Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru a
celebra trecerea a 50 de ani de la Semnarea
Tratatului de la Roma (25 martie 1957) de fondare a Uniunii Europene. Aversul monedei prezintă
o compoziție grafică ce redă textul Tratatului de la Roma, semnat de cele șase
state fondatoare ale Uniunii Europene, pavajul Pieței Campidoglio din Roma,
proiectat de Michelangelo, valoarea nominală a monedei – 1 pound și
inscripțiile: "ΣΥΝΘΗΚΗ ΤΗΣ ΡΩΜΗΣ - 50 ΧΡΟΝΙΑ ROMA ANLASMASI - 50 YIL "
(Semnarea Tratataului de la Roma – 50 ani) și EUROPE. Reversul prezintă stema
statului cipriot, numele țării în trei limbi și anul emiterii - 2007.
Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru
a celebra Semicentenarul independenței
statului Cipru. Aversul monedei prezintă o compoziție care ilustrează un
copac stilizat, cu ramurile sale complexe care îmbrățișează un porumbel. Reversul prezintă stema
statului cipriot, care coincide cu emblema băncii centrale și inscripțiile: ΚΥΠΡΙΑΚΗ
ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ KIBRIS CUMHURIYETI (Republica Cipru în limbile greacă și turcă) și
anii 1960-2010.
Moneda
are următoarele caracteristici tehnice: valoarea – 20 euro, data emiterii – 2 noiembrie 2010, diametrul – 22,05
milimetri, greutatea – 7,98 grame, forma – rotundă, materialul – aur, tirajul –
750 de exemplare, calitatea – proof și designer - Clara Zacharaki-Georgiou.
Republica Cipru este o republică europeană situatăa pe
insula cu acelasi nume din Marea Mediterană care si-a castigat independenta la
data de 16 august 1960 fata de Marea Britanie. Suprafata statului este de 9 253
kilometri pătrați, populatia numara 0,767 milioane de locuitori iar, capitala
functioneaza in orasul Nicosia. Statul nu are are o deviza nationala unanim
acceptată.
Moneda de colecție de mai jos a fost emisă pentru
a celebra Semicentenarul Băncii
Naționale a statului Cipru. Aversul monedei prezintă o compoziție grafică
care ilustrează o tânără care deține o ramură de măslini cu fructe, simbolizând
speranța pentru noua perioadă după contribuția de cincizeci de ani a Băncii
Centrale a Ciprului la economia cipriotă. În fundal, simbolurile alternante ale
lirei cipriote și ale monedei euro se referă la moneda oficială în perioada de
cincizeci de ani. De asemenea, este prezentată valoarea nominală a monedei de
20 € și este inscripționată circulară cu cuvintele ΚΕΝΤΡΙΚΗ ΤΡΑΠΕΖΑ ΤΗΣ ΚΥΠΡΟΥ
50 ΧΡΟΝΙΑ (Banca centrală cipriotă – 50 ani). Reversul monedei prezintă stema
Republicii Cipru, care coincide cu emblema Băncii Centrale a Ciprului,
inscripțiile "ΚΥΠΡΟΣ", "CYPRUS" și "KIBRIS"
(numele statului în limbile turcă, greacă și engleză) și anii "1963 -
2013" ".
Moneda
are următoarele caracteristici tehnice: valoarea – 20 euro, data emiterii – 25 noiembrie 2013, diametrul –
22,05 milimetri, greutatea – 7,98 grame, forma – rotundă, materialul – aur,
tirajul – 1000 de exemplare, calitatea – proof. și gravor - George
Stamatopoulos.
Tot
cu această ocazie s-a mai emis încă o monedă. Aceasta are următoarele
caracteristici tehnice: valoarea – 5 euro, data emiterii – 25 noiembrie 2013,
diametrul – 38,61 milimetri, greutatea – 28,28 grame, forma – rotundă,
materialul – argint, tirajul – 4000 de exemplare, calitatea – proof. și gravor
George Stamatopoulos.
xxx
O PASTILĂ DE UMOR
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
UN DIALOG EPIGRAMATIC
__________xxx__________
O PLACHETĂ,
CÂTEVA MEDALII ȘI
INSIGNE DIN JUDEȚUL CLUJ
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille)
şi spanioli (edala).
