Epaminonda's Blog.....: Mo - M

1. În data de 27 noiembrie 2020 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu valoarea nominală de 50 lei, care omagiază Vinurile Moldovei. În centrul câmpului aversului monedei este redată Stema Republicii Moldova, în partea de sus este înscris anul emisiei “2020”, în partea de jos este înscrisă valoarea monedei “50 LEI” și periferic circular, în exergă, este aplicată inscripția: “REPUBLICA” (doar pe partea stângă) și “MOLDOVA” (doar pe partea dreaptă). În planul central al reversului este redată imaginea mărcii „Oficiului Național al Viei și Vinului” și doi struguri. În partea de sus cu majuscule este gravată inscripția „VINURILE MOLDOVEI”.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 50 lei, seria – altele, data emiterii – 27 noiembrie 2020, metal (compoziție) – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 35 milimetri, greutatea – 22 grame, calitatea – proof, margine – zimțată și tiraj – 500 exemplare.

Cui nu-i place sa se delecteze din cand in cand cu un vin bun? Aceasta bautura alcoolica este populara in intreaga lume, datorita aromei sale deosebite, dar si a faptului ca are efecte benefice pentru sanatate. Daca si tu apreciezi un vin de calitate, atunci trebuie sa stii ca Republica Moldova este pe locul 19 in lume la producerea si exportarea acestei bauturi alcoolice. Achizitionând vinuri moldovenesti te vei bucura de calitate la preturi avantajoase. Rezultatele muncii din sectorul viticol al acestei tari sunt excelente, asa ca vei fi surprins de gustul, culoarea si aroma sortimentelor de vinuri moldovenesti. In prezent, Republica Moldova pune accentul pe calitate, folosind cele mai performante tehnologii pentru producerea vinului, iar rezultatele sunt pe masura efortului. Acum poti savura vinuri moldovenesti excelente care pot multumi toate gusturile si preferintele. Vinurile din Republica Moldova reprezintă astăzi peste o sută de unităţi vitivinicole, unde sunt angajate mai mult de douăzeci de mii de persoane. Vinurile sunt în top trei cele mai exportate produse, însumând 5% din totalul exporturilor ţării. Moldova deţine 1,8% din suprafaţa globală a viţei de vie şi este pe locul 19 în lume ca volum de producere şi export al vinurilor. Vinurile moldoveneşti devin pas cu pas un element identitar şi de coeziune pentru țara vecină. Vinul reprezintă 3% din PIB. Acum 15-20 de ani, în Republica Moldova vinul de calitate exista „în cantităţi homeopatice”, iar primul embargou impus de Federaţia Rusa, în 2006, i-a motivat pe cei din domeniu să se alinieze, pas cu pas, marilor producători mondiali. Până la embargou, Moldovei nu îi era cunoscută expresia „diversificarea pieţei”, iar astăzi a ajuns să exporte aproape 60 de milioane de sticle de vin anual, în peste 60 de ţări. Este vorba de vinuri de calitate, care exprimă autenticitatea şi tipicitatea regiunii, nu mai pot fi reproduse de nimeni şi nicăieri. Doar în 2019 vinurile moldoveneşti s-au ales cu peste 700 de medalii la 19 concursuri internaţionale

2. În data de 27 noiembrie 2020 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu valoarea nominală de 50 lei, care celebrează trecerea a 80 de ani de nașterea lui Paul Bran. În centrul câmpului aversului monedei este redată Stema Republicii Moldova, în partea de sus este înscris anul emisiei “2020”, în partea de jos este înscrisă valoarea monedei “50 LEI” și periferic circular, în exergă, este aplicată inscripția: “REPUBLICA” (doar pe partea stângă) și “MOLDOVA” (doar pe partea dreaptă). În planul central al reversului este redată efigia lui Paul Bran și imaginile Academiei de Studii Economice din Moldova și ale unei cărți deschise. Periferic circular la partea superioară este aplicată inscripția: “80 DE ANI DE LA NAȘTERE”, iar dedesubt pe două rânduri orizontal sunt marcați anii de viață a personajului: ”1940 – 2006”. În partea de jos, periferic circular, este aplicată inscripția: ”PAUL BRAN”.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 50 lei, seria – Știință și inovare, data emiterii – 27 noiembrie 2020, metal (compoziție) – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 30 milimetri, greutatea – 16,5 grame, calitatea – proof, margine – zimțată și tiraj – 250 exemplare.

