Epaminonda's Blog.....: INFO NUMIS MONDO

1. Banca națională a statului european Bulgaria procedează la înlocuirea

bancnotelor aflate în circulație. Se încearcă realizarea unor bancnote cu un design mai plăcut și cu mai multe elemente de siguranță împotriva contrafacerilor. Aici se prezintă bancnotele veche și nouă cu valoarea de 5 leva 1999 și 2020.

Pe aversul ambelor bancnote se prezintă ca detaliu principal chipul lui Ivan Milev.

Ivan Milev Lalev a fost un pictor și scenograf bulgar considerat ca fiind fondatorul stilului secession bulgar și un reprezentant al modernismului bulgar, combinând în opera sa simbolismul, Art Nouveau și expresionismul. El s-a născut în orașul Kazanlâk în data de 18 februarie 1897 într-o familie săracă de ciobani. A luptat ca soldat în primul război mondial. Prima expoziție a avut-o la terminarea liceului în orașul natal. În anul 1920, a fost admis la Academia Națională de Arte din Sofia timp în care a avut și trei expoziții. A contribuit ca ilustrator și caricaturist la o revistă comunistă de desene animate. În anul 1926, a absolvit Academia Națională și a lucrat pentru Teatrul Național Ivan Vazov ca scenograf. Ulterior a devenit pictor și ilustrator independent și a pictat și fresce. Trăind în general în sărăcie, Milev a avut o scurtă căsătorie de 18 luni cu cântgăreța de operă Katya Naumova; fiica lor Mariya Mileva a devenit în cele din urmă arhitect. Milev a murit de gripă la Sofia la 25 ianuarie 1927, cu puțin timp înainte de treizeci de ani de naștere. Stilul său decorativ caracteristic a fost mult influențat e secesiunea euroepană, dar a fost influiențat și de arta populară bulgară și pictura de icoane. Operele sale sunt expuse la loc de cinste în diverse muzee bulgare de artă.

2. Loteria națională a statului european Spania a emis o serie de bilete de
loterie prin care popularizează farurile spaniole.

Aici se prezintă un bilet de loterie din data de 28 ianuarie 2006 prin care se popularizează Farul Punta del Hidalgo.

Farul Punta del Hidalgo este situat în San Cristobal de la Laguna, în insula Tenerife, arhipelagul spaniol Insulele Canare. Este unul dintre cele șapte faruri care luminează coasta insulei Tenerife, fiind încadrat de două farurui moderne: Puerto de la Cruz (la sud-vest) și Anaga (la est).Farul a fost dat în folosință în anul 1994, are înălțimea focală de 52 metri, iar flashurile sale luminoase, grupate cate 2 la interval de 7 secunde, sunt vizibile sunt vizibile de la distanța de 30 kilometri. Acest far modern are un design unic unic, format din coloane inegale și neregulate de înălțime crescândă care se ridică de la o bază triunghiulară. Coloanele inferioare culminează cu un stâlp pătrat final care scrutează marea și susține o lumină pe un stâlp înalt de 2 metri. O scară interioară cu 246 de trepte permite doar accesul tehnicienilor (maxim doi) la sistemul de lumini al farului. Farul este construit din beton armat și materiale noi aduse de pe peninsulă.

3. Cu ocazia aniversării independenței de stat a Indoneziei (75 de ani trecuți) Banca națională a acestui stat a pus în circulație o bancnotă de 75000 de rupii (prima cu această valoare din istoria Indoneziei). Pe aversul bancnotei sunt reprezentate cele mai importante două personalități indoneziene cu rol în obținerea independenței de stat: Ahmed Sukarno și Mohammad Hatta.

Ahmed Sukarno a fost un revoluționar și om politic indonezian care s-a născut în anul 1901 și a decedat în anul 1970 fiind președinte al Indoneziei în perioada 1945 - 1968. A studiat în școlile moderne ale coloniei olandeze și în 1921 intră la Institutul tehnologic din Bandung unde studiază arhitectura, absolvind în 1926, fără să practice meseria, prima sa pasiune încă din adolescență fiind politica. A fost căsătorit de două ori în timpul facultății, apoi s-a recăsătorit de încă 4 ori, având patru soții simultan. Poligamia, deși permisă în legea islamică, nu a fost o practică comună în Indonezia și a atras critici considerabile mai ales din partea organizațiilor feministe în anii 1950-1960 . În data de 23 iulie 2001, fiica sa, Megawati Sukarnoputri a fost aleasă președinte al Indoneziei, fiind prima femeie președinte din istoria acestei țări.