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi
culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la
piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative
sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club,
etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de
identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare
grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de
nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive,
culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Batalionul 814 Tancuri - 814 - Amor patria nostra lex
Batalionul 814 Tancuri - Amor patria nostra lex
(Legea noastră este legea de patrie)
Istoria
spune că în data de 15 aprilie 1880 a fost înfiinţat Regimentul 11 Călăraşi, cu
reşedinţa la Botoşani. După trei ani, acesta este transformat în
Regimentul 4 Roşiori, urmând a primi la data de 10 mai stindardul de luptă. În
anul 1945, Regimentul 4 Roşiori se mută în garnizoana Bucureşti, în subordinea
brigăzii 2 Roşiori, devenind, totodată, regiment de gardă, sub conducerea
Alteţei Sale Regale, Regele Ferdinand. În anul următor, pentru întărirea
relaţiilor dintre familia regală şi armată, Alteţa Sa Regală Principesa Maria,
este înscrisă în controalele regimentului, acesta primind denumirea de
„Regimentul 4 Roşiori Regina Maria". Această structură militară a
participat la cele mai semnificative momente ale istoriei noastre naţionale,
începând cu campania din 1913, în cadrul celui de-al doilea război balcanic, în
subordinea Diviziei 1 cavalerie. Apoi a urmat primul război mondial. După
declanşarea mobilizării, regimentul se concentrează în satul Măgura, făcând
parte, împreună cu regimentul 9 Roşiori, din Brigada 2 Roşiori, aflată în
subordinea Diviziei 1 cavalerie. La 10 noiembrie 1916, participă,
împreună cu Regimentul 9 Roşiori, la lupta ce va intra în istoria militară a
României, sub denumirea de „şarja de cavalerie de la Româneşti". Cad eroic
în luptă 54 de militari din Regimentul 4 Roşiori Regina Maria. După ce, în
prima jumătate a anului 1917, şi-a refăcut capacitatea combativă, regimentul se
deplasează spre sudul Moldovei, pentru a lua parte la crâncenele lupte din vara
anului 1917. Deasupra am postat logo-ul și o poză din arma tancuri.
Insigna - 814 (Batalionul 814 Tancuri)
În cadrul bătăliei de la Oituz, regimentul luptă în zonele
Bucureşti, Dealul Muncelului şi Oituz. Al doilea război mondial: în campania din Est,
regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Bucovinei de Nord (22
iunie-7 iulie 1941), luptele din Crimeea (toamna anului 1941-septembrie 1942)
şi Bătălia de la Stalingrad (noiembrie-decembrie 1942). A urmat reîntoarcerea
în ţară, pentru refacere şi organizare (decembrie 1942-aprilie 1943). Deasupra am postat steagul de identificare ale acestei strcuri militare.
Placheta - 814 - 1 august - Ziua armei tancuri
Amor patria nostra lex
(Legea noastră este legea de patrie)
În anul 1946, regimentul este mutat în
garnizoana Ploieşti, unde, în anul 1949, este transformat în Regimentul 4
cavalerie. Ulterior, în anul 1951, devine Regimentul 245 Cavalerie. Acesta este
redislocat în garnizoana Ineu (în anul 1953), pentru ca un an mai târziu să fie
transformat în Regimentul 122 Mecanizat, în cadrul garnizoanei Sebeş Alba. În
1956, regimentul este mutat în garnizoana actuală Turda, unde trece prin alte
schimbări succesive: în 1961 devine Regimentul 5 Tancuri şi apoi Batalionul 51
Tancuri. Azi îl cunoaştem sub denumirea
de Batalionul 814 Tancuri, pe lângă
care se adaugă denumirea onorifică de „Mihai
Vodă". Deasupra am postat fanionul de identificare al acestei unități militare.
Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu din
județul Cluj, Transilvania, România, cu o populație de 43472 locuitori (la 20
octombrie 2011). Orașul se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca. Turda a fost fondată
ca o așezare dacică sub numele probabil de Turdava.