Paul Bran s-a născut la data de 3 septembrie 1940 în comuna Topolog din judeţul Tulcea. A urmat cursurile Liceului teoretic „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1951-1959) şi, ulterior, pe cele ale Facultăţii de Finanţe – Credit a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în perioada 1960-1965. Urmare a rezultatelor deosebite obţinute din perioada studenţiei a fost cooptat în corpul profesoral al Academiei de Studii Economice, la Catedra de Finanţe. În perioada 1965-2006 a ocupat, prin concurs, toate treptele carierei universitare. În anul 1975 a obţinut titlul de Doctor în Economie, specialitatea Finanţe. În acelaşi an a efectuat un stagiu de documentare şi perfecţionare în Elveţia, în cadrul Institutului de Înalte Studii Economice Internaţionale din Geneva, pe probleme privind relaţiile financiare şi monetare internaţionale. În anul 1994 a efectuat un stagiu de documentare în SUA, pe probleme ale organizării, finanţării şi susţinerii liberei iniţiative şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Profesorul Paul Bran a publicat numeroase lucrări de specialitate. În perioada 1990-1991 a condus Departamentul de Proiectare a Reformei Economice din cadrul Guvernului României. În anul 1991 a înfiinţat Academia de Studii Economice din Republica Moldova unde a fost Rector de la înfiinţare până în anul 1994. În aceeaşi perioadă (1991-1994) a îndeplinit funcţia de Consilier economic al Guvernului Republicii Moldova. Între anii 1996 şi 2004 a deţinut funcţia de Rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, remarcându-se ca un veritabil promotor al modernizării acestei instituţii prestigioase şi creşterii eficienţei pregătirii studenţilor în funcţie de exigenţele actuale ale pieţii muncii. De asemenea, în calitatea sa de vicepreşedinte şi, ulterior, de preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România, a participat activ la viaţa comunităţii economiştilor, identificând întotdeauna cele mai eficiente soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta Asociaţia. A murit de inimă rea la vârsta de 65 de ani. A părăsit Republica Moldova urmare a unor procese intentate abuziv de conducerea prorusă a republicii.

Academia de Studii Economice din Chişinău, înfiinţată prin Hotărârea nr. 537 din 25 septembrie 1991 a Guvernului Republicii Moldova, are scopul de a asigura economiei Republicii Moldova specialişti de înaltă calificare în domeniile financiar-bancar, management, marketing, relaţii economice internaţionale, informatică economică, statistică, contabilitate, audit etc. În această perioadă de pionierat, în care a condus în calitate de rector Academia de Studii Economice a Moldovei, Paul Bran a conceput şi dezvoltat structura universitară, reflectată prin creşterea constantă a numărului de studenţi, a numărului de facultăţi şi catedre. La temelia instituţională a noii academii, profesorul Paul Bran a fost principalul arhitect. Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) este cea mai mare instituție de învățământ superior cu profil economic din republică. În prezent, ASEM-ul reprezintă un complex universitar modern, în cadrul căruia activează 6 facultăți, 27 catedre, o bibliotecă modernă, un departament de informatizare, câteva centre postuniversitare de instruire și consultanță, serviciile de masterat, doctorat, alte subdiviziuni.

3. În data de 27 noiembrie 2020 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu valoarea nominală de 50 lei, care omagiază Ornamentul tradițional moldovenesc. În centrul câmpului aversului monedei este redată Stema Republicii Moldova, în partea de sus este înscris anul emisiei “2020”, în partea de jos este înscrisă valoarea monedei “50 LEI” și periferic circular, în exergă, este aplicată inscripția: “REPUBLICA” (doar pe partea stângă) și “MOLDOVA” (doar pe partea dreaptă).În planul central al reversului este redată imaginea color a ornamentului tradițional moldovenesc. Periferic circular urmând conturul monedei sunt aplicate inscripțiile: “ORNAMENTUL” (pe partea stângă) și “TRADIȚIONAL” (pe partea dreaptă).

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 50 lei, seria – sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei, data emiterii – 27 noiembrie 2020, metal (compoziție) – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 35 milimetri, greutatea – 22 grame, calitatea – proof, margine – zimțată și tiraj – 400 exemplare.