Mohammad Hatta a fost un politician indonezian care s-a născut la data de 12 august 1902 și a decedat la data 14 martie 1980 și care a fost și primul vicepreședinte al Indoneziei în perioada 1945 - 1956. Cunoscut sub numele de "Proclamatorul", el și o serie de indonezieni, inclusiv primul președinte al Indoneziei, Sukarno, au luptat pentru independența Indoneziei față de olandezi. Hatta s-a născut în Fort de Kock, Indiile Orientale Olandeze (acum Bukittinggi, Indonezia). După educația timpurie, a studiat în școlile olandeze din Indiile Orientale Olandeze și a studiat în Olanda între anii 1921 - 1932.

4. Loteria națională a statului european Spania a emis o serie de bilete

de loterie prin care sunt popularizați câștigătorii Premiilor Nobel în cursul timpului.

Aici se prezintă un bilet de loterie din data de 11 iune 1997 prin care este popularizat Antonio C. Moniz.

António C. Moniz, nume complet, Caetano de Abreu Freire Egas Moniz, a fost un neurolog portughez și om politic, care s-a născut la data de 29 noiembrie 1874 și a decedat la data de 13 decembrie 1955. În anul 1949, împreună cu alt medic cercetător, au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină „pentru descoperirea valorii terapeutice a lobotomiei în anumite psihoze”. Între anii 1909 – 1944 a fost profesor la Universitatea din Lisabona. În anul 1917 a fost ambasador în Spania. În anii 1918 – 1919 fost ministru de externe și a condus delegația portugheză la Conferința de Pace de la Paris din anul 1919. Egas Moniz a fost fondatorul psihochirurugiei. În anul 1935 a condus în colaborare cu John Farquhar Fulton prima lobotimie la un pacient cu leziuni ale creierului. Această operație constă în tăierea unor fibre nervoase din regiunea frontală a creierului. Prin această metodă controversată, bolnavul se poate aparent vindeca, însă astfel personalitatea se poate schimbat ireparabil. Pe 14 martie 1939, Moniz a fost împușcat de unul dintre pacienții săi, rămânând după acest fapt să folosească un scaun cu rotile. A murit în anul 1955 la vârsta de 81 de ani, în curtea familiei sale.

5. Banca națională a statului european Polonia procedează la înlocuirea

Pe aversul ambelor bancnote se prezintă ca detaliu principal chipul lui Josef Pilsudski.

Józef Klemens Piłsudski a fost un om politic și comandant militar polonez, care s-a născut la data de 5 decembrie 1867 și a decedat la data de 12 mai 1935. A fost șef de stat între anii 1918 – 1922 și conducător de facto (1926–35) al celei de-a Doua Republici Polone, între anii 1926 – 1935. Pe linie militară a fost primul mareșal al Poloniei (din 1920) și ministru al apărării. De la jumătatea Primului Război Mondial, a avut o influență majoră în politica Poloniei, fiind, totodată, și o figură importantă a scenei politice europene. A fost persoana cu cele mai mari merite în crearea celei de-a Doua Republici Polone în anul 1918, la 123 de ani după ce fusese împărțită și anexată de Rusia, Austria și Prusia. Autocaracterizându-se drept un descendent al culturii și tradițiilor polono-lituaniene, Piłsudski a crezut într-o Polonie multiculturală - o casă a națiunilor, recunoscând numeroasele grupuri etnice și religioase care se aflau într-o puternică alianță istorică cu statele independente Lituania și Ucraina.

