurel Dula şi Vasile Pollak, propun organizarea unei întâlniri anuale a veteranilor în ale drumeţiilor montane. La prima întâlnire care a avut loc în 1986 s-a hotărât ca următoarele să aibă loc la o cabană din munţii care înconjoară cu dărnicie Valea Jiului; întâlnirile nu erau însoţite de competiţii sportive, iar spre amintire veteranii vor primi câte o insignă, al cărei desen să reproducă o floare din bogata floră a munţilor noştri. Cu excepţia unei singure variante, toate piesele au fost bătute la Monetăria Statului Bucureşti, sunt ovale şi au dimensiunile 36/26 mm şi, cum este normal, unele piese sunt mai reuşite, în schimb, altele lasă de dorit. Aceste piese insignografice au fost gândite și proiectate de către: Nicolae Lazăr, Ion Liciu, Viorel Stroie, Dumitru Antonoiu, Tiberiu Kelemen și Iuliu Hornak. Ediţia a XVII-a a fost programată să aibă loc la Cabana Obârşia Lotrului, încercându-se redarea pe insignă a unei crenguţe de brad cu conuri. Insigna s-a realizat în cinci variante de culoare, iar pe chenar este înscrisul DRUMEŢII VETERANI - OBÂRŞIA LOTRULUI 2002. Din cauza unor neînţelegeri, întâlnirea a avut loc la cabana Căsuţa din poveşti, din Parâng (altitudine 1800 de metri) construită în anul 1960 și care a ars complet într-un incendiu în ziua de 16 ianuarie 2006. Se cunosc două tipuri de conuri de conifere:

Conul bărbătesc – mai subțire, pe crengile tinere – care are la exterior niște solzișori ce au pe fața inferioraă câte doi saci polinici plini cu polen.
Conul femeiesc – mai gros, pe crengile mai bătrâne – care are la exterior niște solzișori care au pe fața superioară câte două ovule descoperite.

Conurile de conifere sunt flori fără ovar, stil și stigmat. Polenul este purtat de vânt şi ajunge direct la ovule. Are loc fecundaţia în urma căreia se formează seminţele, care la maturitate au fiecare câte o frunzuliţă ce le ajută să se răspândească. Seminţele rămân descoperite, neînchise în fruct deoarece el nu există.

Cabana Obarsia Lotrului este situata in mijlocul Masivului Parang, pe valea Lotrului, la limita dintre masivele muntoase Parang, Lotrului, Surean si Capatanii, la altitudinea de 1340 metri, in apropierea unor importante obiective turistice naturale si antropice (realizate de mâna omului). Cabana Obarsia Lotrului se afla la intersectia a doua importante drumuri nationale:

D.N. 67C: Bengesti - Novaci - Ranca - Obarsia Lotrului - Sugag - Sebes, 148 km, numit si "Soseaua Transalpina" sau "Drumul Regelui", cel mai inalt drum din tara, ce atinge 2145 m altitudine in pasul Urdele
D.N. 7A Brezoi - Voineasa - Vidra - Obarsia Lotrului - Petrosani, 108 km, aflandu-se la o distanta de 79 km de Brezoi, 48 km de Novaci 29 km de Petrosani si 85 km de Sebes.

Cabana este punct de plecare pentru traseele ce traverseaza muntii din masivul Parang și ofera servicii de cazare in cabana, casute tip camping, loc de campare pentru corturi, servicii de alimentatie publica (restaurant, bar) un meniu bogat si accesibil. Vizitatorii acestei cabane pot degusta excelenta ciorba de burta, minunatul pastrav la gratar cu mujdei si mamaliguta, deliciosii papanasi cu dulceata de afine si smantana sau alte preparate speciale.

Cabana "Căsuţa din poveşti", din Masivul Parâng, altitudine peste 1800 de metri altitudine, a fost distrusă total de un incendiu în data de 16 ianaurie 2006. Această cabană a fost construită în anul 1960.

Insigna - Stema municipiului Râmnicu Vâlcea

Stema municipiului Râmnicu Vâlcea a fost adoptată în anul 1999. Ea se compune dintr-un scut tăiat în bandă, dotat cu șef. În primul cartier, pe roșu, s-a repartizat un zid de argint crenelat, pe care broșează o carte deschisă, naturală; în interiorul zidului se află un turn de biserică. În al doilea cartier, pe azur, cinci stele de aur dispuse trei sus și două jos. În șef, pe albastru, o căruță cu surugiu și două perechi de cai, totul de argint. Scutul este, timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate este următoarea:

Stelele simbolizează energia electrică și industriile aflate pe teritoriul municipiului;
Căruța amintește tradiționalul poștalion care făcea legătura între Țara Românească și Transilvania;
Cartea deschisă face aluzie la tipografia care a funcționat la Râmnic între 1705 și 1830.
Construcția evocă Episcopia Râmnicului și Noului Severin existentă aici;