Ornamentul exprimă o latură a specificului cultural, a modului de a concepe şi produce valori estetice. În creaţia populară, unde numele meşterilor în mare parte rămâne necunoscut, motivele ornamentale s-au şlefuit şi selectat pe parcursul secolelor și mileniilor, devenind un tezaur şi etalon al creaţiei colective. Decorul întotdeauna este organic legat de funcţia obiectelor, materia primă şi tehnica în care sînt lucrate, variind în raport cu iscusinţa şi starea socială a creatorului, etapa istorică de dezvoltare a societăţii, cu aşezarea geografică şi structura demografică a populaţiei uneori în ornamente își găsesc expresia simboluri sacre ce se transmit din generație în generație și au legătură cu vechile simboluri ale poporului. Astfel, ornamentica populară prezintă un document etnografic de importanţă majoră asemănătoare graiului, muzicii, folclorului servind ca un mijloc de comunicare între generaţii. Trăsăturile caracteristice formează într-un mod anumit stilul naţional, ce stă la baza culturii naţionale a unui popor, în ornamentica populară, în folclor, grai, muzică ş.a. Studierea motivelor decorative din arta populară moldovenească ne poate mărturisi despre apariţia şi evoluţia multor forme la anumite etape istorice. Între genurile de creaţie artistică există o anumită unitate, ce formează specificul gîndirii şi culturii artistice. Aici putem urmări desenul mişcărilor la dans şi vom găsi mult comun cu ornamentica costumului, broderiei, ţesăturilor, arta lemnului, ceramicii ş.a. Sistematizarea elementelor, motivelor, şi compoziţiilor ornamentale de pe diferite obiecte de artă populară moldovenească arată că ele se deosebesc după forma sau felul de stilizare. Privind la ornamente prin prisma semantică, a conţinutului lor deosebim ornamente geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste şi simbolice (mitologice, religioase, emblematice ş.a.). Unele dintre motivele ornamentale sînt comune ornamenticii multor popoare.

Dintre acestea menţionăm: motivul care simbolizează soarele, arborele vieţii, apa, coarnele berbecului, vârtelniţa (semnul succesiunii celor 4 anotimpuri), etc. În arta populară moldovenească există un repertoriu foarte bogat de motive – „semne” ornamentale cu o semnificaţie deosebită, exprimată atât prin importanţa ce le-o acordă meşterii populari, cât şi prin frecvenţa lor în diferite genuri de artă. În ornamentica populară moldovenească întâlnim mărturii ale unor concepţii străvechi. Drept exemplu servesc motivele: semnele solare, arborele vieţii, imaginea omului, calului, şarpelui, semnul crucii ş.a. O multitudine de motive şi compoziţii ornamentale interesante ne oferă ţesăturile şi covoarele moldoveneşti, a căror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari schimbări, determinate de influenţe externe, gusturi estetice urbane, ale modei şi dezvoltării intense a industriei. În arta ţesăturilor, la fel ca şi în alte genuri de artă, se păstrează în fond o modalitate specifică stilului naţional moldovenesc. Ornamentul ţesăturilor, îndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limbă nevorbită, laconică, dar înţeleasă. În temei, în ţesăturile decorative predomină un decor geometric sau fitomorf geometrizat, în dependenţă de tehnica ţesutului. Cât priveşte conţinutul tematic al desenelor de pe covoare deosebim câteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului, păsărilor şi altele.

Din decorul vegetal relevăm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori, pomul vieţii ş.a. Destul de frecventă este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse unor simplificări geometrizate. Mai des întîlnit este rombul, pătratul, triunghiul, rozetele, liniile zimţate, drepte, punctate ş.a. de sine stătătoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucură ornamentele zoomorfe şi aviamorfe: peştele, calul, coarnele berbecului, cerbul, cărăbuşul, racul, porumbelul, păunul, cocoşul, etc. Toate acestea se întâlnesc de sine stătător sau îmbinate cu alte motive.

xxx

UN CATREN PENTRU

NEPOATA MEA - SARA MARIA

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

CAPCANELE LIMBII ROMÂNE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

________xxx________

CÂTEVA MEDALII ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Mihai Eminescu * 1850 - 1889

Ion Creangă * 1839 - 1889

Veronica Micle * 1850 - 1889

120 de ani în eternitate - 2009 - C.D.