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

O EPIGRAMĂ PROPRIE

_________xxx_________

O PLACHETĂ, CÂTEVA INSIGNE

ȘI UN DESFĂCĂTOR DE BERE

DIN JUDEȚUL TULCEA

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Desfăcător beri - Centrul Ecoturistic "Delta Dunării" Tulcea

Situat în apropierea falezei orașului, Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării formează, alături de alte două muzee, moscheea musulmană și alte clădiri de patrimoniu aflate în vecinătatea sa, centrul cultural al orașului Tulcea. Conceput ca o instituție de cultură complexă – muzeu și acvariu public – Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării a fost realizat prin efortul comun al Consiliului Județean Tulcea și al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, în cadrul unui proiect derulat prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006. Este secție componentă a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și a fost inaugurat oficial la 14 aprilie 2009, pentru vizitare fiind deschis din 25 februarie 2009. Centrul cuprinde o expoziție permanentă, ce prezintă în principal elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării, un acvariu public și diverse expoziții temporare. Într-un decor ce redă cu fidelitate habitate specifice Deltei Dunării și Complexului Lagunar Razim-Sinoie, precum și altor arii protejate de importanță națională din Podișul Dobrogei, cum ar fi Parcul Național Munții Măcinului, expoziția permanentă permite descoperirea diversității biologice ridicate a celor două unități geografice prin expunerea a 46 specii de plante, 3 specii de reptile, 44 specii de păsări și 12 specii de mamifere prezentate în diverse ipostaze și relații ecologice. Tot aici aveți posibilitatea de a cunoaște păsările declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel național și european, speciile dispărute din spațiul deltaic și dobrogean, speciile nou pătrunse în fauna deltei, dar și aspecte din viața lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare. Acvariul este dotat cu instalații moderne și are o capacitate de stocare a apei de 150 tone. Prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia. Acvariile cu specii de pești si nevertebrate întâlnite in recifele de corali constituie o noutate pentru Tulcea, și chiar pentru acvariile din România, amenajate într-un spațiu public. Printr-un sistem de două acvarii cilindrice, dispuse concentric, aveți posibilitatea de a experimenta, aflându-vă pentru câteva minute in mijlocul unui recif, înconjurați de pești și corali, cu forme și culori impresionante, ce vă vor încânta privirile. Aceleași senzații le puteți trăi și parcurgând tunelul aferent celui mai mare bazin din acvariu, însoțiți de sturioni, considerați a fi printre cei mai primitivi pești ce mai trăiesc azi pe glob, și anghile, cunoscute datorită particularității reproducerii lor biologice. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării este un loc preferat de localnici și turiști pentru recreere și socializare, atât datorită activităților pe care le desfășoară cât și pentru facilitățile create vizitatorilor: spațiul de joacă destinat copiilor, infotecă cu computere conectate la internet și programe interactive, wireless, iar pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sunt special amenajate rampa de acces, liftul interior și un grup sanitar adecvat. La ieșirea din Centru, vizitatorii au posibilitatea să achiziționeze diverse suveniruri. Situat in Tulcea, str. 14 noiembrie nr. 1, Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunarii” si-a deschis portile catre public la data de 25 februarie 2009. Muzeul a fost infiintat in cadrul Programului Phare 2005 Cooperare Transfrontaliera Romania- Ucraina. Vizitarea muzeului iti ia cam 2-3 ore. Odata intrat in “lumea” Deltei te rupi de realitate. Constructie moderna, muzeul are trei nivele cel mai atractiv fiind demisolul, unde se afla bazinele cu pesti. La intrarea in muzeu, adica la parter, poti urmari documentare despre Delta Dunarii si despre Dobrogea, prezentari de la geneza deltei si pana in prezent (panouri cu informatii, fotografii, harti, diorame ce reconstituie flora si fauna specifica Dobrogei de Nord). La etaj poti vedea minigradina botanica, diorame cu flora si fauna, prezentarea de obiecte traditionale, folosite de catre localnicii Deltei, sala de joaca pentru copii, sala de conferinte. De asemenea, te poti relaxa cateva minute la cofetarie unde poti servi diverse produse. La demisol se afla acvariile, poate cea mai captivanta sectiune a muzeului. Primul acvariu este cilindric si prezinta un tub prin care te poti strecura pentru a privi pestii dinspre interior spre exterior. O idee fascinanta, sa stai „langa” un rechin. Urmeaza cateva culoare cu acvarii de dimensiuni imense si un tunel de sticla pe sub cel mai mare bazin al muzeului (cel cu sturioni), care iti creeaza impresia ca pestii inoata pe deasupra capului tau. Exista pe culoar o usa micuta unde intri intr-o jumatate de cilindru si te simti ca si cum ai fi tu insuti in acvariu, la brat cu sturionii. In spiritul Deltei, tavanul muzeului este decorat cu plase de pescuit. La Aqvarium iti sunt prezentate diverse specii de pesti: din Dunare si Marea Neagra, specii migratoare, pesti de cultura, specii exotice. Pe holul de la iesire mai poti vedea un bazin cu broaste testoase si iti poti cumpara un suvenir de la magazinul muzeului. Vizitandu-l, pot concluziona ca pe buna dreptate este numit cel mai frumos din Romania.