Episcopia Râmnicului, denumire actuală Arhiepiscopia Râmnicului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române cu sediul central în municipiul Râmnicu Vâlcea, fiind condusă din anul 2014 de arhiepiscopul Varsanuglie Gogescu. Pe data de 14 noiembrie 2009 a fost ridicată de la rangul de Episcopie la rangul de Arhiepiscopie. In partea de apus si miaza-noapte a pitorescului oras Râmnicu Vâlcea, chiar sub dealul “Capela”, la poalele padurii de fag si de tei, este situata resedinta Episcopiei Ramnicului (azi Arhiepiscopie). Aici, in decursul timpului, au fost ridicate trei biserici, mai multe corpuri de cladiri si s-a plantat o frumoasa livada cu pomi. Coltul acesta de oras, asa cum s-a prezentat de-a lungul veacurilor si cum se prezinta si astazi, a fost, este si ramane un loc de reculegere pentru sufletele credinciosilor. Resedinta Arhiepiscopala a Ramnicului este compusă din urmatorele corpuri de cladire: Catedrala, Bolnita, Paraclisul, Palatul arhiepiscopal, Complexul Cultural-Religios Antim Ivireanul și cladirile anexe. Arhiepiscopia Râmnicului este una dintre cele mai vechi eparhii din ţara noastră şi fără îndoială moştenitoarea fostei Mitropolii a Severinului de la sfârşitul secolului al XIV-lea. După ce în anul 1359, în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab, a fost recunoscută prima mitropolie românească - Mitropolia Ungro-Vlahiei - de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, în 1370, în Ţara Românească, s-a mai înfiinţat, în dreapta Oltului, Mitropolia Severinului, având ca mitropolit pe Antim Critopolos (1370-1381). Această Mitropolie a avut reşedinţa în Severin, însă datorită hărţuielilor ungurilor (1375), va fi mutată la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnic. Când Severinul a revenit Ţării Româneşti, s-a reînfiinţat şi Episcopia din dreapta Oltului, cu numele de Episcopia Râmnicului Noul Severin, fapt întâmplat în timpul domnitorului Radu cel Mare, în anul 1503-1504. Această Episcopie a fost înfiinţată în amintirea Mitropoliei dispărute, a cărei biserică catedrală cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost zidită pe locul unde se afla actuala catedrală. Ea avea în jurisdicţie viaţa religioasă a Olteniei depinzând direct de Mitropolia Ungro-Vlahiei. Primul episcop al Râmnicului se pare ca ar fi fost Maxim Brancovici, ierarh de origine sârbă, care la puţină vreme a ajuns Mitropolit al Ţării Româneşti, însă numele lui nu figurează în pomelnicul Episcopiei, acesta deschizându-se cu numele episcopului Leontie 1532-1534 (?). De la înfiinţarea Episcopiei şi până în zilele noastre, la Râmnic au păstorit 40 de ierarhi dintre care se cuvine să menţionăm pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, patronul şi ocrotitorul oraşului Râmnicu Vâlcea şi Sfântul Ierarh Calinic Cernicanul, care a refăcut reşedinţa episcopală a Râmnicului. Înfiinţându-se Mitropolia Olteniei (1939) şi Arhiepiscopia Craiovei (1946) cu reşedinţa la Craiova, Episcopia Râmnicului a rămas cu jurisdicţia teritorială asupra judeţelor Vâlcea şi Romanaţi. În timpul Preafericitului Părinte Iustinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 1948-1949 s-a elaborat, votat şi aprobat “Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române”, în care se menţiona, între altele, unirea Eparhiei Râmnicului Noul Severin cu Eparhia Argeşului, sub denumirea de Episcopia Râmnicului şi Argeşului, cu sediul la Râmnic, având ca episcop pe vrednicul de pomenire Preasfinţitul Părinte Episcop Iosif Gafton (1949-1984). Timp de aproape 51 de ani această Episcopie a avut in jurisdicţie judeţele : Vâlcea, Argeş, Olt şi o parte din Teleorman. Din 1984 Episcopia Râmnicului este păstorită de Preasfinţitul Episcop Gherasim Cristea care a activat ca Arhiereu-Vicar la Râmnic încă din 1975. Înscăunarea Preasfinţiei Sale s-a facut la Râmnic în ziua de 2 decembrie 1984. În anul 1990, reînfiinţându-se Episcopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul la Curtea de Arges, Episcopia Râmnicului a rămas cu judeţele Vâlcea şi Olt. În această perioadă s-au restaurat majoritatea schiturilor, mânăstirilor şi bisericilor de mir, monumente istorice şi de artă din cadrul eparhiei, fapt pentru care Ministerul Cultelor şi Culturii i-a acordat Preasfinţitului Părinte Gherasim, „Diploma de excelenţă”, în anul 2005. Începând cu data de 1 februarie 2008 şi-a început activitatea nou înfiinţată Episcopie a Slatinei, Episcopiei Râmnicului rămânându-i în jurisdicţie doar judeţul Vâlcea.