Această medalie este opera gravorului Constantin Dumitrescu

de la Monetăria națională a statului român

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, care s-a născut la data de 15 ianuarie 1850 la Ipotești în județul Botoșani și a decedat la data de 15 iunie 1889 la București. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din data de 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. La data de 28 octombrie 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Prin tot ce a scris Eminescu este contemporanul vremurilor actuale. Dedesubt sunt câteva luări de poziție ale gazetarului de excepție care a fost el;

Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.
Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei.
Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boierești și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țării - despre clasa politică a României.
Părerea mea individuală e că politica ce se face azi în România, și dintr-o parte și din alta, e o politică necoaptă.
Vom avea de-acum înainte dominația banului internațional, impusă de străini. Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână în mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință clădirea măreață a civilizației creștine.
Statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege
Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu fatalismul raselor nefericite, duce greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă.
Temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva, care, punând mâna pe o bucată de piatră îi dă o valoare înzecită şi însutită de cum o avea, care face din marmură statui, din in pânzătură fină, din fier maşini, din lână postavuri.
Condiţia civilizaţiei statului este civilizaţia economică. A introduce formele unei civilizaţii străine fără ca să existe corelativul ei economic este curată muncă zadarnică
De când e lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus, iar economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică este mama celei politice.
Lucrul la care aspiră toţi este de a se folosi numai de avantajele civilizaţiei străine, nu însă de a introduce în ţară condiţiile de cultură sub care asemenea rezultate să se producă de la sine.
Cine zice progres nu-l poate admite decât cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptată. A îmbătrâni în mod artificial pe un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri, nu e progres, ci devastare… Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta; o vie legătură între prezent şi viitor, nu însă o serie de sărituri fără orânduială.

Veronica Micle, nume de fată Câmpeanu, (născută la data de 22 aprilie 1850 în Năsăud şi decedată la data de 3 august 1889 la Văratec) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele şi traduceri în revistele vremii şi un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită iubirii care a legat-o de poetul naşional Mihai Eminescu.Tatăl ei, Ilie Câmpeanu, a murit înainte de naşterea fiicei sale, iar mama, Ana, s-a mutat în 1850, împreună cu cei doi copii, la Târgu Neamţ, iar în 1852 se stabileşte în Iaşi. După cursurile primare Veronica se înscrie la Şcoala Centrală de fete pe care o absolvă în 1863 cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alţii, Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul ei soţ, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 se căsătoreşte cu Ştefan Micle care pe atunci era profesor universitar, iar mai târziu a rector al Universităţii din Iaşi. În anul 1866 se naşte primul copil al soţilor Micle, Valeria, pe care mama ei o alinta „Greiere”, iar în 1868 se naşte Virginia Livia, alintată „Fluture”. În 1869 contribuie la înfiinţarea şi bunul mers al unei şcoli profesionale de fete, se implică în îndrumarea unor şcoli de fete din Iaşi şi începe să fie activă în viaţa literară. În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat Mihai Eminescu. La 1 septembrie 1874 Eminescu e numit director al bibliotecii Centrale din Iaşi. Va locui aici până în octombrie 1877, timp în care are cu Veronica o relaţie tumultoasă. În 1875 Ştefan Micle e îndepărtat de la conducerea Universității şi numit director al Şcolii de Arte şi Meserii, în localul căreia s-a mutat împreună cu familia. În timpul Războiului de independenţă a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastaşilor români răniţi” şi i-a ajutat cu bani pe invalizi să se întoarcă pe la casele lor. La 4 august 1879 moare soţul ei, Ştefan Micle. Rămasă văduvă Veronica reia legătura cu Eminescu. Cei doi încearcă, fără să reuşească, să-şi întemeieze o familie. În 1886 Veronica locuieşte la Bucureşti, la fiica sa, Valeria, studentă la Conservatorul din Bucureşti. Cealaltă fiică îmbrăţișează cariera tatălui său şi devine profesoară de fizică. Veronica donează casa din Târgu Neamţ, moştenită de la mama ei, Mănăstirii Văratec. La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec.