Delta Dunării este un tinut exotic, unde poti vedea peste 1830 specii de copaci și plante, peste 2440 specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 341 specii de păsri și 44 specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc 133 specii de pești, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica. Aici ai ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara. Aici este ținutul ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta. Aici ai ce vizita, Delta Dunarii fiind pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului Volga, avand aproximativ 4180 kilometri pătrați, iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim-sinoe si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 kilometri pătrați. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei. Suprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza o suprafata de 506 kilometri pătrați, zone tampon cu o suprafata de 2233 kilometri pătrați si zonele economice cu o suprafata totala de 3060 kilometri pătrați. Suprafetele cu vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din suprafata deltei.

Din suprafata totala a rezervatiei, mai mult de jumatate (312440 ha) o reprezinta ecosistemele naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu zone functionale cu regim diferentiat universal (Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum si cele destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes national. Restul suprafetelor includ zone indiguite pentru piscicultura, agricultura si silvicultura (circa 80000 de hectare), zone prevazute in Legea 18/1991, cuprinzand suprafete de teren proprietate privata sau publica de interes local din intravilanul localitatilor sau teritoriile comunelor (circa 29000 hectare) precum si o zona tampon marina de circa 103000 hectare. Din punct de vedere geografic, Delta Dunarii este cea mai umeda zona a Europei, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, unde domina preponderent suprafetele cu inaltime mica in raport cu nivelul 0 al Marii Negre, cele mai mari inaltimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 metri si in Caraorman de 8 metri. Fata de nivelul 0 la Marii Negre, un procent de sub 21% se afla la cota negativa, restul de 79% situandu-se peste nivelul marii. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0,52 metri. Fluviul Dunărea ajuns la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina (directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE). Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 kilometri, bratul Sfantu Gheorghe 70 kilometri si bratul Sulina 64 kilometri. Adancimile apelor din Delta Dunarii: 39 metri pe bratul Chilia, 34 metri pe bratul Tulcea, 26 metri pe bratul Sfantu Gheorghe si 18 metri pe bratul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunarii, excluzand bratele Dunarii, se afla in lacul Belciug, de 7 metri, in restul lacurilor adancimile nedepasind 3 metri (lacul Razim).

Pelicanul este simbolul Deltei Dunării. Cele două specii – pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) și pelicanul creț (Pelecanus crispus) – sunt specii rare în Europa, mai ales pelicanul creț, o specie amenințată pe tot globul. Dacă in Deltă pelicanul este ceva normal, lucrurile stau altfel în restul Europei, unde pelicanul s-a retras încet din calea civilizației, ajungând în Delta Dunării unde au găsit habitatul ideal. Pelicanii sunt declarați monumente ale naturii, ei fiind ocrotiți și prin Convenția de la Berna, privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale. Cu toate acestea, pelicanii sunt supuși unor presiuni din partea oamenilor, a turiștilor și a vapoarelor. Pelicanul, excelent zburător și bun înotător, are un corp îndesat, un cioc lung, cu o pungă galben-portocalie sub el, ce se poate dilata. Pelicanii nu se pot scufunda, dar pescuiesc împreună, încercuind peștii sau broaștele și aruncându-și simultan capetele în apă cu ciocurile larg deschise, la adâncime mică. Se folosesc atunci de pungile lor ca de o plasă. Se hrănesc mai ales cu pești bolnavi sau izolați în bălți pe cale de desecare, fiind considerați ca adevărați „sanitari piscicoli”. În caz de penurie de pește, li se poate întâmpla să atace cuiburile altor păsări sau mai adesea depozitele de gunoaie omenești. Fiind păsări migratoare, sosesc în România între martie și mai, apoi pleacă în septembrie-octombrie, spre Delta Nilului, regiunea Golfului Persic sau coastele Asiei.