Insigna - Școala militară de subofițeri de jandarmi

"Grigore Alexandru Ghica" - România

Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi "Grigore Alexandru Ghica" Drăgăşani este o instituţie de învăţământ postliceal destinată formării iniţiale a subofiţerilor jandarmi. Şcoala face parte din structura unităţilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi funcţionează în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, căruia i se subordonează unitatea, stabileşte profilul profesional al absolvenţilor şi standardele ce trebuiesc respectate în procesul de formare a personalului. Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” este dispusă în partea de est a municipiului Drăgăşani, municipiu aflat la limita de sud a judeţului Vâlcea. Înfiinţată la 1 iulie 1938, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani este una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ ale Jandarmeriei Române, care pregăteşte subofițeri jandarmi, în vederea acoperirii cu resursă umană a misiunilor specifice Jandarmeriei Române: apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, a proprietății publice și private, menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, prevenirea şi combaterea fenomenului contravenţional şi infracţional, paza, protecția şi apărarea obiectivelor, bunurilor şi persoanelor. În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 15853/1938, la 1 iulie 1938, Şcoala de Agenţi Poliţie Focşani îşi mută reşedinţa în garnizoana Drăgăşani – Vâlcea şi ia denumirea de Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi, Drăgăşani.Aceasta şi-a început activitatea şi cursurile la data de 1 noiembrie 1938 și a primit numele comandantului Jandarmeriei din aceea perioadă, general de divizie „Ioan Bengliu”. Începând cu data de 25 iunie 1941 la Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi „Ioan Bengliu” s-au instruit două categorii de elevi: elevi – viitori ofiţeri de poliţie şi elevi – viitori subofiţeri de jandarmi. În aprilie 1944, şcoala, având un efectiv de 995 de elevi, a fost detaşată la Bucureşti, cu misiunea de a păzi obiectivele şi instituţiile evacuate din calea bombardamentelor anglo-americane.La 23 August 1944, prin ordinul de operaţii nr. 30871 al Comandamentului Militar al Capitalei, întregul efectiv al şcolii a fost alarmat şi a primit misiunea de a ocupa parcul Cişmigiu, de a-l organiza pentru apărare şi a nu permite pătrunderea inamicului către Palatul Regal, sediul Ministerului de Război şi spre alte obiective importante din zona centrală a Bucureștiului. În cursul nopţii de 23 spre 24 august 1944 s-a realizat dispozitivul de luptă sub comanda colonelului Constantin Stoichiţoiu, comandantul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani. În zilele de 25-27 august 1944, elevii şcolii au participat la luptele de la Băneasa. Elevii şcolii au scris, astfel, o pagină de glorie în istoria Jandarmeriei, luptând cu bărbăţie şi săvârşind pilduitoare fapte de eroism. Un sfert din cei care au pornit la luptă nu s-au mai întors, căzând la datorie. În memoria lor, la 21 august 2004, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la luptele de eliberare a Bucureștiului, a fost dezvelit un monument de marmură în Parcul Cișmigiu. La începutul anului 1945 din cauza reducerilor masive ale efectivelor de jandarmi s-au desfiinţat instituţiile de învăţământ ale acestei arme, inclusiv cea de la Drăgăşani.În 1990, s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie Jandarmi Drăgăşani, care a funcţionat până la 24 ianuarie 2000, când prin Hotarârea Guvernului României nr. 54 din 24 ianuarie 2000, şi Ordinul ministrului de interne nr. I /05049 din 15.08.2000, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, revine în municipiul Drăgăşani în locul Centrului de instrucţie, după ce a fost reînfiinţată în 1995 la Bumbeşti-Jiu. Festivitatea de inaugurare a noului sediu al școlii a avut loc pe 7 octombrie 2000 în prezența unor înalte oficialități: prim-ministrul României, Mugur Constantin Isărescu, ministrul de interne Constantin-Dudu Ionescu și comandantul Jandarmeriei Române, general de divizie dr. Anghel Andreescu. Astfel este reînnodată tradiţia, realizându-se o reparaţie morală şi istorică faţă de generaţiile de absolvenţi şi elevi ai instituţiei care s-au jertfit pentru gloria armei şi pentru binele patriei. Instituţia poartă numele domnitorului moldovean Grigore Alexandru Ghica, cel care în data de 3 aprilie 1850 semna ,,Legea pentru reformarea Corpului slujitorilor în corp de jandarmi", document considerat actul de naştere al Jandarmerie moderne din România. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, ultimul domn moldovean, a fost unul dintre promotorii idealului de unire a tututror românilor și cel care a pus bazele Partidului Unionist, recunoscut pentru lupta acerbă în susținerea ideii de românism. Ca un simbol al continuităţii, în ziua de 8 noiembrie 2010, a avut loc dezvelirea și sfințirea Troiţei din incinta Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani, ridicată întru preţuirea jertfei înaintaşilor. Monumentul comemorativ a fost ridicat pe locul unde, la data de 12 iulie 1942, la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi de la Drăgăşani se săvârşea inaugurarea unei troiţe, ridicată în memoria eroilor jandarmi căzuţi în luptele din primul an, al celui de-al Doilea Război Mondial. Pe placa acesteia erau înscrişi 10 ofiţeri, 12 subofiţeri şi 197 de soldaţi jandarmi. În prezent Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani contribuie prin calitatea absolvenților la procesul de modernizare a Jandarmeriei Române asigurând formarea competențelor necesare pentru executarea în bune condiții a misiunilor tot mai complexe cărora trebuie să le facă față instituția.