Ion Creangă (născut la 1 martie 1837 în localitatea Humuleşti - aşa cum scrie el în Amintiri din copilărie - şi decedat la 31 decembrie 1889 în Iaşi) a fost un important scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Aminitiri din copilărie. A fost bun prieten cu poetul român Mihai Eminescu. Unii specialişi afirmă că scriitorul s-ar fi născut la data de 10 iunie 1839. Mai este cunoscut şi sub alte nume: Nică a lui Ştefan a Petrei, Ion Torcălău sau Ioan Ştefănescu.

Set 2 medalii - Francisk Rakoczy al II-lea

Produsul medalistic de mai sus s-a realizat în anul 1704 pentru a celebra personalitatea Principelui Transilvaniei – Francisk Rakoczy al II-lea, ales de Dieta de la Alba Iulia în anul 1704; conducător al revoltei eșuate a curuților împotriva habsburgilor, semnată “D.WAROU.F.” Medalia s-a confecționat în două varinate de metal-compoziție: aur (greutatea 62,7 grame și diametrul 41,7 milimetri) și argint (diametrul de 42 milimetri). În centrul câmpului aversului, în interiorul unui cerc periferic continuu, este redat chipul principelui spre dreapata, înconjurat de inscripția circulară: “FRANCISCVS. II. D(ei) G(rația) TRANSY(lvaniae) PRIN(ceps) RAKOCZY.DVX.CONFCE(deratorum) R(egni) H(ungariae) STAT(uum)” (Francisc Rakoczy II, prin mila lui Dumnezeu principe al Transilvaniei, conducător al stărilor confederate ale regatului Ungariei). Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu, sunt redate două femei reprezentând Justiția și Egalitatea rupând lanțurile Libertății, care are la picioare o carte deschisă pe care scrie: ”Le/ges Pa/tr(iae)”. Semicircular și periferic la partea superioară este aplicată inscripția: “DIMIDIUM.FACTI.QVI.BENE.COEPIT.HABET” (Munca începută bine înseamnă pe jumătate succes). La partea de jos, pe trei rânduri orizontale este aplicată inscripția: “OPERE.LIB(erations) INCHOATP ANNO. MDCCIII / XIV.IVNII” (A început opera eliberării în anul 1703 la 14 iunie).

Francisc Rákóczi al II-lea a fost un nobil maghiar din familia Rákóczi, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei, care a trăit între anii 1676 – 1735. Ca unul dintre cei mai bogați oameni din Regatul Ungariei , Rákóczi și-a folosit averea pentru a ajuta cauza desființării uniunii personale cu casa de Habsburg. Între anii 1703 - 1711 el a condus răscoala „curuților” împotriva dominației habsburgică din Ungariei. El este considerat erou național în Ungaria. La data de 7 iulie 1704 Dieta Transilvaniei întrunită la Alba Iulia l-a proclamat pe Francisc Rákóczi al II-lea ca principe al Transilvaniei. Revolta anti habsburgică condusă de el a eșuat, autoritatea Casei de Habsburg în Transilvania și Ungaria fiind restabilită efectiv în anul 1711, prin Pacea de la Satu Mare.

Insigna - Festivalul pionieresc "Litoral"

Organizația Pionierilor a fost o organizație comunistă a copiilor români de vârstă școlară (8-14 ani). Era precedată de apartenența la organizația Şoimii Patriei și succedată de apartenența la Uniunea Tineretului Comunist. La sfârșitul celui de al doilea război mondial ia naștere organizația „Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista „Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER - Uniunea asociațiilor de elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giuleşti (pe atunci Palatul cultural Gheorghe Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier. În perioada 1949-1966 mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist.Mai jos e reprezentată o revistă Star spre viitor a pionierilor și șoimilor patriei, editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. C.C. al P.C.R. va adopta, la plenara din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu Consiliul Național al organizației). În luna noiembrie a aceluiași an, a avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România”.

Insigna - Membru al Organizației de pionieri

În 1984, la aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2695000 membri. În Statutul Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România era foarte clar stipulat faptul că este o organizație revoluționară de masă a copiilor, uniunea tuturor detașamentelor și unităților de pionieri din Republica Socialistă România, care îi ajută pe pionieri să cunoască și să înțeleagă politica Partidului Comunist Român, îi mobilizează să participe, după puterile lor, la înfăptuirea acesteia. "Organizația Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în construcția socialismului." Intrarea în cadrul organizației se făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor." Imnul (neoficial al) organizației era "Am cravata mea, sunt pionier". În orașele mari s-au constituit case ale pionierilor. La București Palatul Cotroceni a fost Palat al Pionierilor în perioada 1949-1976, iar în 1985 a fost inaugurată noua clădire a Palatului Pionierilor (astazi Palatul naţional al copiilor). Organizația Pionierilor acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament fruntaș” și „Grupă fruntașă”.