Insigna - F.C.M. (Fotbal club municipal) Delta

F.C.M. Delta Tulcea, denumire veche Dinamo Tulcea, denumirea ulterioară FC Delta Dobrogea Tulcea a fost un club de fotbal din Tulcea înființat în anul 2005. Echipa sa de seniori a evoluat în Liga a III-a, luând startul inclusiv în sezonul 2018 – 2019, dar retrăgându-se în pauza de iarnă. Acesta a fost desființat în anul 2019. În sezonul 2006–2007, Delta a terminat pe locul întâi în seria sa din Liga a II-a, dar nu a putut promova în Liga I din cauza faptului că nu a obținut licența din partea Federației române de fotbal. Din cauza nepromovării în Liga I, mai mulți jucători importanți, precum Ștefan Ciobanu și Emil Nanu, plus antrenorul Constantin Gache, au plecat la echipa FC Farul Constanța, iar Enache Câju a plecat la FC Gloria Bistrița. La finalul sezonului 2012-2013 al Ligii a II-a echipa s-a retras din campionat și s-a desființat din cauza problemelor financiare. Însă, pe 25 august 2013 clubul s-a reînființat sub numele Delta Dobrogea Tulcea și s-a înscris în Liga a IV-a Tulcea. Echipa joacă meciurile de acasă pe stadioaul Delta de 12000 de locuri pe scaune. Echipamentul tradițional de joc al echipei este: complet alb – la meciurile de pe teren propriu și tricou bleu și chilot albastru – la meciurile din deplasare.

Insigna - New hotel "Egreta"

Hotelul Egreta din localitatea Dunavățu de Jos, comuna Murighiol, județul Tulcea, a fost deschis in toamna anului 2002 si a luat numele unei pasari emblematice, locul de amplasare a hotelului fiind foarte aproape de colonia acestor specii. Adresa de corespondență a hotelului este: Strada Egretei, nr. 7, localitatea Dunavățu de Jos. Câteva dintre facilitățile acestui hotel sunt: restaurant, bar, terasa, gradina, piscina in aer liber, parcare proprie, internet, facilitati de sporturi nautice, piscina interioara, zona de plaja privata, baie turceasca/baie de aburi, sauna, bowling, drumetii, darts, biliard, teren de joaca pentru copii, camera de jocuri, pescuit, camera de bagaje, receptie deschisa non-stop, serviciu de calcatorie/spalatorie, sali de conferinta, serviciu de transfer, aer conditionat, magazine, incalzire, lift, room service, facilitati pentru persoane cu mobilitate redusa. Pentru cazare hotelul dispune de: 35 camere duble care oferă confortul dorit: încălzire prin pardoseală, paturi matrimoniale sau paturi twin, aer condiționat, TV, minibar, seif etc 3 camere Executive sunt suficient de spațioase pentru un pat matrimonial / paturi twin și o canapea extensibilă cu facilități identice camerelor duble, 14 apartamente Junior oferă confort sporit în mijlocul naturii. 8 dintre ele sunt dotate cu balcon potrivite pentru familiile cu un singur copil. Număr maxim de persoane: 2 adulți + 1 copil. Apartamentul "Coroana Egretei": elegant și cu o vedere superbă asupra domeniului, acest apartament ofera toate conditiile de relaxare,chiar si de hidromasaj, Cromoterapie, recomandat pentru familiile cu doi copii sau patru adulți, facilități ca și la camerele duble. Cu 110 locuri în interior și 70 pe terasă, restaurantul hotelului permite un festin culinar pentru toată familia. Restaurantul îmbină bucătăria internațională cu cea locală, la fel cum domeniul Egreta îmbină confortul urban cu farmecul naturii. Masa se serveste in meniu "a la carte". Proprietatea are un ponton și mai multe bărci cu care se pot organiza excursii şi partide de pescuit in Delta Dunării, la un cost suplimentar.