Insigna - Concursul științific național de

biologie"Emil Racoviță" - Râmnicu Vâlcea 1989

Concursul științific național de biologie “Emil Racoviță” se desfășoară anual într-unul din marile orașe ale țării. La el pot participa elevi, studenți sau alte persoane care studiază sau lucrează în domenii apropiate biologiei.

Biologia este o știință naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor

organismelor vii. Ca știință a vieții, biologia studiază organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interacțiunilor moleculare, al mecanismelor fiziologice, al dezvoltării și al evoluției. În ciuda complexității acestei științe, există doar câteva concepte simple care stau la baza acesteia, și anume teoria celulară, evoluția, genetica și homeostazia. Astfel, în teoria fundamentală a biologiei spune că celula este unitatea de bază a vieții, gena este unitatea de bază a eredității, iar evoluția este motivul pentru apariția sau extincția speciilor.

Emil Racoviţă (născut la data de 15 noiembrie 1868, Iaşi – decedat la data de 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române. La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societăţii zoologice din Franţa. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache.

Insigna - Comisia județeană de arbitri Vâlcea -1947

Comisia județeană de arbitri este organul de specialitate al Asociației Județene de Fotbal fiind structurată astfel, de unde se pot deduce atribuțiile sale de bază; 1 președinte, 1 vicepreședinte, 3 membri, 1 secretar, 1 compartiment de delegări, 1 compartiment tehnic, formare pregătire teoretică, școală de arbitri, 1 compartiment de evaluare, mentori de arbitri și 1 compartiment secretariat. Rezultă că această comisie are rol în delegarea echipelor de arbitri la meciurile de fotbal județene, se ocupă de pregătirea teoretică și practică a arbitrilor dar și de evaluarea și atestarea acestora. Dacă se constată încălcări ale regulamentului jocului de fotbal pe teritoriul județului, tot această comisie analizează speța și ia măsurile regulamentare de îndreptare a situației.

Râmnicu Vâlcea este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Vâlcea, România. În anul 2002 avea o populație de 107726 locuitori. Orașul scăldat de apele bătrânului Alutus - Olt este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele Valea Răii și Stolniceni. Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării. Prima mențiune documentară datează din data 20 mai 1388 când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Budu, cu voia lui Radu I. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Râmnicu Vâlcea, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din orașul Râmnicu Vâlcea din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate de aici.

Poșta

Prefectura

Strada Mihai Bravu

Hotelul Alutus

Bulevardul

Casa de cultură a sindicatelor

Biserica Toți Sfinții și Spitalul

Camera de comerț

Bulevardul Tudor Vladimirescu

Strada Călărașilor

Mall-ul

Piața Traian

Palatul de justiție

Palatul Administrativ

Palatul Serviciului Tehnic (Casa Lupaș)

Primăria

Parcul Școlii de grădinărit

Casa căsătoriilor

Hala

Farmacia Bejan și Piața de jos

Dealul Capela - Vedere spre Olt

Trimitere poștală

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, provincia istorică Muntenia, se întinde pe o suprafață de 5765 kilometri pătrați, numărând aproximativ 413000 de locuitori. Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii - Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, 9 orașe - Călimănești, Brezoi, Horezu, Băile Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari, Băbeni, Bălcești, Berbești și 78 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Vâlcea, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, din vremuri diferite, din județul Vâlcea, dar și alte frumoase locuri de vizitat pe aceste meleaguri.