Deasupra am postat uniforma, ecusonul, cravata, centura, eghileții și drapelele Organizației de pionieri. Primii care au avut ideea inregimentarii ideologice a copiilor si chiar au pus-o in practica au fost fascistii italieni. In "Noua Roma" anuntata de Mussolini dupa preluarea puterii in Italia la 22 octombrie 1922, baietii au fost inregimentati pe categorii de vârsta in patru organizatii fasciste, toti fiind purtatori de uniforme si insigne si trebuind sa se supuna unor ritualuri specific militare: "Fiii lupului" pentru baieteii de la patru la opt ani, "Ballila" pentru cei intre opt si 14 ani, "Avantguardisti" pentru adolecentii intre 14 si 18 ani si, in fine, "Giovanni Fascisti" pentru tinerii peste 18 ani, inainte de a deveni membrii ai partidului fascist italian. Cei ce si-au trait copilaria si adolescenta in anii comunismului vor recunoaste cu usurinta cum "Fiii Lupului" au devenit "Soimii Patriei", "Ballila" s-au numit "Pionieri", iar "Avantguardisti" si "Giovanni Fascisti" au fost sursa de inspiratie a viitorilor utecisti, care, spre deosebire de modelul fascist italian, nu au avut o uniforma proprie.

Orice clasa forma un detasament de pionieri, la fel cum orice scoala generala forma o unitate de pionieri, iar structurile se esalonau ierarhic pâna sus, in umbra "conducerii superioare" a partidului comunist. Desigur, nu doar comunistii români au preluat si amplificat modelul fascist de indoctrinare a tinerilor: nazistii au creat mult mai celebra organizatie "Hitlerjugend", care a dat jertfe perfect fanatizate chiar si pe ruinele fumegânde ale Berlinului, iar sovieticii au dat fenomenului inrolarilor comsomoliste o dimensiune de masa si un caracter obligatoriu. In România comunista, a nu fi mai intâi pionier ("Soimii patriei" au aparut ulterior) si apoi membru al UTC echivala cu o cvasiexcludere de facto din comunitatea scolara, cu povara unui paria, stigmatizat pentru intreaga cariera viitoare. Sigur, era ceva foarte, extrem de grav in privinta respectivului daca nu era membru sau, si mai rau, fusese exclus din rândul pionierilor sau al utecistilor, deoarece chestia asta ramânea definitiv "la dosarul" nefericitului. Uniforma de pionier, cu toate accesoriile si eghiletii specifici diferitelor functii ierarhice de "conducere" (comandant de detasament, comandant de unitate etc.), ceremoniile ritualice cu trompete si formule de raport, juramintele de credinta si angajamentele urlate in public, defilarile si serbarile in fata parintilor, taberele de vara cu regim preferential si program special, muncile patriotice prestate ostentativ au fost ingredientele menite sa transpuna in viata retetele leniniste de "spalare a creierului". In conditiile in care orice alternativa era interzisa in epoca, sistemul a functionat cateva decenii bune, dar, contrar tezelor leniniste, doar pe moment: liderii politici actuali ai fostelor tari cu regim comunist au fost inevitabil pionieri, utecisti si majoritatea chiar membri ai partidului comunist. (Sursa Net – Calin Hentea)

Campionatul R.S.R. individual seniori 1979 - România (box)

(Republica Sociașistă România)