Insigna - A.J.V.P.S. Tulcea

(Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor sportivi)

Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S.) este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, care reprezintă, în plan intern, interesele a peste 150 de asociaţii afiliate, în care sunt înscrişi peste 90% din vânătorii români şi peste 80% din pescarii cu domiciliul sau rezidenţa în România, iar în plan extern, interesele tuturor vânătorilor şi pescarilor sportivi din ţara noastră. Data de 5 iunie 1919 reprezintă momentul constituirii „Uniunii Generale a Vânătorilor”, iar cea de 26 mai 1922, data de naştere a „Uniunii Generale a Vânătorilor din România”. Această formă de organizare a suferit mai multe transformări și convulsii până să ajungă la formatul de astăzi. Au fost perioade când au existat și organizații paralele în acest domeniu de activitate.

Somnul (Silurus glanis) este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae. El este răspândit mai ales în Europa centrală și de est dar și în Asia de vest.Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Caspică. Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gură largă, care are pe laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o înotătoare codală propriu-zisă. În medie somnul are o lungime de 2 m, putând însă atinge o lungime de 3 m și o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie negricioasă sau verzuie măslinie pe spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă. Somnul este activ mai ales noaptea, vânând în apele tulburi când temperatura apei este peste 4 - 7 grade. Hrana lui constă mai ales din pești și raci, dar poate ataca și păsări acvatice sau mamifere tinere. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18 grade. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici. La vârsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reproducție și poate trăi până la 80 de ani.

Lebăda cucuiată, denumire ştiinţifică – Cygnus Olor - mai este cunoscută şi sub numele de Lebada de vara sau Lebada Muta. Este o specie a carei vanatoare este interzisa prin lege. Lebada este cea mai nobila ca infatisare dintre toate pasarile de la noi. Chipul ei este cunoscut de toata lumea. In Delta Dunării ramane uneori si iarna. Se trage de obicei pe ghioluri mai izolate, mai indepartate din calea oamenilor, desi nu e o pasare prea sperioasa. Albul penelor sale, linia eleganta, arcuita, a spatelui, gatul lung si mladios, pe care-l tine indoit, miscarile line pe apa o fac sa fie admirata si respectata. Pare o statuie taiata in marmora alba, inoata linistit, alunecand elegant pe luciul apei. In fierbinteala dragostei isi ridica in laturi aripile boltite, capatand o infatisare impunatoare. Nu-i prea place sa mearga pe uscat, caci trupul-i greu abia si-l poate tine pe picioarele scurte, galbene, date indarat. Ceea ce le face mai simpatice, ca si pe turturele, este viata lor familiala. Totdeauna le vezi perechi-perechi, traind in buna intelegere, tacute, rar scotand cate un gagait strident, ca si cand si-ar da seama ca glasul lor nu este potrivit cu mandrul lor chip. Lebada este o pasare mare. Poate ajunge la o inaltime de un metru si 20 de centimetri daca sta in picioare, cu o deschidere a aripilor de pana la 2,4 metri! Femela depune 5 – 7 oua pe care le cloceste 35 de zile. Bobocii parasesc cuibul a doua zi, urmandu-si parintii in sir indian. Se hraneste cu plante acvatice si insecte.

Placheta - Aegyssus Tulcea 2000

Situată pe Dealul Monumentului (colnicul Horia), în partea de nord-est a orașului Tulcea, Cetatea Aegyssus a fost construită la sfârșitul secolului al IV-lea Î.Hr. Numele său, de origine celtică, derivă de la un legendar întemeietor, Caspios Aegyssos. Relatând evenimentele petrecute în anul 12 D.Hr, când orașul a fost atacat de către geți, Ovidius îl considera uetus urbs. Cetatea a fost și un centru de schimb comercial, lucru dovedit de cercetările arheologice care au scos la iveală diverse piese grecești din ceramică, dar și vestigii și obiecte getice. În secolul I d. Hr. este cucerită de geți. Însă secolul următor ajunge sub stăpânirea romanilor și este inclusă în limes-ul dunărean, devenind apoi – din secolul al III- lea important sediu militar și ulterior, reședință episcopală (secolul al VI-lea). Viața urbană ia sfârșit la Aegyssus în primul sfert al secolului al VII-lea.