A fost cucerită de romani și
redenumită Potaissa. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii
paleocreștine. În Evul Mediu s-au
ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În anul 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zapolya,
principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul
decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în
timpul Regatului Ungariei reședința comitatului Turda, iar din
anul 1876 reședința comitatului Turda-Arieș. Între anii 1925 - 1950 a fost
reședința județului Turda. Sus am postat stemele veche, interbelică, comunistă
și actuală ale orașului Turda precum și o poză cu Primăria din
localitate.
Insigna - D.P.O. Cluj (Departamentul pază și ordine)
Insigna de mai sus
reprezintă Departamentul pază și ordine al Poliției comunitare Cluj.
Acest departament este cel mai mare și mai important din structura unui
servciul polițienesc comunitar județean.
Atributiile politiei locale (fostă
comunitară) sunt diverse: de la asigurarea ordinii si linistii publice pana la
verificarea comerciantilor sau amendarea soferilor care incalca anumite
prevederi ale Codului rutier. Am inventariat astazi cele mai importante atributii
ale politistilor locali, astfel incat sa stiti cand va poate ajuta politistul
din zona in care locuiti, dar si sa puteti evita abuzurile din partea lor.
Conform Legii nr. 155/2010 care reglementeaza activitatea
politiei locale, politistii locali au atributii in sase domenii: ordine si
liniste publica, circulatie, disciplina in constructii si afisaj stradal,
protectia mediului, activitate economica, evidenta populatiei, ordine si
liniste publica. Politistul local mentine
ordinea si linistea publica in zonele in care este arondat, inclusiv in in
imediata apropiere a unitatilor de invatamant publice, a unitatilor sanitare
publice, in parcarile auto, precum si in zonele comerciale si de agrement, in
parcuri, piete, cimitire sau in alte asemenea locuri publice. Legea il
obliga sa participe, alaturi de institutiile abilitate, la activitati de
salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati
naturale ori catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor
provocate de astfel de evenimente. De asemenea, el trebuie sa identifice
cersetorii, persoanele fara adapost sau copii lipsiti de supravegherea si
ocrotirea parintilor si sa ii incredinteze serviciului public de asistenta
sociala, care sa le rezolve situatia mai departe. Politistii locali sunt
cei care se asigura ca stapanii unor caini agresivi sau periculosi (cum sunt
considerati cei din rasele pitbull, rottweiller, dog argentinian, mastiff sau
ciobanesc caucazian) isi respecta toate obligatiile pe care le au vizavi de cresterea
si ingrijirea acestora, fiind abilitati sa sanctioneze proprietarii care
incalca prevederile legale. Totodata, politistii locali sunt cei care constata
contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind
convietuirea sociala, pentru faptele constatate in raza teritoriala de
competenta.
Insigna - C.F.R. Cluj
C.F.R. Cluj este un club de fotbal care joacă în prezent în Liga a I-a.
Clubul înființat în anul 1907 a câștigat de trei titlul de Capioană a României,
în anii 2008, 2010 și 2012, trei Cupe ale României și două Super cupe ale
României, fiind preluat de omul de afaceri Arpad Paszkany. Culorile
tradiționale ale echipamentului de joc al echipei sunt alb și
vișiniu. Acasă echipă joacă pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, cu
24500 locuri pe scaune. Alte denumiri ale echipei au fost; Kolozsvari Vasutas Sport Club, Kolozsvari
A.C., Ferar KSME, Lokomotiva Cluj, Muncitoresc Cluj, Clujeana Cluj și Steaua
- C.F.R. Cluj-Napoca. Sus am postat logo-ul și o poză reprezentând stadionul
acestei echipe.
C.S.A. Cluj 1914 (Clubul sportib ardelan)
Insigna de mai
sus reprezintă Clubul sportiv ardelean
din Cluj, la început destinat sportivilor atleți și mai apoi și din alte
sporturi, cum ar fi fotbalul. Unul dintre primele concursuri atletice la Cluj a
fost organizat în data de 27 mai 1901, de fapt o serbare polisportivă
cuprinzând probe de atletism, ciclism, lupte şi scrimă, dar şi probe de
alergări de viteză pe 100 şi 200 de yarzi, săritura în lungime şi săritura în
înălţime. Cele mai bune rezultate le-a obţinut atletul polisportiv Kiss Imre.