Boxul (sau pugilismul) este un sport străvechi, în care doi concurenți, cu greutăți similare, luptă cu ajutorul pumnilor, pe durata a mai multor reprize. Victoria este obținută în urma punctelor date pentru lovituri de către juriu, sau atunci când adversarul este doborât la pământ și nu reușește să se ridice înainte ca arbitrul să termine de numărat până la 10, (Knockout sau KO) sau când adversarul este prea rănit pentru a continua (Technical Knockout sau TKO). Următoarele lovituri sunt nepermise; lovirea sub centură, ținerea, împiedicarea, lovirea cu piciorul sau genunchiul, lovirea cu capul, umărul, antebrațul, cotul, strangularea adversarului și apăsarea cu brațul sau cotul a feței adversarului, apăsarea capului adversarului înapoi peste corzi, lovirea cu mănușa deschisă, cu partea interioară a mănușii, cu încheietura sau latul mâinii, loviturile pe spatele adversarului și în special orice lovitură pe ceafă sau pe spatele capului sau în zona rinichilor. În cazul în care adversarul este doborât (la podea), arbitrul va începe imediat să numere secundele. Boxerul care nu respectă instrucțiunile arbitrului sau acționează împotriva regulamentului de box, boxează într-o manieră nesportivă sau comite faulturi, poate fi la discreția arbitrului, atenționat, avertizat sau descalificat. Dacă un arbitru intenționează să avertizeze un boxer, va opri meciul și va explica încălcarea. Arbitrul va arăta apoi spre boxer și spre fiecare din cei cinci judecători. Un arbitru care a acordat un avertisment pentru un anumit fault, de exemplu pentru ținere, nu mai poate da o atenționare pentru același tip de greșeală. O a treia atenționare pentru același tip de fault va duce în mod obligatoriu la acordarea unui avertisment. Numai trei avertismente pot fi date aceluiași boxer într-un meci. Cel de-al treilea avertisment aduce automat descalificarea. În fiecare repriză, un judecător va acorda puncte fiecărui boxer, în funcție de numărul de lovituri obținute de fiecare. Pentru ca o lovitură să aibă valoare de punctaj, ea trebuie să ajungă, fără a fi blocată sau apărată, direct cu partea articulațiilor degetelor din mănușa închisă, de la oricare mână, pe oricare parte frontală sau laterală a capului sau trupului deasupra centurii. Valoarea loviturilor punctate într-un meci va fi stabilită la sfârșitul acelui meci și va fi trecută în contul boxerului care a avut un rezultat mai bun în funcție de gradul de superioritate. Acordarea punctelor se va face pe baza următorului principiu: un punct pentru fiecare lovitură corectă. Punctele sunt înregistrate când cel puțin 3 (trei) din cei 5 (cinci) judecători înregistrează simultan o lovitură care după părerea lor a ajuns corect pe „suprafața țintă”. Nu se vor acorda puncte în plus pentru doborârea adversarului. Mai jos îţi prezint câteva repere calendaristice ale începutului practicării sportului box în România; 1909 – La Câmpina are loc prima aparitie a sportului cu manusi din tara noastra. Bucurestiul nu avea sa ramana mult in urma Campinei. In toamna aceluiasi an, in frumoasa gradina Cismigiu, doi boxeri straini – francezul Martuin si irlandezul O’Hara – uimeau bucurestenii cu luptele lor bine regizate; 1919 – Virgil Salvan este primul boxer roman care a participat la o competitie internationala. El a participat la intrecerile pugilistice din cadrul jocurilor interaliate care au avut loc pe Stadionul Parshing din Paris; 1921 – ia fiinta la Bucuresti primele sectii de box, ele numindu-se “Boxing Club”, care il avea antrenor pe francezul Rene Delcourt, si “Tirul”; 27 septembrie 1924 – in sala F.S.S.R. din strada Clemanceau nr.6 din Bucuresti are loc prima reuniune de box din tara noastra care a fost organizata si condusa dupa cerintele regulamentului. S-au disputat atunci 6 meciuri a 6 reprize fiecare.

Set 2 jetoane neidentificate - 10 (cu poansonări ulterioare emiterii lor)

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Ambele piese din postarea de mai sus sunt confecționate din alamă, au forma rotundă și valoarea de zece unități înscrisă în interiorul unui cerc perlat la exterior. Piesa “a” (diametrul 21,2 milimetri) este contramarcată prin poansonare cu literele majuscule TA sus și CV jos, pe avers, iar pe revers doar literele majuscule CV sus. Piesa “b” (diametrul 22 milimetri) este contramarcată prin poansonare cu literele majuscule MINA sus și CCK jos numai pe avers. Nu se cunoaște semnificația acestor litere poansonate ulterior.

_________ooOoo________

O POLIȚĂ ROMÂNEASCĂ

DE ASIGURARE