Zona este din nou locuită în secolele al X- lea, al XI-lea. In secolul al XVII-lea, istoricul turc Evlia Celebi si Matteo Gondola, vorbesc in lucrarile lor despre o cetate de dimensiuni mici, cu 7 turnuri, zidita pe malul stancos al Dunarii, care controla traficul fluvial spre si dinspre Marea Neagra. Prima atestare a aşezării şi cetăţii în forma Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1506. În prezent, pe Dealul Monumentului pot fi vizitate câteva complexe arheologice de epocă romană târzie. Multe din materialele arheologice descoperite în timpul cercetărilor organizate în a doua jumătate a secolului al XX-lea se regăsesc în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie și Arheologie aflat în imediata apropiere.

Publius Ovidius Naso (născut la data de 20 martie anul 43 Î.Hr. la Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și decedat în anul 17 sau 18 D.Hr. la Tomis, azi Constanța, România) a fost un poet roman, cunoscut în română sub numele de Ovidiu. Datorită perfecțiunii formale a stilului, umorului fin și fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horațiu și Virgiliu. Opera sa conține poeme de iubire (Amores, Epistulae Heroidum, Ars amandi, Remedia amores) și poeme mitologice (Phaenomena, Metamorfoze, Fasti, Medeea).

Tulcea (în turcă Tulça) este municipiul de reședință și cel mai mare oraș al județului Tulcea, Dobrogea, România. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Prima atestare documentară a orașului este din anul 1506. Între anii 1420 – 1877 a fost sub stăpânire otomană. Orașul de la gurile Deltei Dunării numără în prezent aproximativ 73700 de locuitori. Sus am postat stema actuală și o poză cu Gara feroviară din Tulcea. Dacă dorești să îți faci o părere și mai completă despre orașul Tulcea dă o căutare pe google la....epaminonda's blog Trei zile nu-s de-ajuns…și nu vei regreta. Lectură plăcută! Mai jos am postat câteva fotografii cu monumente de cultură și arhitectură tulceană din vremuri diferite.

Agenția austriacă Danubiana

Geamia "Azizie"

Hotel "Delta"

Palatul sporturilor

Mănăstirea Uspenia

Biserica armeană și Școala secundară de fete

Aeroportul

Muzeul de etnografie si folclor

Casele Avramidi

Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân

Palatul administrativ

Banca de Scont a României

Biserica bulgară Sfântul Gheorghe

Hotelul "Egreta"

Bustul lui Spiru Haret

Biblioteca județeană Panait Cerna

Hotel "Esplanada"

Palatul Pescăriilor și Monumentul Ștefan cel Mare

Suvenir

Strada Regina Elisabeta

Oficiul poștal și Strada Babadag

Magazinul universal "Diana"

Gara

Biserica greacă

Statuia pedestră a lui Mircea cel Bătrân

Strada Sfântul Nicolae

Liceul "Principele Carol"

Monumentul independenței

Centrul orașului

Grădina Publică

Grădina Publică - Bustrul Nenițescu

Vedere panoramică

Salutări

Muzeul de artă

Colegiul național Spiru Haret

Portul

Tulcea este un județ situat în nordul provinciei istorice Dobrogea, România și are reședința în municipiul Tulcea. Ca subunități administrative județul are în componența sa un municipiu - Tulcea, 4 orașe – Măcin, Babadag, Isaccea și Sulina precum și 46 de comune. Județul Tulcea se întinde pe o suprafață de 8499 kilometri pătrați și în anul 2011 număra 201462 locuitori. Sus am postat stema și harta județului Tulcea iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județ, din timpuri diferite, și alte locuri de vizitat.