De altfel, primii sportivi clujeni au fost în general polisportivi, practicând
deopotrivă atletismul, gimnastica, scrima, boxul şi luptele. După cum notează
dr. Ion Arnăutu şi prof. Dorin Almăşan, acum câteva decenii, „primul atlet
clujean care se afirmă pe plan internaţional a fost Somody Ştefan, care, la
Jocurile Olimpice de la Londra, din 1908, folosind stilul său original, o
variantă a flopului de azi, a câştigat medalia de argint la săritura în
înălţime. Activitatea atletică organizată competiţional va începe în Cluj odată
cu înfiinţarea primelor cluburi sportive: Clubul Atletic Cluj (1900), Clubul
Sportiv Feroviar (1907), Clubul Sportiv Muncitoresc (1911), Clubul Sportiv Ardelean (1913) și Clubul Sportiv Universitatea (1919). Istoria fotbalului românesc începe
cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri
bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal
chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul
1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”!
Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice.
Este vorba despre un raport al comandantului navei militare H.M.S.
“Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget,
comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere
al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de
istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în
împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea
mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat
stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o
hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane
s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de
fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci
internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta,
întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?!
Insigna - Metalul roșu - Cluj 15 ani
Metalul Roșu a fost o mare
întreprindere constructoare de mașini din Cluj, în vremea regimului comunist.
Urmare a regimului capitalist sălbatic, ce a urmat după anul 1989,
întreprinderea a mers din rău în mai rău, s-a privatizat, s-a dezmembrat,
societățile rezultate s-au reprofilat sau pur și simplu au falimentat. Una din
societatile rezultate este o turnătorie și se numește Metalul, a fost
înființată în anul 1992, fiind situată pe strada Corneliu Coposu la nr.167.
Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg,
în maghiară Kolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch,
în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de
județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000
locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre
capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel
mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia
oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul
Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care
înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui
topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând
«trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima
atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost
făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una
dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.
Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare
războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă
militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic
imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie
1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit
numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi
așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus
am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva
monumente de cultură și arhitectură clujene, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite.
Abatorul
Banca austro-ungară
Biserica Sfântul Mihail
Biblioteca universitară
Biserica reformată din cartierul Mănăștur
Camera de comerț
Casa memorială Matei Corvin
Catedrala ortodoxă
Cazinoul din parc
Clinica universității
Gara
Hotelul Belvedere
Hotelul New York
Statuia lui Matei Corvin
Monumentul eroilor sovietici
Palatul Justiției
Piața Ghiorghi Dimitrov
Stadionul Cluj Arena
Teatrul național
Palatul Szeky
Prefectura
Primăria
Statuia lui Mihai Viteazu
Sinagoga
Universitatea tehnică
Gara - Apahida
Castelul lui Goga - Ciucea
Cheile Turzii
Mănăstirea Nicula
Poiana Horea
Stațiunea Beliș - Fântânele
Biserica reformată - Dej
Lacul de acumulare Drăgan - Floroiu
Moara și vâltoarea - Bologa
Salina - Turda
Clubul muncitoresc - Câmpia Turzii
Vedere - Apahida
Ruinele castelului - Bologa
Castelul - Bonțida
Vedere - Borșa
Vedere - Bucea
Fabrica de cuie - Câmpia Turzii
Biserica reformată - Căpușu Mare
Vedere - Ciucea
Biserica romano catolică - Dej
Vedere - Gherla
Castelul Gallus Viktor - Gilău
Templul - Huedin
Vedere - Iara
Vila Lacul Margit - Iclod
Turbina - Poeni
Liceul Ferdinand - Turda
Intrarea în salină - Turda
____________ooOoo____________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Karlis Ulmanis, președinte al Letoniei,
a trăit între anii 1877 - 1942 și
a condus între anii 1936 - 1940
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni poloneze
Detaliu vignetă de pe un notgeld austriac
(bancnotă locală de necesitate)
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 24.03.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu